Regiunea Alpilor este una dintre cele mai bogate zone din lume și se află printre cele mai dinamice, inovatoare și competitive zone din Europa din punct de vedere economic, cu caracteristici geografice și naturale unice. Această regiune se confruntă însă și cu provocări importante care necesită un răspuns comun:
- globalizarea economică, ce impune teritoriului să se distingă prin competitivitate și inovare;
- tendințele demografice, caracterizate mai ales de efectele combinate ale îmbătrânirii, densității reduse a populației din zonele montane și noilor modele de migrație;
- gradul ridicat de vulnerabilitate față de schimbările climatice și față de efectele previzibile ale acestora asupra mediului, a biodiversității și a condițiilor de trai ale locuitorilor regiunii;
- provocarea energetică legată de gestionarea și satisfacerea cererii în mod sustenabil, sigur și accesibil financiar;
- poziția sa geografică specifică în Europa, ca regiune de tranzit;
- caracterul sezonier pronunțat, în special în unele zone turistice.
De asemenea, persistă diferențe semnificative între diversele zone ale regiunii (de exemplu, între zonele montane și cele subalpine).
Consiliul European din 19/20 decembrie 2013 a invitat Comisia ca, în colaborare cu statele membre, să elaboreze o strategie UE pentru regiunea alpină (EUSALP) până în iunie 2015, bazându-se pe îndelungata experiență în materie de cooperare în această regiune. Strategia va afecta în jur de 80 de milioane de persoane care locuiesc în 48 de regiuni (a se vedea harta anexată) din șapte țări, dintre care cinci sunt state membre ale UE (Austria, Franța, Germania, Italia și Slovenia), iar două sunt țări din afara UE (Liechtenstein și Elveția). Aria geografică propusă pentru a fi cuprinsă în strategia macroregională este deosebit de propice pentru dezvoltarea sustenabilă a regiunii alpine, pentru promovarea creșterii în întreaga Europă și a solidarității între teritoriile montane și cele subalpine.
Strategia va viza următoarele domenii de politică tematice: (1) creșterea economică și inovarea; (2) mobilitatea și conectivitatea și (3) mediul și energia.
Strategia va beneficia de rolul activ al statelor și regiunilor participante, sprijinite de experiența dobândită de un mare număr de structuri de cooperare care funcționează deja în zonă și va continua eforturile deja depuse înainte ca Comisia să înceapă să lucreze la elaborarea strategiei.