de Davide Lecchini, Sănătate și siguranța farmaceutică și alimentară, atașatul Reprezentanței Permanente a Italiei pe lângă UE
Conferința ministerială pe tema sănătății în regiunea mediteraneeană, organizată săptămâna aceasta de președinția italiană, a adus în centrul atenției aspectele care au impact asupra sănătății publice și care necesită cooperarea dintre UE și țările din bazinul Mediteranei.
În ultimele luni, epidemia de Ebola și reapariția cazurilor de poliomielită și de infecție cu coronavirus ne-a reamintit tuturor că problemele de sănătate nu se opresc la frontiere.
În lupta noastră împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății precum acestea, Regulamentul sanitar internațional al OMS (RSI) oferă un cadru obligatoriu din punct de vedere juridic pentru coordonarea și gestionarea evenimentelor ce ar putea constitui o urgență în materie de sănătate publică de interes internațional.
De asemenea, UE dispune de un instrument juridic menit să coordoneze acțiunea la nivelul Uniunii: decizia Comisiei privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate, care a intrat în vigoare în decembrie 2013. La nivelul UE există mecanisme care facilitează schimbul de informații (sistemul de alertă precoce și răspuns rapid) și colaborarea în domeniul comunicării și al evaluării și gestionării riscurilor.
Iată câteva exemple importante de colaborare cu țările mediteraneene: activitățile comune privind rezistența la antimicrobiene, extinderea acțiunilor de supraveghere și a experimentelor de laborator organizate în comun, revizuirea și consolidarea strategiilor comune de vaccinare.
Țările din Europa și din bazinul mediteraneean se confruntă cu o serie de provocări comune în domeniul sănătății, inclusiv, într-o măsură mai mică sau mai mare, cu povara dublă a bolilor cronice provocate de alimentația necorespunzătoare și de lipsa de activitate fizică și a afecțiunilor generate de carențele nutriționale.
Suntem norocoși că atât de multe ingrediente, modalități de preparare și stiluri de alimentație tradiționale din țările noastre sunt sănătoase. Multe dintre ele se caracterizează prin consumul de fructe, legume, pește, produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, cereale integrale, carne slabă, carne de pasăre, uleiuri vegetale mai degrabă decât grăsimi solide.
Dacă ținem cont de aceste exemple bune și ne îndreptăm eforturile către îmbunătățirea accesului la o alimentație sănătoasă, le putem oferi copiilor un început în viață mai sănătos. O nutriție adecvată va garanta sănătatea, creșterea și potențialul tinerilor din Europa și din zona mediteraneeană.
Problemele de sănătate legate de migrație reprezintă o altă provocare comună. Atât UE, cât și țările mediteraneene din afara UE se confruntă cu fluxuri neașteptate de migranți, refugiați și solicitanți de azil, iar mulți dintre ei au nevoi speciale în materie de sănătate. Aceasta constituie o a treia povară grea pe care nu o putem subestima și care trebuie abordată împreună, prin mobilizarea resurselor necesare într-un cadru comun. Deteriorarea sănătății și decesele și suferințele inutile provocate în parte și de actuala criză din regiune sunt, într-adevăr, principalii noștri inamici comuni: trebuie să elaborăm strategii comune și să depășim riscul pe care-l impun asupra societăților noastre.
Conferința reprezintă un pas important către o cooperare mai bună și către asigurarea unor schimburi de informații și de bune practici mai eficiente în abordarea acestor provocări.
