Cauzele schimbărilor climatice

Gaze cu efect de seră

Principalul motor al schimbărilor climatice este efectul de seră. Unele gaze din atmosfera Pământului se comportă ca pereții unei sere – captează și rețin căldura soarelui, astfel încât aceasta nu mai este eliberată înapoi în spațiu și ajunge să producă o încălzire globală.

Multe gaze cu efect de seră sunt prezente în mod natural în atmosferă, însă activitatea umană a dus la creșterea concentrației unora dintre ele. Este cazul în special pentru:

• dioxidul de carbon (CO₂)
• metan
• protoxidul de azot
• gazele fluorurate

CO₂ generat de activitățile umane contribuie cel mai mult la încălzirea globală. În 2020, concentrația sa în atmosferă depășise deja cu 48 % nivelul preindustrial (înainte de 1750).

Alte gaze cu efect de seră sunt generate de activitățile umane în cantități mai mici. Metanul are un efect de seră mai puternic decât CO₂, însă durata sa de viață în atmosferă este mai scurtă. La fel ca dioxidul de carbon, protoxidul de azot are efect de seră pe o durată lungă și se acumulează în atmosferă pe parcursul deceniilor și chiar al secolelor.

Se estimează că, între 1890 și 2010, cauzele naturale (ex. modificările radiațiilor solare sau activitatea vulcanică) au contribuit la încălzirea totală cu mai puțin de ±0,1 °C.

Cauzele creșterii emisiilor

• Arderea cărbunelui, petrolului și gazelor generează dioxid de carbon și protoxid de azot.
• Tăierea pădurilor (despădurirea) Copacii contribuie la reglarea condițiilor climatice absorbind CO₂ din atmosferă. Atunci când sunt tăiați, acest efect benefic se pierde, iar dioxidul de carbon stocat de copaci este eliberat înapoi în atmosferă, accentuând efectul de seră.
• Intensificarea creșterii animalelor Vitele și ovinele produc cantități mari de metan în timpul digestiei.
• Îngrășămintele care conțin azot generează emisii de protoxid de azot.
• Gazele fluorurate sunt emise de echipamentele și produsele care utilizează astfel de gaze. Efectul lor de încălzire este foarte puternic – cu până la 23 000 de ori mai mare decât efectul dioxidului de carbon.

Încălzirea globală

2011-2020 a fost cel mai cald deceniu înregistrat vreodată. În 2019, temperatura medie globală depășise cu 1,1 °C nivelurile preindustriale. Încălzirea globală provocată de om crește în prezent cu o rată de 0,2 °C pe deceniu.

O creștere cu 2°C a temperaturii față de perioada preindustrială este asociată unui impact negativ grav asupra naturii și a sănătății și bunăstării umane, riscul să asistăm la schimbări climatice periculoase și potențial catastrofale la nivel global fiind mult mai ridicat.

Din acest motiv, comunitatea internațională a recunoscut necesitatea de a menține încălzirea cu mult sub 2 °C și de a continua eforturile de a o limita la 1,5 °C.