Ce anume cauzează schimbările climatice?
Cauze
Clima Pământului s-a schimbat de-a lungul istoriei, devenind treptat mai caldă sau mai rece pe parcursul unor perioade îndelungate.
Suntem responsabili
Aceste schimbări au fost generate de cauze naturale, precum schimbarea înclinației planetei, activitatea solară și curenții oceanici. Însă schimbările la care suntem martori astăzi sunt diferite, iar noi suntem responsabili de ele! Din cauza faptului că emanăm mai multe gaze care rețin căldura în atmosferă, cauzăm creșterea temperaturii de pe Pământ într-un ritm extraordinar.
Câteva informații științifice
În momentul în care razele solare ajung pe suprafața Pământului, o parte din această energie este absorbită și încălzește solul și oceanele. Restul energiei poate reveni în spațiu, însă o parte din aceasta este reținută în atmosferă și încălzește Pământul. Acest lucru se numește „efect de seră”, deoarece atmosfera acționează precum geamurile unei sere, încălzind interiorul.
Acest efect de seră se produce deoarece atmosfera Pământului conține gaze precum: vapori de apă, dioxid de carbon, metan și protoxid de azot, numite gaze cu efect de seră. Efectul de seră este cel care, în mod normal, menține temperatura de pe planeta noastră la o valoare confortabilă.
Totuși, activitățile omului sporesc cantitatea de gaze cu efect de seră din atmosferă, fapt care intensifică efectul de seră și crește temperatura de pe Pământ.
Schimbările climatice sunt cauzate de creșterea temperaturii Pământului (încălzirea globală), care, la rândul său, rezultă din faptul că în atmosferă se strâng mai multe gaze de seră decât cele care sunt generate natural.
Aceste gaze de seră suplimentare provin, în mare parte, din cauza arderii combustibililor fosili în scopul producerii de energie, precum și din alte activități ale omului, spre exemplu, tăierea pădurilor tropicale, agricultură, creșterea vitelor și producerea de substanțe chimice.
Vremea și clima sunt două lucruri diferite, însă care au legătură între ele. Vremea descrie condițiile de fiecare zi dintr-un anumit loc; de exemplu, într-o zi poate fi cer noros și umiditate, iar în următoarea zi poate fi soare.
Clima descrie condițiile meteorologice medii dintr-un loc, pe o perioadă relativ îndelungată (de ex., 30 de ani). Deșerturile, de exemplu, au o climă fierbinte și uscată, în timp ce regiunile arctice și antarctice sunt reci și uscate.
Încălzirea globală versus schimbările climatice
Încălzirea globală descrie creșterea la momentul de față a temperaturii Pământului. Reprezintă doar una dintre componentele schimbărilor climatice. Schimbările climatice se referă la numeroasele efecte diferite ale încălzirii globale asupra sistemului climatic al Pământului.
Printre acestea se numără creșterea nivelului mărilor, topirea ghețarilor, schimbarea regimului precipitațiilor, sporirea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme (precum inundații și valuri de căldură), modificarea duratei anotimpurilor și schimbarea productivității culturilor.
Încălzirea
În 2019, Pământul a avut o temperatură cu circa 1,5 °C mai mare decât în cea de-a doua jumătate a secolului XIX și se anticipează că, în secolul următor, temperatura medie globală va crește chiar mai mult. Probabil că 1,5 °C nu pare prea mult, însă ia în considerare următoarele:
Marea parte a încălzirii s-a produs în ultimele decenii, așadar temperatura crește într-un ritm accelerat.
Nu uita, aceasta este o creștere medie: unele locuri au devenit mult mai calde, iar altele mai reci. De exemplu, Arctica a devenit mult mai caldă în ultimii 60 de ani și, în vara anului 2040, s-ar putea ca în această regiune să nu mai existe deloc gheață. Europa se încălzește mai rapid decât alte zone de pe glob.
Conform studiilor, temperatura Pământului în timpul ultimei glaciațiuni era doar cu aproximativ 4 °C mai rece decât la sfârșitul secolului XIX.
Întreabă omul de știință
Amprenta de carbon
Amprenta noastră de carbon măsoară impactul pe care îl avem asupra planetei, din punct de vedere al cantității de gaze cu efect de seră pe care le producem în viața noastră de fiecare zi, de exemplu, cât combustibil și electricitate folosim sau sunt necesare pentru a fabrica produsele pe care le folosim.
Vezi câteva recomandări pentru a-ți diminua amprenta de carbon, în secțiunea Este rândul tău.
Ciclul carbonului, într-o permanentă schimbare
Carbonul este pretutindeni și în toate organismele vii, inclusiv în corpul tău! Însă carbonul nu rămâne într-un singur loc.
Se deplasează constant dintr-o parte a planetei în alta, schimbându-și forma. De exemplu, carbonul există în aer în general în formă gazoasă (dioxid de carbon sau CO2), fiind absorbit de plante, inclusiv de copaci, și de oceane.
Pe pământ, animalele, inclusiv oamenii, ingerează carbon în momentul în care consumă plante și îl expiră prin procesul de respirație. În momentul în care plantele și animalele mor, rămășițele lor se degradează și se descompun, creând carbon, care este reabsorbit de pământ.
Ciclul carbonului a menținut proporția de gaz din atmosferă la un nivel oarecum stabil, timp de mii de ani.
Totuși, acest echilibru delicat este perturbat de activitățile omului, care fie eliberează CO2 mai rapid decât ar putea fi absorbit în mod natural, fie reduc depozitele naturale de carbon, spre exemplu, prin defrișarea pădurilor tropicale.
Aceasta sporește cantitatea de CO2 din atmosferă și, deoarece CO2 este un gaz cu efect de seră, cauzează creșterea temperaturii Pământului.
Gaura din stratul de ozon este responsabilă de schimbările climatice?
Nu!
Ozonul este un gaz foarte util din atmosfera Pământului, care absoarbe radiațiile ultraviolete nocive emise de Soare.
Atunci când oamenii de știință și-au dat seama că gazele produse de om, folosite în frigidere și aerosoli, fac o gaură în stratul de ozon, comunitatea internațională a început eliminarea lor treptată. A fost redactat un acord denumit Protocolul de la Montreal în scopul de a reduce treptat utilizarea substanțelor periculoase, precum clorofluorocarburile (CFC).
Eforturile au fost atât de fructuoase încât stratul de ozon este pe cale să se refacă până la mijlocul secolului al XXI-lea. UE s-a aflat în fruntea măsurilor luate pentru protecția stratului de ozon. Deși gaura în stratul de ozon în sine nu a cauzat încălzirea globală, restricțiile aplicate asupra substanțelor care diminuează stratul de ozon ajută la prevenirea schimbărilor climatice, întrucât aceste substanțe chimice sunt și gaze cu efect de seră.
Din păcate, clorofluorocarburile și substanțele care le-au succedat au fost înlocuite în cele din urmă de gaze fluorurate. Acestea nu au efecte asupra stratului de ozon, dar sunt puternice gaze cu efect de seră. Încă o dată, lumea ia măsuri: toate cele 198 de țări care au semnat Protocolul de la Montreal au fost de acord să limiteze producția și utilizarea acestor gaze nocive. UE este lider mondial în ceea ce privește restricționarea utilizării lor și găsirea de alternative la ele. Obiectivul UE este reducerea emisiilor sale de gaze fluorurate cu două treimi până în 2030 comparativ cu nivelurile din 2014. În 2022, Comisia Europeană a prezentat o propunere de creștere a obiectivului legislației privind gazele fluorurate, care va ajuta UE să atingă neutralitatea climatică până în 2050.
Combustibilii fosili
Combustibilii fosili, precum cărbunele, sunt resturi de plante și animale străvechi, îngropate adânc în sol timp de milioane de ani și care s-au transformat în substanțe ce pot fi folosite drept combustibili.
Acum că ai înțeles ce anume cauzează schimbările climatice, vom discuta despre impacturile acestora.