John F. Ryan, director pentru sănătate publică și gestionarea crizelor în domeniul sănătății în cadrul Comisiei Europene
Amenințările transfrontaliere la adresa sănătății reprezintă o provocare importantă pentru țările dezvoltate și pentru cele subdezvoltate deopotrivă. Din cauza înmulțirii vectorilor prin care se pot transmite bolile și a dezvoltării legăturilor de transport rapid în interiorul continentelor și între acestea, epidemiile pot afecta toate colțurile lumii. Consecințele potențiale grave asupra sănătății umane sunt însoțite, adesea, de perturbări economice și societale majore. Iată de ce o cultură a pregătirii pentru aceste eventualități constituie o apărare bună, alături de capacități de bază solide în materie de supraveghere, raportare, alertă și reacție, atât pentru sănătatea umană, cât și pentru cea animală. În UE, coordonarea răspunsurilor naționale la astfel de amenințări garantează că măsurile luate la nivel național pot fi compatibile între ele și că acestea se consolidează reciproc.
Chiar dacă riscul de transmitere a virusului Zika direct de la țânțari Aedes este minim în Europa, încă de la primele semne ale epidemiei în alte părți ale lumii, UE a menținut un contact strâns cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), cu autoritățile statelor membre, cu reprezentanții sectoarele turismului și transporturilor, cu Centrul American de Prevenire și Control al Bolilor și cu autoritățile sanitare europene, pentru a ajuta statele membre să fie cât mai pregătite să facă față unei eventuale epidemii. ECDC a realizat evaluări de risc pe baza cărora Comitetul UE pentru securitate sanitară a examinat răspunsul coordonat la epidemia în curs, acesta urmând să fie adaptat în funcție de evoluția epidemiei în Asia.
Capacitatea noastră de reacție a fost consolidată în urmă cu trei ani prin adoptarea Deciziei 1082/2013/UE privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și prin înființarea recentă a Corpului medical european, care mobilizează experți în domeniul medical și al sănătății publice din interiorul și din afara UE, în cadrul Forței de acțiune în caz de urgență în domeniul sănătății la nivel mondial.
Comisia depune eforturi pentru a accelera punerea în aplicare a Regulamentului sanitar internațional și participă la lucrările Organizației Mondiale a Sănătății și ale altor grupuri pentru a consolida, la nivel mondial, pregătirea și reacția la amenințările chimice și biologice, la terorismul radionuclear și la gripa pandemică. În plus, Centrul Comisiei de cunoștințe privind gestionarea riscurilor de dezastre are ca scop să îmbunătățească capacitatea de rezistență a UE și a statelor membre în fața dezastrelor și capacitatea acestora de a preveni, de a se pregăti și de a reacționa la situațiile de urgență.
Decizia privind amenințările transfrontaliere la adresa sănătății consolidează și coordonarea măsurilor de pregătire la nivelul întregii Uniuni și prevede raportarea periodică pentru identificarea punctelor de ameliorat. De asemenea, introduce posibilitatea ca statele membre să achiziționeze în comun contramăsuri medicale, un mecanism care se aplică deja și care dă roade.
Adoptarea unor strategii eficiente de prevenire a bolilor, cum ar fi menținerea unui nivel ridicat de vaccinare sau prevenirea rezistenței la antimicrobiene, precum și consolidarea măsurilor de prevenire a infectării cu HIV și a îmbolnăvirii de hepatită și tuberculoză sunt alte exemple de situații în care statele membre pot conlucra pentru a face față provocărilor comune.
În concluzie, importanța prevenirii și a pregătirii pentru a face față bolilor transmisibile și altor amenințări la adresa sănătății nu poate fi subestimată și constituie un aspect fundamental al protecției cetățenilor și societății.
