Anna Marzec-Bogusławska M.D., M.P.H., Directorul Centrului național SIDA (Polonia)
Ceea ce în anii ’80 era o condamnare sigură la moarte este astăzi, în multe cazuri, o boală cronică pe care o putem trata ușor. Situația privind HIV/SIDA s-a schimbat radical, datorită angajamentului politic și activităților și măsurilor bazate pe date concrete: campanii de sensibilizare, programe de schimb, proiecte de cercetare și servicii de îngrijiri complete și mai bune.
Aș dori să subliniez faptul că o mare parte din progresele înregistrate pe parcursul ultimilor zece ani se datorează strategiilor definite în Declarația de la Dublin și angajamentului țărilor semnatare. În urma Declarațiilor de la Dublin și Vilnius din 2004, Comisia Europeană a elaborat un cadru politic pentru a aborda problema HIV/SIDA în UE și în țările învecinate. Ulterior, a publicat două comunicări și trei planuri operaționale de acțiune (2006-2009 și 2009-2013).
În ciuda acestor progrese considerabile, boala continuă să provoace multă suferință în Europa și în întreaga lume. Cu toate că este disponibil un tratament, nu există remediu și HIV/SIDA rămâne o amenințare gravă la adresa sănătății și vieții sociale.
Contrar tendinței înregistrate la nivel global, numărul de noi cazuri de HIV raportate în regiunea europeană este încă în creștere, în special în rândul bărbaților care întrețin relații sexuale cu alți bărbați (MSM) - aceștia reprezentau 42% din noile cazuri diagnosticate în 2013. În plus, în Uniunea Europeană (UE) și în Spațiul Economic European (SEE), 47% din persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA sunt diagnosticate într-o fază avansată. Aceasta înseamnă că multe persoane nu sunt conștiente de faptul că sunt infectate, ceea ce reflectă o rată scăzută a testelor, adesea cauzată de teama de stigmatizare și de discriminare.
Nu ne putem permite să lăsăm garda jos. Probabil că am câștigat câteva bătălii, dar nu războiul - lupta împotriva SIDA este departe de a se fi încheiat.
Acesta este motivul pentru care Comisia a prelungit durata de aplicare a planului de acțiune împotriva HIV/SIDA până în 2016, pentru a asigura continuitatea acțiunii UE. Este însă nevoie ca fiecare dintre noi să ia parte la acest efort. Trebuie să ne adresăm persoanelor la care se ajunge cel mai greu și care sunt cel mai mult expuse riscului de infectare (MSM, migranți, cei care își administrează droguri pe cale injectabilă). Și trebuie să-i informăm și pe ceilalți că nu sunt imuni: de exemplu, 30% din cazurile de infecție cu HIV/SIDA se produc în rândul populației heterosexuale.
Dacă dorim ca adolescenții și copiii noștri să fie o nouă generație fără SIDA, trebuie să ne mobilizăm forțele. Obiectivul final, cel de a eradica această boală devastatoare, poate fi atins numai dacă HIV/SIDA rămâne o prioritate majoră pe agenda politică, iar supravegherea devine un aspect important în întreaga Europă.
