de Xavier Prats Monné, director general al DG Sănătate și Siguranță Alimentară (Comisia Europeană)

O nouă generație de membri ai comitetelor științifice independente ale Comisiei Europene și-a preluat atribuțiile la sfârșitul lunii aprilie. Am fost onorat să îi prezint și să-i întâmpin pe experții care în următorii cinci ani vor ajuta Comisia să ia decizii privind elaborarea de politici bazate pe date concrete în domenii precum sănătatea, mediul și siguranța consumatorilor. Într-o perioadă în care procesul de luare a deciziilor științifice este deseori pus în pericol, nu putem sublinia îndeajuns rolul important pe care îl joacă experții din cadrul comitetelor: ei sunt cei care fac munca propriu-zisă, desfășoară cercetări laborioase și se asigură că respectivele concluzii sunt revizuite, verificate și susținute cu elemente de probă.

Pentru a îmbunătăți eficiența și pentru a evita suprapunerile, acest moment este marcat și de o modificare structurală: fostul Comitet științific pentru riscurile asupra sănătății și mediului și fostul Comitet științific pentru riscuri sanitare emergente și noi au fuzionat. Din această acțiune a luat naștere Comitetul științific pentru riscurile asupra sănătății și mediului și riscurile emergente. Comitetul științific pentru siguranța consumatorilor rămâne neschimbat ca structură și domeniu de activitate.

Peste 350 de oameni de știință și-au depus candidatura, ceea ce reprezintă un bun indicator al reputației de care se bucură comitetele. Nu a fost ușor să facem o selecție între atâția candidați talentați din întreaga lume, dar mă bucur să constat că cei 34 de membri aleși, câte 17 pentru fiecare comitet, dețin o expertiză impresionantă, reprezintă un număr mare de naționalități, asigură o bună reprezentativitate între bărbați și femei, precum și un echilibru adecvat între membrii reconfirmați în funcție și cei nou-numiți. De asemenea, este important ca membrii comitetelor să fie lipsiți de prejudecăți și să nu fie implicați în potențiale conflicte de interese, astfel încât să poată oferi consiliere Comisiei Europene cu privire la aspectele sensibile din punct de vedere politic și complexe din punct de vedere științific.

Ce vor face membrii comitetelor? Vor revizui și evalua datele științifice relevante, pentru a trage concluzii, pentru a estima ce riscuri potențiale există și pentru a oferi recomandări bazate pe date concrete. În acest mod, ei vor contribui la protecția sănătății cetățenilor UE, sprijinind totodată inovarea, crearea de locuri de muncă și creșterea economică în UE.

În plus, vor elabora noi avize științifice care se vor adăuga la numărul deja impresionant al celor elaborate de generațiile anterioare de experți. De la înființarea lor, în 1987, comitetele științifice au adoptat peste 1 000 de avize. Printre subiectele abordate recent se numără riscurile potențiale asociate băncilor solare, câmpurilor electromagnetice, aditivilor utilizați la fabricarea produselor din tutun, plaselor chirurgicale și protezelor metalice de șold, acestea fiind doar o parte din numeroasele aspecte de importanță pentru cetățenii UE.

http://ec.europa.eu/dgs/health_food-safety/dyna/enews/enews.cfm?al_id=1685

Comisia Europeană și Comitetul științific independent pentru riscuri sanitare emergente și noi (CSRSEN) au publicat, la 29 ianuarie 2016, avizul final privind aditivii utilizați la fabricarea produselor din tutun.  Acesta este primul din cele două avize pe această temă solicitate de Comisie pentru a ajuta la identificarea aditivilor care ar trebui să fie introduși pe lista substanțelor prioritare prevăzută în Directiva privind produsele din tutun.

Directiva privind produsele din tutun (2014/40/UE), adoptată în 2014, consolidează normele referitoare la fabricarea, prezentarea și comercializarea tutunului și a produselor conexe. Articolul 7 din directivă prevede interzicerea produselor din tutun cu anumite tipuri de aditivi, de exemplu, vitamine, cafeină sau taurină, aditivi cu proprietăți colorante pentru emisii, precum și aditivi care facilitează inhalarea sau absorbția nicotinei. În conformitate cu articolul 6, Comisia are obligația de a elabora și actualiza o listă prioritară cu cel puțin 15 aditivi care se găsesc în țigări și în tutunul pentru rulat. Acest prim aviz științific identifică aditivii care ar trebui incluși pe lista prioritară.

De fapt, CSRSEN a identificat 48 de substanțe chimice individuale care ar putea fi introduse pe această listă. Acești compuși au fost selectați deoarece prezintă sau se presupune că prezintă una sau mai multe din proprietățile următoare:

• sunt toxici în formă nearsă (au inclusiv proprietăți cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere)
• facilitează inhalarea sau absorbția nicotinei, ceea ce poate crește potențialul de dependență
• produc o aromă caracteristică, unul dintre factorii care ar putea contribui la creșterea atractivității
• generează diverse tipuri de substanțe toxice în urma arderii.

Avizul cuprinde lista completă și detalii privind modul în care au fost selectați compușii pentru a fi incluși pe lista prioritară, precum și motivele care au stat la baza acestei decizii. Există, de asemenea, o fișă informativă privind aditivii utilizați la fabricarea produselor din tutun, disponibilă în limbile engleză, franceză, germană și spaniolă.

Cel de-al doilea aviz, care urmează să fie publicat mai târziu în cursul acestui an, urmărește să contribuie la elaborarea de orientări privind tipurile de studii și criteriile care ar trebui impuse de către producători pentru a evalua relevanța aditivilor individuali.

http://ec.europa.eu/health/scientific_committees/emerging/docs/scenihr_o_051.pdf(853 KB)

Comisia Europeană și Comitetul științific independent pentru riscuri sanitare emergente și noi (CSRSEN) au lansat o consultare publică referitoare la avizul preliminar privind efectele biologice ale radiațiilor ultraviolete asupra sănătății, în special în ceea ce privește băncile solare de uz cosmetic. Consultarea s-a încheiat la data de 27 aprilie 2016.   O audiere publică pe această temă s-a desfășurat la Luxemburg la 12 aprilie 2016, reunind reprezentanți ai industriei, ONG-uri, cercetători, experți oncologi și alte părți interesate.  Avizul preliminar examinează indicațiile și riscurile asociate utilizării băncilor solare.

Pe baza dovezilor științifice disponibile, CSRSEN a ajuns la concluzia că radiațiile ultraviolete (UVR) sunt cancerigene, jucând simultan un rol de inițiator și de promotor. Există dovezi solide care arată că utilizarea băncilor solare cauzează cancer de piele, carcinom cu celule scuamoase și, într-o mai mică măsură, carcinom bazocelular, în special atunci când expunerea începe la o vârstă tânără.

Există, de asemenea, dovezi că expunerea la bănci solare poate provoca melanom ocular. Utilizarea băncilor solare se află la originea unei proporții semnificative a cazurilor de cancer de piele (de tip melanom și non-melanom) și a unui număr mare de cazuri de melanom care apar înainte de vârsta de 30 de ani. CSRSEN a concluzionat, de asemenea, că expunerea la bănci solare are puține beneficii pentru sănătate și nu este necesară pentru a obține un nivel optim de vitamina D. Dată fiind dovada efectelor cancerigene ale expunerii la băncile solare și natura inducerii cancerului de piele (nu există indicații privind pragurile limită pentru radiații și dozele de ultraviolete), CSRSEN a ajuns la concluzia că nu există limite sigure pentru radiația cu ultraviolete generată de băncile solare.

Noul Comitet științific pentru riscurile asupra sănătății și mediului (CSRSM), care înlocuiește CSRSEN, va finaliza avizul mai târziu în cursul acestui an, după examinarea corespunzătoare a contribuțiilor primite în cadrul consultării publice.

http://ec.europa.eu/health/scientific_committees/emerging/docs/scenihr_o_052.pdf(773 KB)

Cianamida de calciu (44 % calciu și 24 % azot) a fost fabricată pentru prima dată la sfârșitul anilor 1800, pentru a fi utilizată ca îngrășământ în agricultură. În 2013, Comitetul științific pentru riscurile asupra sănătății și mediului (CSRSM) a fost invitat să evalueze riscurile potențiale asupra sănătății umane și mediului ale utilizării acestei substanțe ca îngrășământ.

Comisia Europeană și CSRSM au publicat, la data de 22 aprilie 2016, avizul final pe acest subiect.

CSRSM a calculat riscurile la adresa sănătății umane utilizând modele de expunere a lucrătorilor care folosesc cianamida de calciu ca îngrășământ, precum și modele de înregistrare a produselor pentru protecția plantelor. Calculele au fost efectuate pentru scenarii de expunere în care substanța ar fi utilizată atât în scop profesional, cât și privat. De asemenea, s-au făcut calcule pentru persoane prezente și rezidenți, inclusiv copii.

CSRSM a concluzionat că efectele dăunătoare asupra oamenilor și mediului nu au putut fi excluse la nivelurile actuale de utilizare a cianamidei de calciu.

http://ec.europa.eu/health/scientific_committees/environmental_risks/docs/scher_o_169.pdf(2 MB)

Comisia Europeană și Comitetul științific independent pentru riscurile asupra sănătății și mediului (CSRSM) au publicat la 15 aprilie 2016 avizul final privind estimarea cantităților de materiale din jucării ingerate de copii.

CSRSM a fost invitat să revizuiască datele disponibile cu privire la ingerarea de către copii a trei tipuri diferite de materiale din jucării și să stabilească în ce măsură cantitățile înghițite care au reprezentat baza pentru limitele de migrare a 19 elemente în Directiva privind siguranța jucăriilor sunt încă adecvate sau ar trebui modificate (de exemplu, prin stabilirea de limite săptămânale în locul celor zilnice):

1. material uscat, friabil, sfărâmicios sau flexibil (limită de ingerare de 100 mg/zi)
2. material lichid sau lipicios (400 mg/zi)
3. material răzuit (8 mg/zi)

În avizul său final, CSRSM consideră că limitele de ingerare menționate mai sus sunt adecvate și că ele ar trebui să reprezinte în continuare valori zilnice, nu săptămânale.

http://ec.europa.eu/health/scientific_committees/environmental_risks/docs/scher_o_170.pdf(503 KB)