Comisia Europeană propune o serie de schimbări necesare în cadrul programelor de finanțare socială ale UE pentru a aborda provocările sociale și legate de ocuparea forței de muncă în era post-criză.

Astăzi, Comisia Europeană propune schimbările necesare în cadrul programelor de finanțare socială ale UE pentru a aborda principalele provocări sociale și legate de ocuparea forței de muncă din era post-criză, precum creșterea ratei șomajului în rândul tinerilor, nevoia de direcționare a ajutoarelor alimentare și materiale de bază către persoanele cele mai defavorizate, precum și riscul de sărăcie în rândul copiilor. Propunerile de finanțare de astăzi vor sprijini de asemenea lucrătorii pe parcursul tranziției ecologice și a celei digitale, prin investiții în oportunități de calificare care le vor permite să aibă succes într-o societate neutră din punct de vedere climatic, mai digitală și mai incluzivă. În același timp, adaptăm acțiunile noastre de finanțare la exigențele viitorului, introducând un mecanism de răspuns la criză pentru situațiile de urgență viitoare.

Aceasta necesită o actualizare rapidă a regulilor atât în ceea ce privește programele de finanțare actuale, cât și viitoarea propunere de buget, pentru a răspunde noilor provocări. Fondul social european Plus va fi principalul instrument financiar pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Acesta rămâne busola noastră în asigurarea unei recuperări echitabile din punct de vedere social. Alte instrumente precum deja existentul Fond social european (FSE) și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) vor fi suplimentate prin finanțări noi, astfel încât să poată fi demarate imediat eforturile de reintegrare pe piața muncii și de direcționare a ajutorului către cele mai defavorizate persoane.

Comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale Nicolas Schmit afirmă: „Creșterea rezilienței, durabilității și caracterului incluziv al Europei în viitor înseamnă realizarea de investiții în oameni în prezent, în special în generațiile mai tinere. Prioritatea noastră este să depășim rapid șocul social și economic cauzat de criza provocată de coronavirus și să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă”.

Răspunsul imediat: Resurse suplimentare semnificative pentru Fondul social european (FSE) și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD)

Se propune ca fondurile politicii de coeziune (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune) să primească o finanțare nouă de 55 de miliarde EUR pentru perioada 2020-2022 pentru a contracara impactul negativ al coronavirusului pe piața muncii. Instrumentul pentru aceasta este REACT-EU, în care Fondul social european 2014-2020 are un rol esențial în ceea ce privește susținerea ocupării forței de muncă și sprijinirea incluziunii sociale.

Resursele suplimentare ale FSE ar trebui să fie direcționate pentru a sprijini în primul rând:

• Păstrarea locurilor de muncă, inclusiv prin programe de reducere a timpului de lucru și sprijin pentru persoanele care desfășoară activități independente pentru ca acestea să își poată proteja veniturile
• Crearea de noi locuri de muncă, în special pentru persoanele aflate în situații vulnerabile
• Măsuri pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor
• Educație și formare
• Dezvoltarea competențelor, în special pentru a susține cele două tranziții, tranziția ecologică și tranziția digitală
• Măsuri pentru îmbunătățirea accesului la servicii sociale și de îngrijire medicală, inclusiv pentru copii.

Comisia a propus, de asemenea, ca statele membre să poată finanța Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) cu resurse suplimentare până în 2022, în cadrul REACT-EU. Astfel, se vor asigura resurse suplimentare pentru alimente și asistență materială de bază și pentru măsurile însoțitoare, precum și pentru măsurile specifice de incluziune socială. Se va asigura că finanțarea pentru principalele măsuri de refacere în urma crizei și sprijinul pentru cele mai defavorizate persoane pot continua fără întrerupere.

În cheltuirea acestor fonduri, statele membre ar trebui să promoveze în mod corespunzător egalitatea de gen, care este un principiu orizontal în legislația privind fondurile sociale.

Răspunsul pe termen mai lung: O propunere consolidată privind Fondul social european Plus

În cadrul noilor propuneri privind viitorul buget UE pe termen lung 2021-2027, adoptat astăzi, Comisia a prezentat amendamente importante la propunerea privind Fondul social european Plus (FSE+).

• Propunerea modificată include un sprijin consolidat pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Statele membre cu o rată mai mare decât media Uniunii în ceea ce privește persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare ar trebui să investească cel puțin 15% (în creștere de la 10% în propunerea inițială FSE+) din resursele lor FSE+ în acțiuni specifice pentru sprijinirea tinerilor.
• FSE+ va ajuta de asemenea la combaterea sărăciei în rândul copiilor. Niciun copil nu poate fi lăsat în urmă ca o consecință a pandemiei de coronavirus. Propunerea modificată privind FSE+ impune tuturor statelor membre să aloce cel puțin 5% din resursele lor ESF+ pentru a pune în aplicare măsuri care reduc sărăcia în rândul copiilor.
• În plus, FSE+ va avea o contribuție solidă la tranziția ecologică și tranziția digitală prin stimularea investițiilor în oportunități de calificare astfel încât lucrătorii să poată avea succes într-o societate neutră din punct de vedere climatic, mai digitală și mai incluzivă.
• În vederea unei mai bune pregătiri pentru viitoarele situații de urgență, FSE+ include un mecanism de răspuns la criză. Acesta va asigura că în circumstanțe excepționale, Comisia poate adapta fondul pentru a răspunde evenimentelor respective, prin modificarea rapidă a regulilor de administrare a fondului pentru statele membre, după cum va fi necesar.

Un Fond european de ajustare la globalizare (FEG) consolidat

Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) oferă sprijin lucrătorilor care și-au pierdut locul de muncă în urma unor evenimente majore de restructurare, prin finanțare care vizează formarea și alte tipuri de asistență pentru reintegrarea lor pe piața muncii. Având în vedere creșterea preconizată a cererii în urma pandemiei de coronavirus, Comisia propune creșterea finanțării anuale disponibile la 386 de milioane EUR începând din 2021.

Fonduri suplimentare pentru susținerea obiectivelor sociale și legate de ocuparea forței de muncă

În plus, multe alte fonduri vor investi semnificativ în sprijinirea obiectivelor sociale și legate de ocuparea forței de muncă.

Noua Facilitate pentru recuperare și reziliență are un buget de 560 de miliarde EUR care poate fi utilizat de statele membre pentru a sprijini investițiile sociale și reformele prin granturi și împrumuturi. Această facilitate are legătură cu orientările semestrului european care are la bază Pilonul european al drepturilor sociale. Prin urmare, va ajuta statele membre să abordeze provocările economice și sociale structurale din diverse domenii, în special cel social, al ocupării forței de muncă, al competențelor și al educației.

Comisia a propus oferirea de finanțare suplimentară substanțială pentru Fondul pentru o tranziție justă, ridicând totalul la 40 de miliarde EUR. Această finanțare va fi utilizată pentru a atenua impactul socio-economic al tranziției către neutralitatea climatică în regiunile cele mai afectate, de exemplu prin sprijinirea recalificării lucrătorilor.

InvestEU va beneficia de asemenea de resurse mai mari pentru sprijinirea infrastructurii sociale sau microfinanțarea antreprenorilor, în special în economia socială. Se propune ca bugetul total al InvestEU să fie de 32 de miliarde EUR.

Și Erasmus, cu un buget total propus de 25 de miliarde EUR, va investi în tineri, oferindu-le oportunități de a dobândi experiențe noi călătorind în străinătate. Acesta oferă, de asemenea, finanțare esențială în domeniul competențelor și educației și formării profesionale (EFP).