dr. Qasim Chaudhry, vicepreședintele Comitetului științific pentru siguranța consumatorilor și președintele Grupului de lucru privind nanomaterialele din produsele cosmetice

Recent, Comisia Europeană a invitat Comitetul științific independent pentru siguranța consumatorilor (CSSC) să emită un aviz cu privire la siguranța nanoformelor de silice, de silice hidratată și de silice cu suprafața modificată, cum ar fi Silica Silylate și Silica Dimethyl Silylate. Aceste nanomaterialele sunt utilizate în produsele cosmetice care rămân pe piele și în cele care se elimină prin clătire, utilizate pentru păr, piele, buze, față și unghii.

Comisia face apel la CSSC ori de câte ori există preocupări cu privire la existența vreunui risc asupra sănătății și a siguranței privind produsele de consum nealimentare, inclusiv produsele cosmetice și ingredientele acestora. Utilizarea nanomaterialelor în produsele cosmetice este reglementată în UE și toți fabricanții de cosmetice sunt obligați să notifice Comisia cu șase luni înainte de a introduce pe piață un produs care conține nanomateriale.

Comisia poate solicita CSSC să furnizeze un aviz științific privind evaluarea riscurilor în cazul în care este informată despre un anumit ingredient care stârnește preocupări legate de generarea unor potențiale efecte asupra sănătății, pentru care nu s-a realizat o evaluare a riscurilor corespunzătoare. 

Este tocmai cazul de față - în total, au fost primite 172 de notificări pentru produse care conțin una sau mai multe dintre cele patru tipuri de silice în nanoformă. 

În baza mandatului său, CSSC a examinat datele prezentate de fabricanți, precum și studiile științifice publicate în limba engleză. La sfârșitul acestei examinări detaliate, CSSC a concluzionat în avizul său publicat pe internet în martie 2015 că nu există nicio dovadă că silicele în nanoformă penetrează pielea sau că sunt toxice. În același timp, la fel de important, este menționat faptul că nu au fost furnizate elemente de probă suficient de fiabile pentru a exclude aceste posibilități.  

Pentru a stabili dacă aceste produse sunt sigure sau nesigure, sunt necesare date mai exacte cu privire la nanomateriale, în special la penetrarea cutanată a diferitelor tipuri de nanosilice destinate utilizării în produsele cosmetice, în special pe o piele cu leziuni, și la potențiala lor toxicitate sistemică. 

În plus, unele studii cu privire la un tip diferit de nanosilice, altul decât cel utilizat în produsele cosmetice, au subliniat potențiale efecte genotoxice. Prin urmare, este nevoie de mai multe cercetări pentru a elimina posibilitatea ca formele de nanosilice utilizate în produsele cosmetice să aibă același efect dacă sunt preluate de celule.

Consumatorii pot fi încrezători - Comisia Europeană este vigilentă în ceea ce privește protecția sănătății lor și ține cont de noile evoluții legate de utilizarea substanțelor chimice și a nanomaterialelor în compoziția produselor de consum. De îndată ce apar noi dovezi, CSSC va revizui din nou siguranța nanoformelor de silice și va publica un aviz.

http://ec.europa.eu/dgs/health_food-safety/dyna/enews/enews.cfm?al_id=1594

În lumina noilor informații disponibile, Comisia Europeană a invitat Comitetul științific pentru riscuri sanitare emergente și noi (CSRSEN) să-și actualizeze avizele sale anterioare referitoare la expunerea la câmpurile electromagnetice.

Subiectul ne interesează și ne preocupă, deoarece suntem cu toții expuși la câmpuri electromagnetice în viața de zi cu zi, la diverse frecvențe, într-o măsură mai mare sau mai mică, în funcție de modul nostru de viață și de mediul în care trăim și muncim. Aceste frecvențe variază de la foarte scăzute (de exemplu, cele generate de liniile electrice și de transformatoare) la intermediare (emise de plita cu inducție și alte aparate de uz casnic) și la spectrul de frecvențe radio (emise de telefoanele mobile și alte dispozitive). 

Experții au analizat în profunzime cele mai importante studii științifice privind efectele expunerii la câmpurile electromagnetice asupra sănătății publicate după ce a fost emis ultimul aviz (în 2009). Rezultatele au fost integrate în noul aviz în materie, publicat la 27 ianuarie 2015. Literatura științifică analizată include peste 700 de studii de după 2009. În general, concluziile sunt încurajatoare: rezultatele cercetării științifice actuale arată că nu există în mod evident efecte negative asupra sănătății în cazul în care expunerea rămâne în limitele recomandate de legislația UE.

Cu toate acestea, în ceea ce privește intervalul de frecvențe intermediare, o sursă importantă de expunere o reprezintă plita cu inducție, care a devenit din ce în ce mai populară în ultimii ani. Utilizatorii pot fi expuși la câmpuri magnetice mai mari decât nivelurile de referință prevăzute în orientările privind expunerea publicului.

În ceea ce privește gama câmpurilor de radiofrecvență și riscul de cancer, avizul precizează că elementele de probă referitoare la creșterea riscului apariției cancerului cerebral (gliomul) au devenit mai slabe, iar posibila legătură cu apariția cancerului la ureche (neurinomul acustic) necesită investigații suplimentare. Studiile privind cancerul infantil legat de expunerea la emițătoarele de radiodifuziune nu indică nicio asociere.

Unele studii epidemiologice sugerează o creștere a riscului de leucemie la copii provocat de expunerea la câmpuri extrem de scăzute. Cu toate acestea, nu au fost identificate mecanisme și niciun element de sprijin din studiile experimentale nu ar putea explica aceste constatări, fapt care, împreună cu lacunele din studiile epidemiologice, nu permite o interpretare cauzală.

Noile studii nu au identificat efecte adverse asupra sănătății reproductive sau eventuale simptome asociate expunerii la câmpurile electromagnetice. Studiile recente nu au confirmat asocierea sugerată anterior între expunerea la câmpurile electromagnetice și un risc crescut de Alzheimer.

Acestea fiind spuse, există în continuare motive de îngrijorare, în special cu privire la expunerea cumulată din diverse surse.  CSRSEN a elaborat un set de recomandări și orientări metodologice prioritare de cercetare privind protocolul experimental și cerințele minime pentru a asigura calitatea și utilizarea datelor pentru evaluarea riscurilor, care se regăsesc, de asemenea, în aviz.

http://ec.europa.eu/dgs/health_food-safety/dyna/enews/enews.cfm?al_id=1581

Bisfenolul A (BPA) este utilizat ca plastifiant în produsele din plastic, pentru a le face mai maleabile. Oamenii sunt expuși la BPA pe scară largă, în principal prin ambalajele alimentare, iar nivelul de expunere și posibilele sale efecte sunt dezbătute pe larg de comunitatea științifică.

BPA este utilizat, de asemenea, în dispozitive medicale (ex. catetere, implanturi) și în unele dispozitive stomatologice. Comitetul științific pentru riscuri sanitare emergente și noi (CSRSEN) a fost invitat de Comisia Europeană să examineze eventualele riscuri pentru sănătate asociate cu acest tip de utilizare.

În cele mai multe dintre aceste aplicații, inclusiv în stomatologie, gradul de expunere la BPA nu poate avea efecte adverse, deoarece nu depășește doza zilnică tolerabilă de 4 μg pe kg de greutate corporală. În plus, expunerea la BPA prin intermediul dispozitivelor medicale este, de obicei, de scurtă durată, în timp ce doza zilnică tolerabilă presupune o expunere zilnică și continuă pe tot parcursul vieții.

Cea mai mare expunere la BPA se produce în timpul procedurilor medicale de lungă durată, în special pentru nou-născuți în unitățile de terapie intensivă, pentru sugarii supuși unorproceduri medicale de durată și pentru pacienții care au nevoie de dializă. Pe baza datelor disponibile, CSRSEN a ajuns la concluzia că în aceste cazuri se poate vorbi de un risc de efecte negative ale BPA, întrucât expunerea depășește valoarea de referință și populația expusă poate fi deosebit de vulnerabilă.  

Beneficiile dispozitivelor medicale ar trebui să fie, totuși, luate în considerare: de exemplu, supraviețuirea sugarilor prematuri depinde adesea de acestea. Atunci când vorbim de posibilitatea de a înlocui BPA în aceste produse trebuie să luăm în considerare eficiența lor terapeutică, precum și profilul toxicologic al materialelor alternative, după caz.

http://ec.europa.eu/dgs/health_food-safety/dyna/enews/enews.cfm?al_id=1580

Ca răspuns la o solicitare din partea Comisiei Europene pentru un aviz actualizat cu privire la amalgamul dentar, Comitetul științific independent pentru riscuri sanitare emergente și noi (CSRSEN) a publicat recent un document intitulat „Siguranța amalgamelor dentare și a materialelor alternative de restaurare dentară pentru pacienți și utilizatori”.

Amalgamul dentar este acea plombă metalică fabricată dintr-un aliaj de metale, inclusiv mercur elementar. Au existat temeri cu privire la riscurile pentru sănătate asociate cu vaporii de mercur pe care îi produce.

Niciun studiu științific actual nu aduce dovezi în acest sens. După ce a examinat dovezile științifice disponibile în prezent, CSRSEN a constatat că nici amalgamul dentar, nici materialele alternative nu sunt dăunătoare sănătății populației, în condiții normale de utilizare.

Materialele dentare alternative rămân o alegere viabilă. Însă nu este recomandabil să se înlocuiască amalgamul dentar cu acestea, cu excepția cazului în care pacientul a arătat o reacție alergică la acest tip de plombă, deoarece înlăturarea amalgamului expune pacientul la mai mult mercur decât păstrarea acestuia. 

Atunci când aleg materialul cu care se va lucra, pacientul și medicul stomatolog trebuie să stabilească dacă plombele sunt pentru dinți de lapte sau pentru dinți permanenți, care este dintele la care se va lucra și dacă pacientul are alergie la mercur sau la alte tipuri de materiale de obturație.  Ca și la orice altă intervenție medicală sau farmaceutică, trebuie manifestată prudență atunci când se realizează obturații dentare la femeile însărcinate.

http://ec.europa.eu/dgs/health_food-safety/dyna/enews/enews.cfm?al_id=1591

Studii recente au arătat că asimilarea de crom (VI) prin consumul de apă potabilă poate duce la diferite tipuri de cancer în tractul gastrointestinal al animalelor de laborator. În prezent, nu se poate exclude ipoteza că substanța crom (VI) poate, de asemenea, declanșa cancerul la oameni, atunci când aceasta este absorbită pe cale orală. Din acest motiv, a fost redusă doza virtuală sigură pentru crom (VI). Multe produse conțin crom (VI), inclusiv unele jucării pentru copii. Directiva UE privind siguranța jucăriilor stabilește limite stricte privind cantitatea maximă dintr-un compus chimic care poate fi transferată de la jucărie la copil, denumită „limită de migrare”, pentru toate jucăriile vândute în UE. 

Comisia Europeană a cerut Comitetului științific independent pentru riscurile asupra sănătății și mediului (CSRSM) să analizeze cele mai recente studii și să își dea avizul cu privire la prezența cromului (VI) în jucării. În concluziile sale, CSRSM arată că actualele limite de migrare pentru crom (VI) în cazul jucăriilor ar trebui să fie revizuite în conformitate cu noua doza virtuală sigură. În plus, pentru a ține seama de absorbția de crom VI din alte surse, cum ar fi apa potabilă și mediul, CSRSM recomandă ca orice expunere suplimentară la crom (VI) prin intermediul jucăriilor să fie redusă la cel mai scăzut nivel posibil, utilizând cele mai bune tehnologii disponibile.

http://ec.europa.eu/dgs/health_food-safety/dyna/enews/enews.cfm?al_id=1566