Cât de creativ este orașul tău?
Data: 02/08/2017
Editorial semnat de comisarul Tibor Navracsics, responsabil pentru educație, cultură, tineret și sport
Îți place să mergi la festivalurile organizate vara în orașul tău? Profiți de oferta de concerte sau de proiecții de film în aer liber ori de alte evenimente speciale organizate de muzeele locale?
Ce zici de festivalul de teatru de la Sibiu, Untold și TIFF, ambele de la Cluj, festivalul Dilema Veche, de la Alba Iulia, Muzeul Civilizației Urbane de la Brașov?
Vara este anotimpul în care bogăția culturală și creativitatea multor orașe din Europa ies cel mai mult în evidență și în care se poate participa cel mai ușor la evenimente. Să ne amintim cât de important este rolul pe care îl are cultura în a ne face să simțim că trăim într-un oraș atractiv, în a stimula dezvoltarea și ideile inovatoare și în a crea comunități.
O serie de orașe din Europa au găsit deja multe modalități prin care să utilizeze acest potențial al sectoarelor culturale și creative, și-au stabilit priorități și își valorifică punctele forte. Pentru a le sprijini și mai mult în această direcție, Comisia Europeană a creat un nou instrument interactiv: Monitorul orașelor culturale și creative.
Conceput de Centrul Comun de Cercetare, serviciul intern al Comisiei pentru știință și cunoaștere, acest instrument bazat pe date explorează rolul culturii și al creativității în stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă în orașe, precum și în consolidarea coeziunii sociale. Cercetătorii noștri au colectat și analizat date cuprinzătoare cu privire la 168 de orașe din 30 de țări europene și au evaluat performanța acestora utilizând indicatori multipli printre care „Obiectivele și spațiile culturale”, „Locurile de muncă din sectorul creației și cunoașterii”, „Deschiderea, toleranța și încrederea” și „Capitalul uman și educația”.
Prima ediție a Monitorului orașelor culturale și creative, publicată recent, oferă acces on-line la aceste date, ajutându-i pe responsabilii politici și pe creatorii locali să își identifice punctele forte și oportunitățile, să își evalueze evoluția față de alte orașe și să promoveze politicile necesare pentru a elimina lacunele. Acest instrument este menit să lanseze dialogul între orașe și să le ofere ocazia de a învăța din unele din experiențele celorlalte. Ampla colecție de date puse la dispoziție ar putea ajuta, de asemenea, la generarea de noi abordări care pot stimula dezvoltarea culturii și a creativității, pe lângă faptul că le oferă celor care doresc să se implice un set de instrumente prin care să contribuie la transformarea orașelor lor.
Un exemplu îl reprezintă Italia:
Localitățile italiene sunt niște prezențe obișnuite ale acestei analize. Ele au fost de-a lungul secolelor lidere în ceea ce privește cultura și creativitatea.
Orașele italiene medievale s-au confruntat de-a lungul timpului cu schimbări demografice, revoluție tehnologică, creșteri ale comerțului dar și ale migrației. Drept răspuns, comunități precum Milano sau Napoli au experimentat noi forme de organizare socială și economică, iar în cele din urmă au creat condițiile propice pentru revoluția artistică și intelectuală, cunoscută drept Renașterea.
Astăzi, aceleași orașe italiene conduc eforturile la nivel european de a folosi politici inovatoare pentru a da un imbold culturii și creativității și a avea succes în cadrul comeptiției globale din secolul 21. Milano, spre exemplu, se transformă, dintr-un oraș tradițional industrial, într-un centru global al creativității, în timp ce Napoli reinventează spațiile publice pentru a atrage capitalul necesar pentru rezolvarea unor probleme pentru care investițiile publice sunt insuficiente.
Informațiile din Monitor susțin ideea că orașele italiene sunt lideri în promovarea culturii și creativității: 17 orase au îndelinit cerințele necesare, mai multe decât în orice altă țară europeană. Dintre aceste orașe, Milano și Florența se află între primele 5 la categoriile lor în ceea ce privește performanțele și sunt totodată puternice la capitolul „Viață Culturală” (locurile 3, respectiv 1 în Europa, la categoriile lor). Roma este pe locul al doilea în Europa în ceea ce privește „Locurile de muncă din sectorul creației și cunoașterii”, în timp ce Matera, spre exemplu, și-a învins toți rivalii din categoria sa atunci când ne raportăm la „Obiectivele și spațiile culturale”.
Pentru a reuși această transformare, este nevoie de mână de lucru educată și creativă. În acest sens, dinamismul unui oraș și oportunitățile pe care le oferă sunt mai importante ca oricând. Politicile care promovează diversitatea culturală, protejează patrimoniului cultural și responsabilizează sectorul cultural și creativ trebuie să se bazeze pe date solide. Astăzi, ele sunt oferite pentru prima dată la nivel de oraș de către Monitorul orașelor culturale și creative. Contez pe orașe și pe cetățeni să ne ajute cu ideile și contribuțiile lor pentru a face din acest Monitor un instrument și mai relevant și pentru a continua să îl dezvoltăm și să îl actualizăm.
Orașele europene pot și trebuie să învețe unele de la altele: nu există un oraș „perfect” în Europa, toate au punctele lor forte pe care se bazează și pe care le exploatează. Aceasta este o mărturie a bogatei diversități care ne caracterizează cultura și identitățile, o diversitate pe care o vom sărbători în 2018, în cadrul Anului european al patrimoniului cultural. O serie de evenimente vor fi organizate și în România.
Pentru a fi și a rămâne atractive în secolul al XXI-lea, orașele din România și din alte colțuri ale Europei trebuie să facă mai multe eforturi și să devină înfloritoare din punct de vedere cultural și creativ. Uniunea Europeană este alături de ele și le sprijină cu instrumentele și politicile de care au nevoie pentru a reuși.