de Martin Seychell, directorul general adjunct al Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară din cadrul Comisiei Europene
Cum poate Comisia să contribuie la crearea unor sisteme de sănătate mai eficiente, mai reziliente și mai accesibile? Este o provocare complexă, pentru că statele membre au propriile sisteme medicale, a căror funcționare depinde de propriile rețele de resurse, instituții și profesioniști. Prin urmare, ce ar putea face UE pentru a aduce valoare adăugată?
După cum s-a subliniat în comunicarea sa din 2014 privind sistemele de sănătate, Comisia promovează cooperarea la nivelul UE în vederea consolidării eficienței, creșterii accesibilității și îmbunătățirii rezilienței sistemelor naționale de sănătate.
De exemplu, pentru a consolida eficiența, UE promovează evaluarea performanței sistemelor de sănătate, siguranța pacienților și integrarea serviciilor de asistență medicală. Pentru a îmbunătăți reziliența, Uniunea încurajează cooperarea în ceea ce privește evaluarea tehnologiei medicale și a e-sănătății. Referitor la sporirea accesibilității, UE promovează o pregătire mai adecvată a personalului din domeniul sănătății, accesul la medicamente inovatoare și buna implementare a directivei din 2011 privind asistența medicală transfrontalieră.
Triplul obiectiv (eficiență, accesibilitate și reziliență) constituie, de asemenea, un element determinant în examinarea reformelor sistemelor sanitare în contextul semestrului european - ciclul anual de coordonare a politicilor macroeconomice, bugetare și de reforme structurale, prin care UE oferă recomandări specifice fiecărei țări și evaluează progresele înregistrate în cadrul agendei de reformă.
Semestrul european a scos în evidență următoarele aspecte legate de reformarea sistemelor de sănătate: furnizarea de servicii eficiente de asistență medicală primară și garantarea accesului la aceste servicii, asigurarea unui bun raport cost-eficiență în utilizarea medicamentelor, îmbunătățirea integrării îngrijirilor medicale, evaluarea eficacității relative a tehnologiilor medicale și încurajarea măsurilor de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor.
În iunie 2016, Consiliul a emis recomandările specifice fiecărei țări. Deși, pe ansamblu, acestea s-au simplificat, iar numărul lor s-a redus, numărul de recomandări cu privire la reforma sistemelor de sănătate a crescut de la 11 în 2015 la 13 în 2016. În general, în 2016, recomandările referitoare la sănătate s-au axat pe necesitatea de a îmbunătăți eficiența și sustenabilitatea sistemelor de sănătate, dar această provocare bugetară este deseori asociată cu altele, cum ar fi eficacitatea, calitatea și/sau accesibilitatea asistenței medicale. Accesul la asistență medicală de înaltă calitate este un obiectiv politic menționat explicit în 6 din recomandările specifice adresate statelor membre. În plus, multe recomandări pledează pentru reforme concrete și clar direcționate menite să optimizeze funcționarea sectorului spitalicesc și să consolideze asistența medicală primară.
Principiul accesului la asistență medicală, care reflectă necesitatea de a oferi tuturor acces în timp util la servicii de calitate și acceptabile din punct de vedere financiar, a fost, de asemenea, inclus în pilonul european al drepturilor sociale. Toate părțile interesate sunt invitate să participe la elaborarea pilonului european al drepturilor sociale, participând la consultarea publică lansată de Comisie, care este deschisă până la data de 31 decembrie 2016.
Acum, mai mult ca niciodată, trebuie să ne reamintim cât de importantă este sănătatea pentru prosperitatea economică și coeziunea noastră socială.
