Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune

Resortisanţi ai ţărilor terţe

Libertatea de a se deplasa în interiorul Uniunii Europene cu scopul de a lucra, fără necesitatea de a deține un permis de muncă, este un drept al cetățenilor UE.

Cetățenii țărilor terțe pot avea dreptul de a lucra într-un stat membru sau de a primi același tratament ca și cetățenii țării respective în ceea ce privește condițiile de muncă. Aceste drepturi depind de statutul lor de membri de familie ai unor cetățeni UE și de naționalitatea lor.

Islanda, Liechtenstein și Norvegia

Întrucât aceste state fac parte din Spațiul Economic European, deși nu sunt membre ale UE, cetățenii lor au aceleași drepturi de muncă pe teritoriul Uniunii ca și cetățenii statelor membre.

Lucrătorii croați se pot confrunta cu restricții temporare în ceea ce privește munca în Liechtenstein.

În Liechtenstein se fixează cote care limitează numărul persoanelor care pot lucra și locui în această țară. Acest sistem de cote li se aplică cetățenilor provenind din toate statele UE, Norvegia și Islanda.

Elveția

În baza acordului dintre UE si Elveția privind libera circulație a persoanelor, cetățenii elvețieni au dreptul de a se stabili și de a lucra oriunde în UE.

Majoritatea cetățenilor UE nu au nevoie de permis de muncă pentru a lucra în Elveția. Se aplică restricții doar în cazul cetățenilor croați (aceștia au nevoie de permis de muncă). Informații suplimentare despre dreptul cetățenilor europeni de a lucra în Elveția

Turcia

Dreptul cetățenilor turci de a se stabili într-un stat membru al UE în scop profesional depinde în întregime de legislația respectivei țări.

Lucrătorii de naționalitate turcă, angajați cu forme legale într-un stat membru al UE și înregistrați ca făcând parte din forța de muncă a țării respective, au următoarele drepturi:

  • la împlinirea unui an de muncă cu forme legale, au dreptul de reînnoire a permisului de muncă la același angajator, dacă există un loc de muncă disponibil;
  • la împlinirea a trei ani de muncă cu forme legale, au dreptul să își schimbe angajatorul și să răspundă altor oferte de muncă pentru aceeași meserie;
  • la împlinirea a patru ani de muncă cu forme legale, beneficiază de acces liber la orice loc de muncă remunerat în statul membru respectiv.

De asemenea, cetățenii turci angajați cu forme legale într-un stat membru al Uniunii au dreptul la aceleași condiții de lucru ca și cetățenii respectivei țări.

Alte țări care au încheiat acorduri cu UE

Cetățenii din țările următoare, care lucrează în mod legal în Uniunea Europeană, au dreptul la aceleași condiții de muncă ca și cetățenii țării-gazdă:

*Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

Țări cu care nu s-au încheiat acorduri

Pentru cetățenii altor țări, cu care nu s-au încheiat acorduri, dreptul de a lucra într-un stat membru al UE depinde în principal de legislația națională respectivă, cu excepția cazului în care sunt membri de familie ai unui cetățean UE.

Cu toate acestea, normele UE reglementează următoarele aspecte cu privire la lucrătorii din toate țările din afara UE:

  • resortisanții țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung în UE
  • dreptul la reîntregirea familiei
  • accesul pe teritoriul UE al cercetătorilor din țări terțe
  • accesul pe teritoriul UE al resortisanților din țări terțe pentru studii, schimb de elevi, formare profesională neremunerată sau servicii de voluntariat
  • drepturile lucrătorilor cu înaltă calificare din țările terțe (sistemul UE „Cartea albastră”)
  • procedurile de intrare simplificate și drepturi pentru toți lucrătorii migranți din țări terțe
  • condițiile de intrare și de ședere a lucrătorilor sezonieri din țări terțe
  • condițiile de intrare și de ședere a resortisanților din țări terțe în contextul unui transfer în cadrul aceleiași companii.

Nicio știre relevantă în ultimele șase luni.

Distribuiți pagina