Uniunea Europeană în lume

Promovându-şi valorile şi interesele pe plan internaţional, UE este cea mai mare putere comercială din lume şi cel mai important furnizor de ajutor către ţările în curs de dezvoltare. Prin Tratatul de la Lisabona, Europa se poate exprima cu mai multă fermitate în domeniul relaţiilor externe.

Pentru a menţine libertatea, securitatea şi prosperitatea pe tot continentul, Uniunea Europeană trebuie să joace un rol cât mai activ pe scena mondială. În contextul globalizării, statele membre nu pot face faţă singure unor provocări precum asigurarea rezervelor de energie, schimbările climatice, dezvoltarea durabilă, competitivitatea economică şi terorismul. Aceste probleme pot fi soluţionate doar acţionând ca un tot unitar, la nivelul Uniunii Europene.

Tratatul de la Lisabona conţine două inovaţii instituţionale importante, care vor avea un impact semnificativ asupra acţiunii externe a Uniunii: numirea unui preşedinte „permanent” al Consiliului European, pentru un mandat de doi ani şi jumătate cu posibilitate de reînnoire şi numirea unui Înalt Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate, care va fi şi vicepreşedinte al Comisiei şi care va avea misiunea de a asigura coerenţa acţiunilor externe ale Uniunii. Tratatul de la Lisabona oferă Uniunii posibilitatea de a acţiona mai eficient şi mai coerent pe plan internaţional. Îmbinând diversele componente ale politicii externe, respectiv diplomaţia, securitatea, comerţul, dezvoltarea, ajutorul umanitar şi negocierile internaţionale, Europa va dobândi o poziţie mai fermă în relaţiile cu ţările partenere şi cu organizaţiile din întreaga lume.

Impactul intervenţiilor UE devine mai puternic odată cu crearea unui nou serviciu european pentru acţiune externă. Acesta se sprijină pe resursele instituţiilor UE şi ale statelor membre pentru a-l asista pe Înaltul Reprezentant.

Tratatul atribuie Uniunii o personalitate juridică unică, dându-i posibilitatea să încheie acorduri internaţionale şi să adere la organizaţii internaţionale. Prin urmare, UE poate să se exprime şi să acţioneze ca o singură entitate.

Tratatul de la Lisabona acordă o şi mai mare importanţă principiilor care stau la baza acţiunilor Uniunii Europene: democraţia, statul de drept, libertăţile fundamentale şi drepturile omului, respectarea demnităţii umane, principiile egalităţii şi solidarităţii. Tratatul de la Lisabona introduce, pentru prima dată, o bază juridică specifică pentru acordarea ajutorului umanitar şi prevede posibilitatea înfiinţării Corpului voluntar european de ajutor umanitar.

Definind rolul pe care UE trebuie să îl joace în lume, Tratatul de la Lisabona abordează şi problema politicii de securitate şi de apărare comună, admiţând că aceasta face parte integrantă din politica externă şi de securitate comună. În acest context, este introdusă şi o „clauză de solidaritate”, prin care Uniunea Europeană şi statele membre sunt chemate să acţioneze în comun în cazul în care un stat membru devine ţinta unui atac terorist.