Industrie şi antreprenoriat
Globalizarea
Globalizarea, o oportunitate
Globalizarea este o oportunitate. Acest fenomen generează, desigur, şi o serie de dezavantaje, dar ele ar putea fi compensate de multiplele beneficii pe care le au întreprinderile de pe urma deschiderii reale a pieţelor străine: tarife mai mici, standarde comune, proceduri administrative armonizate şi noi oportunităţi de a obţine contracte de achiziţii publice în alte ţări. Toate acestea ar putea conduce la crearea unei pieţe interne globale, în care beneficiile pieţei unice europene ar fi extinse şi multiplicate. Comisia Europeană doreşte să transforme acest potenţial în realitate.
În acest sens, Comisia Europeană coordonează în prezent o revizuire a Acordului ONU/CEE din 1958 privind reglementările internaţionale referitoare la vehicule. Această iniţiativă reuneşte cele 27 de state membre ale UE, reprezentate de Comisie, Japonia, Federaţia Rusă, Coreea de Sud, Africa de Sud şi Australia. Aceste ţări au convenit asupra aplicării de norme armonizate în materie de siguranţă a vehiculelor şi de mediu, permiţându-le constructorilor auto să realizeze economii de scară şi să-şi diminueze costurile generate de obligaţiile de conformare.
„Globalizarea este o soluţie la criza din Uniunea Europeană, nu o problemă în plus. Însă, pentru a exploata potenţialul pe care îl oferă, trebuie să elaborăm standarde comune şi proceduri armonizate cu partenerii noştri comerciali, pentru a reuşi să eliminăm obstacolele care împiedică accesul întreprinderilor europene pe pieţele străine."
Propunerile de reformă lansate de Comisie au ca obiectiv stabilirea, la nivel internaţional, a unui singur tip de omologare pentru vehicule, astfel încât un automobil, odată testat, să fie acceptat peste tot în lume. Aceasta înseamnă că, pe viitor, orice maşină produsă în conformitate cu aceste standarde va putea fi comercializată în toate ţările care iau parte la iniţiativă. UE sprijină această iniţiativă şi prin negocierea de tratate bilaterale de liber schimb cu principalii parteneri comerciali, care prevăd eliminarea altor bariere netarifare.
UE este pe punctul de a începe o nouă rundă de negocieri bilaterale cu parteneri-cheie, cum ar fi Statele Unite şi Japonia. Uniunea Europeană are multe de câştigat de pe urma acestei noi etape a globalizării, însă, pentru aceasta, este esenţial ca noua generaţie de acorduri să nu se axeze exclusiv pe reducerea sau eliminarea taxelor. Trebuie eliminate toate obstacolele care împiedică în continuare accesul pe pieţele ţărilor terţe.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, este important să consolidăm cooperarea cu partenerii comerciali ai UE în ceea ce priveşte standardele tehnice, normele referitoare la produse şi procedurile administrative. Dezvoltarea unor standarde industriale comune, eliminarea normele contradictorii şi armonizarea practicilor administrative trebuie să fie prioritare. De multe ori, producătorii din UE nu pot ajunge la consumatorii din străinătate din cauza barierelor birocratice sau tehnice. Existenţa unor diferenţe minore la nivelul normelor şi standardelor poate provoca daune imense industriei noastre, pentru că împiedică vânzările în străinătate sau generează costuri ridicate impuse de adaptarea liniilor de producţie.
În general, doar marii producători au resursele necesare pentru a-şi adapta produsele la diverse medii juridice şi tehnice. Ca urmare, actorii de mici dimensiuni, cum ar fi IMM-urile, nu pot beneficia de avantajele oferite de accesul pe pieţele ţărilor terţe. Comisia face eforturi pentru a pune capăt acestei situaţii.
Deschiderea pieţelor ar trebui să faciliteze şi accesul întreprinderilor europene la proiecte publice în străinătate. În majoritatea ţărilor din afara UE, bugetul alocat administraţiei publice reprezintă 15-20% din PIB, dar numai o parte limitată din aceste cheltuieli este accesibilă întreprinderilor străine. În timp ce în UE piaţa achiziţiilor publice este deschisă în proporţie de 85% (cu o valoare totală de peste 350 de miliarde de euro), în SUA doar 32% din achiziţiile publice (cu o valoare totală sub 180 de miliarde de euro) sunt accesibile ofertanţilor străini. În Japonia, companiile străine pot accesa doar 28% din piaţa achiziţiilor publice (27 de miliarde de euro). Comisia Europeană doreşte să schimbe această situaţie şi să stabilească noi relaţii de durată, bazate pe o reciprocitate reală.
Pentru informații suplimentare 
