Archive:Statistici privind deșeurile

Date extrase în iunie 2019.

Următoarea actualizare a articolului: martie 2021.

Versiunea în limba engleză este mai recentă.

This Statistics Explained article has been archived on 8 December 2020.

Highlights

În 2016, au fost generate 5 tone de deșeuri pe cap de locuitor în UE.

În 2016, în UE, 45,7 % din deșeuri au fost depozitate în gropi de gunoi și 37,8 % au fost reciclate.

Generarea deșeurilor, 2016

Acest articol oferă o imagine de ansamblu asupra evoluției generării și tratării deșeurilor în Uniunea Europeană (UE) și în mai multe țări terțe. Acesta se bazează exclusiv pe datele colectate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European și al Consiliului referitor la statisticile privind deșeurile.

Deșeurile, definite în Directiva 2008/98/CE articolul 3 alineatul (1) drept „orice substanță sau obiect pe care deținătorul le aruncă sau are intenția sau obligația să le arunce”, poate constitui o risipă enormă de resurse, atât în ceea ce privește materialele, cât și energia. În plus, gestionarea și eliminarea deșeurilor poate avea un impact grav asupra mediului. Gropile de gunoi, de exemplu, ocupă terenuri și pot cauza poluarea aerului, a apei sau a solului, în timp ce incinerarea poate genera emisii de poluanți ai aerului.

Prin urmare, politicile UE privind gestionarea deșeurilor își propun să reducă impactul deșeurilor asupra mediului și a sănătății și să îmbunătățească eficiența resurselor în UE. Obiectivul pe termen lung al acestor politici este de a reduce cantitatea de deșeuri generate și, atunci când generarea deșeurilor nu poate fi evitată, de a promova utilizarea acestora ca resursă și de a obține niveluri mai ridicate în ceea ce privește reciclarea și eliminarea deșeurilor în condiții de siguranță.

Full article

Volumul total al deșeurilor generate

În 2016, deșeurile totale generate în UE-28 de toate activitățile economice și de gospodării s-au ridicat la 2 538 milioane de tone.

După cum era de așteptat, cantitatea totală de deșeuri generată este legată într-o anumită măsură de mărimea populației și de dimensiunea economică a unei țări. În Tabelul 1, cele mai mici state membre ale UE au raportat în general cele mai mici niveluri de generare de deșeuri, iar cele mai mari, cele mai ridicate niveluri. Cu toate acestea, în Bulgaria și România au fost generate cantități relativ mari de deșeuri, iar în Italia, o cantitate relativ mică.

Tabelul 1: Generarea deșeurilor în funcție de activități economice și gospodării, 2016
(%)
Sursa: Eurostat (env_wasgen)

Figura 1 indică ponderea diferitelor activități economice și a gospodăriilor în deșeurile totale generate în 2016. La nivelul UE-28, în 2016, construcțiile au contribuit cu 36,4 % din total, urmate de industria extractivă (25,3 %), industria prelucrătoare (10,3 %), apa și deșeurile (10 %) și gospodăriile (8,5 %); restul de 9,5 % au fost deșeuri generate de alte activități economice, în special serviciile (4,6 %) și energia (3,1 %).

Figura 1: Generarea deșeurilor în funcție de activități economice și gospodării, UE-28, 2016
(%)
Sursa: Eurostat (env_wasgen)

Figura 2 prezintă o analiză a cantității de deșeuri generate într-o formă standardizată, în raport cu mărimea populației. Se pot vedea clar nivelurile ridicate de deșeuri generate în unele state membre ale UE mai mici, o valoare deosebit de mare fiind înregistrată în Finlanda, unde, în medie, în 2016, au fost generate 22,4 tone de deșeuri pe cap de locuitor, mai mult de patru ori media de 5,0 tone pe cap de locuitor înregistrată la nivelul UE-28. Câteva state membre cu un nivel deosebit de ridicat al deșeurilor generate pe cap de locuitor au raportat ponderi foarte mari de deșeuri provenite din industria extractivă, în timp ce în alte cazuri, construcțiile și demolările au contribuit deseori la o pondere ridicată.

O mare parte a deșeurilor provenite din industria extractivă și din construcții și demolări este clasificată ca reprezentând deșeuri minerale majore: analiza prezentată în Figura 2 diferențiază deșeurile minerale majore de alte tipuri de deșeuri. Aproape două treimi (64 % sau 3,2 tone pe cap de locuitor) din totalul deșeurilor generate în UE-28 în 2016 au fost deșeuri minerale majore. Ponderea relativă a deșeurilor minerale majore în cantitatea totală de deșeuri generată a variat considerabil între statele membre ale UE, ceea ce poate reflecta, cel puțin într-o anumită măsură, structurile lor economice diferite. În general, acele state membre ale UE care au avut ponderi mai mari de deșeuri minerale majore au fost cele care au fost caracterizate de activități relativ importante în industria extractivă, cum ar fi Bulgaria, Suedia, România și Finlanda și/sau activități de construcție și demolare, cum ar fi Luxemburg; în aceste state membre, deșeurile minerale majore au reprezentat 85 % sau mai mult din totalul deșeurilor generate, așa cum a fost și în cazul Liechtensteinului (91 %).

Figura 2: Generarea deșeurilor, 2016
(kg pe cap de locuitor)
Sursa: Eurostat (env_wasgen)

Generarea de deșeuri, cu excepția deșeurilor minerale majore

În 2016, în UE-28 au fost generate 905 milioane de tone de deșeuri, cu excepția deșeurilor minerale majore, echivalentul a 36 % din cantitatea totală de deșeuri generate (Figura 2). Atunci când aceste cifre sunt exprimate în raport cu dimensiunea populației, cetățenii din UE-28 au generat, în medie, în 2016, 1,8 tone de deșeuri pe cap de locuitor, cu excepția deșeurilor minerale majore (Figura 3).

Generarea de deșeuri, cu excepția deșeurilor minerale majore, a variat în statele membre ale UE, în 2016, de la o medie de 9 tone pe cap de locuitor în Estonia la 0,8 tone pe cap de locuitor în Cipru și Croația. Cantitatea mare de deșeuri generată în Estonia este legată de producția de energie pe bază de șisturi bituminoase.

Figura 3: Generarea deșeurilor, cu excepția deșeurilor minerale majore, 2006 și 2016
(kg pe cap de locuitor)
Sursa: Eurostat (env_wasgen)

Tabelul 2 prezintă evoluția generării de deșeuri din UE-28, cu excepția deșeurilor minerale majore, analizate în funcție de activitatea economică. În 2016, cele mai ridicate niveluri de generare a deșeurilor au fost înregistrate pentru gestionarea deșeurilor și a apei, pentru gospodării și activități de producție (228 de milioane de tone, 209 milioane de tone și 191 de milioane de tone). Evoluția lor a fost diferită în timp: între 2004 și 2016, generarea deșeurilor (cu excepția deșeurilor minerale majore) în activitățile de gestionare a deșeurilor și a apei a crescut cu 105,7 %, în gospodării a rămas destul de stabilă (+1,8 %) și în activitățile de producție a scăzut considerabil cu 29,6 %.

Tabelul 2: Generarea deșeurilor, cu excepția deșeurilor minerale majore, UE-28, 2004-2016
(milioane de tone)
Sursă: Eurostat (env_wasgen)

Generarea deșeurilor periculoase

Dacă nu sunt gestionate și eliminate în condiții de siguranță, deșeurile periculoase pot constitui un risc sporit pentru sănătatea umană și pentru mediu. În ceea ce privește deșeurile generate în UE-28 în 2016, 100,7 milioane de tone (4,0 % din total) au fost clasificate drept deșeuri periculoase.

În comparație cu 2010, au fost generate cu 4,9 % mai multe deșeuri periculoase în 2016 în UE-28, ceea ce constituie o creștere în termeni cantitativi de la 96,0 la 100,7 milioane de tone. În 2016, proporția de deșeuri periculoase din deșeurile totale generate a fost sub 10,0 % în toate statele membre ale UE, cu excepția Estoniei și a Bulgariei, unde acestea au reprezentat 39,9 % și, respectiv, 11,1 % din total (a se vedea Figura 4). Proporția foarte mare pentru Estonia s-a datorat în principal producției de energie din șisturi bituminoase. Dintre țările terțe prezentate în Figura 4, Serbia a înregistrat cea mai mare proporție de deșeuri periculoase din deșeurile totale generate (35,2 %) ca urmare a unei activități intense în industria extractivă, urmată de Muntenegru (19,4 %) și Norvegia (14,6 %).

Figura 4: Deșeuri periculoase generate, 2010 și 2016
(% pondere din deșeurile totale)
Sursa: Eurostat (env_wasgen)

Tratarea deșeurilor

În 2016, în UE-28 au fost tratate aproximativ 2 312 milioane de tone de deșeuri. Acest fapt exclude deșeurile exportate, dar include tratarea deșeurilor importate în UE. Așadar, cantitățile raportate nu pot fi comparate direct cu cele privind generarea de deșeuri.

Figura 5 prezintă evoluția tratării deșeurilor în UE-28 în total și în funcție de cele două categorii principale de tratare – valorificare și eliminare – în perioada 2004-2016. Cantitatea de deșeuri valorificate, cu alte cuvinte reciclate, folosite pentru rambleiaj (folosirea deșeurilor în zonele în care s-au efectuat excavări pentru refacerea sau consolidarea taluzurilor sau pentru amenajări de arhitectură peisagistică) sau incinerate cu recuperarea energiei a crescut cu 28,2 %, de la 960 de milioane de tone în 2004 la 1 231 milioane de tone în 2016; prin urmare, ponderea deșeurilor valorificate din totalul deșeurilor tratate a crescut de la 45,4 % în 2004 la 53,2 % în 2016. Cantitatea de deșeuri tratate prin eliminare a scăzut de la 1 154 de milioane de tone în 2004 la 1 081 milioane de tone în 2016, ceea ce înseamnă o scădere cu 6,3 %. Ponderea deșeurilor eliminate din totalul deșeurilor tratate a crescut de la 54,6 % în 2004 la 46,8 % în 2016.

Figura 5: Evoluția tratării deșeurilor, UE-28, 2004-2016
(Index 2004 = 100)
Sursă: Eurostat (env_wastrt)

După cum s-a menționat mai sus, în 2016, în UE-28, cu puțin peste jumătate (53,2 %) din deșeuri au fost tratate prin operațiuni de valorificare: reciclare (37,8 % din totalul deșeurilor tratate), rambleiaj (9,9 %) sau valorificare energetică (5,6 %). Restul de 46,8 % au fost fie depozitate în gropi de gunoi (38,8 %), fie incinerate fără recuperarea energiei (1,0 %) sau eliminate altfel (7,0 %). S-au observat diferențe semnificative între statele membre ale UE cu privire la utilizarea diverselor metode de tratament. Spre exemplu, unele state membre au avut rate de reciclare foarte ridicate (Italia și Belgia), în timp ce altele au promovat folosirea gropilor de gunoi (Grecia, Bulgaria, România, Grecia, Finlanda și Suedia) (a se vedea Tabelul 3).

Tabelul 3: Tratarea deșeurilor, 2016
(% din total)
Sursă: Eurostat (env_wastrt)

Tratarea deșeurilor periculoase

În total, în 2016, în UE-28 au fost tratate 76,8 milioane de tone de deșeuri periculoase, peste jumătate din această cantitate fiind tratată în doar trei state membre ale UE, Germania, (28,0 %), Bulgaria (17,2 %) și Estonia (12,5 %)(Figura 6).

Figura 6: Tratarea deșeurilor periculoase, 2016
(mii de tone)
Sursa: Eurostat (env_wastrt)

În 2016, 33,9 % din deșeurile periculoase tratate în UE-28 au fost depozitate în gropi de gunoi, cu alte cuvinte, depozitate în sau pe pământ sau prin tratarea solului și evacuare în mediul acvatic, ceea ce reprezintă echivalentul a 51 kg pe cap de locuitor (Figura 7). 5,9 % din deșeurile periculoase au fost incinerate fără recuperarea energiei (9 kg pe cap de locuitor). Valorificarea energetică a fost folosită pentru tratarea a 7,7 % (12 kg pe cap de locuitor). Peste o treime (35,4 %) din deșeurile periculoase din UE-28 au fost recuperate prin reciclare sau folosite pentru rambleiaj în 2016, ceea ce reprezintă echivalentul a 53 kg pe cap de locuitor.

Figura 7: Tratarea deșeurilor periculoase, 2016
(kg pe cap de locuitor)
Sursa: Eurostat (env_wastrt)

Date-sursă pentru tabele și grafice

Statistici privind deșeurile: tabele și grafice (în limba engleză)

Surse de date

Pentru a monitoriza punerea în aplicare a politicii privind deșeurile, în special respectarea principiilor valorificării și eliminării în condiții de siguranță, este nevoie de statistici fiabile privind generarea și gestionarea deșeurilor provenite de la întreprinderi și gospodării private. În 2002, a fost adoptat Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 referitor la statisticile privind deșeurile, care a creat un cadru pentru armonizarea statisticilor europene în acest domeniu.

Începând cu anul de referință 2004, regulamentul impune ca, o dată la doi ani, statele membre ale UE să furnizeze date privind generarea, valorificarea și eliminarea deșeurilor. Datele privind generarea și tratarea deșeurilor sunt disponibile în prezent pentru anii pari de referință din perioada 2004-2016.

Contextul

Politicile UE privind gestionarea deșeurilor își propun să reducă impactul deșeurilor asupra mediului și a sănătății și să îmbunătățească eficiența resurselor în Europa. Obiectivul pe termen lung este transformarea Europei într-o societate care reciclează, cu evitarea deșeurilor și folosirea celor inevitabile drept resursă, ori de câte ori acest lucru este posibil. Scopul este atingerea unor niveluri mult mai ridicate de reciclare și minimizarea extracției de resurse naturale suplimentare. O gestionare adecvată a deșeurilor reprezintă un element cheie în asigurarea eficienței resurselor și o creștere durabilă a economiilor din Europa. Pentru mai multe informații, a se vedea the Europe 2020 strategy (în limba engleză).

În consecință, Directiva-cadru revizuită din 2008 privind deșeurile introduce o ierarhie pe cinci niveluri a deșeurilor, în cadrul căreia prevenirea este cea mai bună opțiune, urmată de reutilizare, de reciclare și de alte forme de valorificare, eliminarea, de exemplu în depozite de deșeuri, fiind considerată drept ultima soluție. În conformitate cu această ierarhie, 7th Environment Action Programme (în limba engleză) stabilește următoarele obiective prioritare privind politica în domeniul deșeurilor în UE:

reducerea cantității de deșeuri generate;
maximizarea reciclării și a reutilizării;
limitarea incinerării la materialele nereciclabile;
limitarea depozitării deșeurilor în gropi de gunoi la deșeuri nereciclabile și deșeuri nerecuperabile;
asigurarea implementării complete a obiectivelor politicii în domeniul deșeurilor în toate statele membre ale UE.