John F. Ryan, director interimar al Direcției pentru sănătate publică a Comisiei Europene
În urmă cu doi ani, a fost adoptată Decizia 1082/2013/UE privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate, care impune Comisiei să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea sa în aplicare până în noiembrie 2015 și, ulterior, din trei în trei ani.
Primul raport, adoptat la 7 decembrie 2015, a evidențiat punctele forte și slabe ale deciziei, dar a constat că, în general, punerea sa în aplicare „a îmbunătățit securitatea sanitară în UE și protecția cetățenilor Uniunii împotriva bolilor transmisibile, precum și a altor incidente biologice, chimice sau de mediu.”
Decizia le impune statelor membre să raporteze periodic cu privire la gradul lor de pregătire, ceea ce consolidează coordonarea la nivelul UE, asigurând, în același timp, o mai bună coordonare a gestionării riscurilor.
Decizia prevede, de asemenea, evaluarea și gestionarea riscurilor asociate amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății în afara bolilor transmisibile, contribuie la elaborarea și introducerea unei proceduri comune de achiziții publice de contramăsuri medicale și stabilește un mandat legal solid pentru Comitetul pentru securitate sanitară.
Astfel de progrese sunt uneori posibile numai în urma confruntării cu diverse dificultăți. De exemplu, acordul de achiziție comună de contramăsuri medicale și vaccinuri a fost consecința penuriei de vaccinuri din timpul epidemiei de gripă aviară H5N1 din perioada 2005-2006. Iar Corpul medical european, care va fi creat la 15 februarie 2016, este, de asemenea, rezultatul dificultăților cu care ne-am confruntat când a fost necesară mobilizarea de personal medical în țările afectate de epidemia de Ebola.
Însă provocări există mereu - unele apar pe neașteptate, altele se profilează la orizont. Actuala epidemie de Zika este un bun exemplu în acest sens. Am studiat, de asemenea, ani de zile rezistența la antimicrobiene, care reprezintă una dintre cele mai mari amenințări cu care ne-am confruntat vreodată în domeniul sănătății publice. Am intrat în ultimul an al planului de acțiune al UE pentru combaterea rezistenței la antimicrobiene, derulat de-a lungul a 5 ani. Deși am înregistrat progrese concrete, mai rămân încă multe de făcut.
Iată de ce Comisia a contribuit la organizarea, în data de 22 ianuarie 2016, a primului atelier transatlantic privind rețelele de trialuri clinice în domeniul rezistenței la antimicrobiene. De asemenea, am pledat în favoarea Conferinței ministeriale privind rezistența la antimicrobiene organizată în cursul președinției olandeze, în zilele de 9 și 10 februarie 2016.
Între timp, Comisia lucrează la viitoarea sa strategie privind combaterea rezistenței la antimicrobiene. Aceasta va veni, de asemenea, în completarea Planului de acțiune global al Organizației Mondiale a Sănătății.
Următorul raport privind punerea în aplicare a Deciziei 1082/2013/UE va fi prezentat la sfârșitul anului 2018. Conținutul acestui raport, care va reflecta rezultatele obținute în combaterea rezistenței la antimicrobine și a altor amenințări transfrontaliere grave la adresa sănătății, depinde de măsura în care vom reuși să consolidăm pregătirea și capacitatea de reacțiae la aceste amenințări nu numai la nivelul UE, ci și la nivel internațional.
