Acțiunile UE în ceea ce privește schimbările climatice

Principalele obiective ale UE pentru 2020

• reducerea cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră față de 1990
• utilizarea surselor regenerabile pentru a acoperi 20 % din consumul total de energie
• creșterea cu 20 % a eficienței energetice

Principalele obiective ale UE pentru 2030

• reducerea cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră față de 1990
• utilizarea surselor regenerabile pentru a acoperi cel puțin 27 % din consumul total de energie
• creșterea cu cel puțin 27 % a eficienței energetice

Obiectiv pe termen lung

Până în 2050, UE urmărește să își reducă emisiile în mod semnificativ, cu 80-95 % față de nivelul din 1990. Această reducere s-ar încadra în eforturile pe care trebuie să le depună întregul grup al țărilor dezvoltate.

Trecerea la o economie foarte eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, va stimula economia, va crea locuri de muncă și va consolida competitivitatea Europei.

Acțiuni în vederea atingerii obiectivelor

Pentru a-și îndeplini obiectivele, UE ia măsuri legislative și de sprijin financiar.

Sprijin financiar

• Cel puțin 20 % din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 (adică până la 180 de miliarde EUR) ar trebui să fie alocat acțiunilor de combatere sau de adaptare la schimbările climatice. Acest sprijin vine în completarea finanțării acordate de țările UE.
• Uniunea Europeană finanțează proiecte demonstrative în domeniul energiei cu emisii scăzute de carbon cu ajutorul fondurilor obținute din vânzarea de certificate de emisii. Acestea includ tehnologii de captare a dioxidului de carbon de la centralele electrice și de la alte instalații industriale și de stocare a acestuia în sol, așa-numita captare și stocare a dioxidului de carbon (CSC).

Regulamentul

• Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii constituie instrumentul principal prin care pot fi reduse, cu costuri minime, emisiile de gaze cu efect de seră provenite din industrie.
• Țările UE au obligația să sprijine utilizarea energiei din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană, solară sau din biomasă, pentru a îndeplini obiectivele legate de energia verde.
• Țările UE trebuie să micșoreze consumul energetic în clădiri, iar sectorul industrial trebuie să îmbunătățească eficiența energetică a unei game largi de echipamente și aparate de uz casnic.
• Producătorii de mașini trebuie să reducă emisiile de CO₂ generate de mașinile și camionetele noi.

Adaptarea la schimbările climatice

Comisia Europeană a adoptat o strategie europeană de adaptare și dorește ca toate statele membre să adopte, până în 2017, planuri naționale pentru a face față efectelor inevitabile ale schimbărilor climatice. O parte au adoptat deja strategii de adaptare.

Acestea includ măsuri precum:

• scăderea consumului de apă
• adaptarea reglementărilor în materie de construcții
• construirea de sisteme de protecție împotriva inundațiilor
• crearea unor culturi care să facă față mai bine condițiilor de secetă

Menținerea încălzirii globale sub 2 °C

Încălzirea globală trebuie să fie limitată la sub 2°C față de temperatura medie din perioada preindustrială pentru a se evita apariția unor consecințe extrem de grave și posibil a unor schimbări catastrofale, la scară mondială, ale mediului.

Aproape toate țările din lume au aderat la acest obiectiv în 1992, cu ocazia Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC).

Pentru aceasta, omenirea trebuie să pună stop creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 și să le micșoreze cu 60 % până în 2050 față de nivelul din 2010.

Cele mai recente dovezi științifice sugerează că, dacă nu se iau măsuri pentru reducerea emisiilor la nivel mondial sau dacă măsurile respective sunt insuficiente, până la sfârșitul secolului, încălzirea globală ar putea depăși pragul de 2°C și ar putea ajunge chiar la 5°C.

Acțiuni la nivel internațional

UE a semnat  noul acord global privind schimbările climatice , asupra căruia statele au convenit în 2015 și care urmează să fie pus în aplicare începând din 2020.

În același timp, UE s-a angajat în a doua fază a Protocolului de la Kyoto, care acoperă perioada 2013-2020.

În calitatea sa de prim donator de ajutor pentru dezvoltare, UE acordă și în acest domeniu fonduri importante pentru combaterea și adaptarea la schimbările climatice.