Statistici privind locuințele

Date din octombrie 2011. Cele mai recente date: Informații Eurostat suplimentare, Tabele principale şi Bază de date. Versiunea în limba engleză este mai recentă.

Acest articol oferă o vedere de ansamblu asupra statisticilor recente privind locuințele în Uniunea Europeană (UE) și în țările AELS, concentrându-se asupra tipurilor de locuințe, asupra regimului de ocupare a locuințelor (proprietate sau închiriere), asupra calității locuințelor și accesibilității.

Locuințele decente, la un preț accesibil și într-un mediu sigur reprezintă o necesitate și un drept fundamentale. Asigurarea acestei necesități, care ar putea reduce sărăcia și excluziunea socială, continuă să fie o problemă considerabilă într-o serie de țări europene.

Graficul 1: Distribuția populației în funcție de tipul de locuință, 2009
(% din populație)
Sursa: Eurostat (ilc_lvho01)

Principalele rezultate statistice

Graficul 2: Populația în funcție de regimul de ocupare a locuințelor, 2009 (1)
(% din populație)
Sursa: Eurostat (ilc_lvho01)

Graficul 3: Rata de supraaglomerare, 2009
(% din populația specificată)
Sursa: Eurostat (ilc_lvho01)

Graficul 4: Condiții precare de locuit, 2009
(% din populație)
Sursa: Eurostat (ilc_lvho01)

Tabelul 1: Rata costurilor suplimentare pentru locuințe în funcție de regimul de ocupare a locuințelor, 2009
(% din populație)
Sursa: Eurostat (ilc_lvho07c) și (ilc_lvho07a)

Tip de locuință

În 2009, 41,8 % din populația UE-27 locuia în apartamente, 34,4 % în case unifamiliale și 23,0 % în case duplex. Procentajul de persoane care locuiau în apartamente a fost cel mai ridicat în Letonia (66,2 %), Estonia (65,1 %) și Spania (64,6 %). Procentajul persoanelor care locuiau în case unifamiliale era cel mai ridicat în Slovenia (68,7 %), Ungaria (67,6 %), România (60,7%) și Danemarca (58,4 %); Norvegia a raportat, de asemenea, un procentaj ridicat (62,4 %) de persoane care locuiau în case unifamiliale. Cea mai mare tendință de a locui în case duplex a fost observată în Țările de Jos (61,4 %), Regatul Unit (60,9 %) și Irlanda (57,6 %) – vezi Graficul 1.

Regimul de ocupare a locuințelor

În 2009, peste un sfert (27,1 %) din populația UE-27 locuia într-o locuință proprietate personală pentru care era în curs de rambursare un credit ipotecar sau un alt tip de credit, în timp ce aproape jumătate (46,5 %) din populație locuia în locuințe proprietate personală care nu erau grevate de niciun credit ipotecar sau de un alt tip de credit. Ca atare, un total de aproape trei sferturi (73,6 %) din populație locuia în locuințe proprietate personală, iar 13,0 % din populație locuia în locuințe închiriate la prețul pieței și 13,5 % din populație locuia în spații de locuit cu chirie redusă sau în folosință gratuită.

În 2009, cel puțin jumătate din populația din statele membre ale UE (vezi Graficul 2 – datele pentru Germania nu sunt disponibile) locuia în locuințe proprietate personală; procentul varia de la 57,5 % în Austria la 96,5 % în România. În Țările de Jos (59,2 %), Suedia (56,8 %) și Danemarca (52,8 %), peste jumătate din populație locuia în locuințe proprietate personală pentru care era în curs de rambursare un credit ipotecar sau un altfel de credit; acesta era, de asemenea, cazul în Islanda (70,6 %) și Norvegia (61,3 %).

În 2009, procentajul persoanelor care locuiau în locuințe închiriate la prețul pieței era sub 10 % în 12 dintre statele membre ale UE, precum și în Islanda. În Danemarca, Țările de Jos, Suedia și Austria, peste un sfert din populație locuia în locuințe închiriate la prețul pieței. Procentajul populației care locuia într-o locuință cu chirie redusă sau într-o locuință în folosință gratuită era sub 20 % în toate statele membre, cu excepția Poloniei, unde 29,1 % din populație locuia în aceste tipuri de locuințe.

Calitatea locuințelor

Una dintre aspectele fundamentale luate în considerare la evaluarea calității locuințelor este disponibilitatea unui spațiu suficient în acestea. Rata de supraaglomerare descrie proporția populației care locuiește în locuințe supraaglomerate, definite prin numărul de camere disponibile în gospodărie, prin mărimea gospodăriei, precum și prin vârstele și situația familială a membrilor acesteia.

Aproximativ 17,7 % din populația UE-27 locuia în locuințe supraaglomerate în 2009 (vezi Graficul 3); cele mai ridicate rate de supraaglomerare se înregistrau în Letonia (57,7 %), România (55,3 %), Polonia (49,1 %) și Lituania (49,0 %). Pe de altă parte, în Cipru (1,0 %) și în Țările de Jos (1,7 %) se înregistrau cele mai scăzute rate de supraaglomerare.

În 2009, în cadrul populației amenințate de riscul sărăciei (cu alte cuvinte, în cadrul populației care locuia în gospodării în care venitul disponibil echivalent pe persoană era sub 60 % din venitul național median), rata supraaglomerării în UE-27 era de 30,0 %, cu circa 12,3 puncte procentuale mai mare decât rata corespunzătoare întregii populații. Cele mai ridicate rate de supraaglomerare în rândul populației amenințate de riscul sărăciei au fost înregistrate în Ungaria (68,8 %), Polonia (64,9 %) și România (64,8 %), în timp ce rata susmenționată a fost sub 6 % (vezi Graficul 3) în Cipru (2,7 %), Spania (5,1 %), Țările de Jos (5,5 %) și Malta (5,6 %).

Pe lângă supraaglomerare, anumite aspecte legate de condițiile precare de locuit – cum sunt lipsa sălii de baie sau a toaletei, acoperișurile cu probleme de izolație sau iluminarea naturală insuficientă – sunt luate în considerare pentru crearea unui indicator mai complet al calității locuințelor. Rata condițiilor de locuit extrem de precare se definește ca fiind proporția de persoane care locuiesc într-o locuință considerată supraaglomerată, fiind afectate în același timp de cel puțin una dintre problemele susmenționate legate de condițiile precare de locuit.

În 2009, pe teritoriul UE-27 în ansamblu, aproximativ 5,9 % din populație se afla într-o situație caracterizată de condiții extrem de precare de locuit (vezi Graficul 4). În 2009, în Polonia, Lituania, Slovenia, Bulgaria și Letonia, peste 15 % din populație se confrunta cu condiții extrem de precare de locuit, acest procentaj atingând 28,6 % în România. Pe de altă parte, în Finlanda, în Țările de Jos și în Cipru, mai puțin de 1 % din populație locuia în condiții care ar putea fi calificate drept condiții de locuit extrem de precare.

Accesibilitatea locuințelor

În 2009, 12,1 % din populația UE-27 locuia în gospodării care alocau cel puțin 40 % din venitul lor disponibil echivalent cheltuielilor pentru locuință (vezi Tabelul 1). Procentajul populației a cărei costuri pentru locuință depășeau 40 % din veniturile lor disponibile echivalente era cea mai ridicată în cazul chiriașilor care plăteau chirie la prețul pieței (25,6 %) și cea mai scăzută în cazul locuințelor ocupate de proprietarii acestora și care nu erau grevate de niciun credit ipotecar sau de un alt tip de credit.

Media UE-27 maschează diferențe semnificative între statele membre: la una dintre extreme se aflau mai multe state membre în care o proporție relativ mică din totalul populației locuia în gospodării care alocau pentru locuință cheltuieli de peste 40 % din venitul disponibil, și anume Cipru (2,4 %), Franța (3,4 %), Malta (3,5 %), Luxemburg (3,7 %), Slovenia (3,9 %), Irlanda (4,0 %), Estonia și Finlanda (4,4 & nbsp;% în ambele țări). La cealaltă extremă, aproape un sfert din populație în Danemarca (24,4 %) și în Grecia (22,1 %) cheltuia mai mult de 40 % din venitul disponibil echivalent pentru locuințe, cu mult peste următoarele cele mai mari procentaje, înregistrate în Regatul Unit (16,3 %) și în România (15,5 %).

Sursele şi disponibilitatea datelor

Datele utilizate în această secțiune sunt extrase în principal din microdatele existente în Statisticile UE referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC). Populația de referință este alcătuită din toate gospodăriile private și membrii lor actuali rezidenți pe teritoriul statului membru în momentul culegerii datelor; persoanele care locuiesc în gospodării colective și în instituții sunt în general excluse din populația țintă. Agregatul UE-27 este o medie ponderată a populației pe baza datelor naționale individuale.

Context

Problemele legate de locuințele sociale, de lipsa de locuință sau de integrare se bucură de o atenție specială în cadrul agendei politicii sociale a UE. Carta drepturilor fundamentale prevede la articolul II-94 că „pentru a combate marginalizarea socială și sărăcia, Uniunea recunoaște și respectă dreptul la asistență socială și la asistență în ceea ce privește locuința, destinate să asigure o viață demnă tuturor celor care nu dispun de resurse suficiente, în conformitate cu normele stabilite de dreptul Uniunii și de legislațiile și practicile naționale.”

Cu toate acestea, UE nu are nicio responsabilitate în ceea ce privește locuințele; guvernele naționale sunt cele care își elaborează propriile politici privind locuințele. Multe țări se confruntă cu provocări similare, ca de exemplu, cum ar trebui reînnoit fondul de locuințe, cum să fie planificată și combătută expansiunea urbană, cum să fie ajutați tinerii și grupurile defavorizate pe piața imobiliară sau cum să fie promovată eficiența energetică în rândul proprietarilor de locuințe.

Informatii suplimentare Eurostat

Publicații

51 million young EU adults lived with their parent(s) in 2008 - Statistics in focus 50/2010
Combating poverty and social exclusion
Housing conditions in Europe in 2009 - Statistics in focus 4/2011
Income and living conditions in Europe
Over-indebtedness of European households in 2008 - Statistics in focus 61/2010
The social situation in the European Union 2009

Tabele principale

Income and living conditions (t_ilc), vedi:

Income distribution and monetary poverty (t_ilc_ip)

Living conditions (t_ilc_lv)

Bază de date

Income and living conditions (ilc), vedi:

Living conditions (ilc_lv)

Material deprivation (ilc_md)

Alte informaţii

Regulamentul 1177/2003 din 16 iunie 2003 privind statisticile comunitare referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC)
Regulamentul 1553/2005 din 7 septembrie 2005 de modificare a Regulamentului 1177/2003 privind statisticile comunitare referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC)
Regulamentul 1791/2006 din 20 noiembrie 2006 de adaptare a anumitor regulamente și decizii adoptate în domeniile ..., politicii în domeniul ..., statisticii, ..., având în vedere aderarea Bulgariei și a României

Legături externe

Vezi și