Statistics Explained

Statistici privind societatea informațională

Revision as of 11:49, 5 August 2013 by EXT-S-Allen (talk | contribs)
Date din august 2012. Cele mai recente date: Informații Eurostat suplimentare, Tabele principale și Bază de date.
Graficul 1: Accesul la internet și la conexiunile internet în bandă largă ale gospodăriilor, UE-27, 2006-2011
(% din totalul gospodăriilor) – Sursă: Eurostat (isoc_pibi_hiac) și (isoc_pibi_hba)
Graficul 2: Accesul la internet al gospodăriilor, 2010-2011
(% din totalul gospodăriilor) – Sursă: Eurostat (isoc_ci_in_h)
Tabelul 1: Utilizarea TIC și a serviciilor online, 2009-2011
(% din persoanele în vârstă de 16-74 de ani) – Sursă: Eurostat (isoc_ci_cfp_cu), (isoc_ci_ifp_iu) și (isoc_ci_ac_i)
Tabelul 2: Ponderea utilizării internetului, 2011
(% din persoanele în vârstă de 16-74 de ani) – Sursă: Eurostat (isoc_pibi_pai)
Graficul 3: Frecvența utilizării internetului, 2011
(% din persoanele în vârstă de 16-74 de ani) – Sursă: Eurostat (isoc_ci_ifp_iu) și (isoc_ci_ifp_fu)
Graficul 4: Persoane care au comandat pe internet bunuri sau servicii pentru uz personal în intervalul de 12 luni înainte de desfășurarea studiului, 2010-2011
(% din persoanele în vârstă de 16-74 de ani) – Sursă: Eurostat (isoc_ec_ibuy)
Graficul 5: Utilizarea internetului pentru rețelele de socializare, formare, participare civică și politică, în funcție de categoria de vârstă, UE-27, 2011
(% din persoane) – Sursă: Eurostat (isoc_bde15cua)
Tabelul 3: Competențe informatice ale persoanelor, 2011
(% din persoane) – Sursă: Eurostat (isoc_sk_cskl_i)
Graficul 6: Utilizarea tehnologiei informației de către întreprinderi, după dimensiuni, UE-27, ianuarie 2011
(% din întreprinderi) – Sursă: Eurostat (isoc_ci_in_en2), (isoc_ci_it_en2), (isoc_ci_cd_en2) și (isoc_bde15ee)
Tabelul 4: Utilizarea tehnologiei informației de către întreprinderi, ianuarie 2011
(% din întreprinderi) – Sursă: Eurostat (isoc_ci_in_en2), (isoc_ci_it_en2) și (isoc_ci_cd_en2)
Graficul 7: Utilizarea de către întreprinderi a conexiunilor internet mobile în bandă largă, ianuarie 2010 și ianuarie 2011
(% din întreprinderi) – Sursă: Eurostat (isoc_ci_it_en2)
Tabelul 5: Utilizarea de către întreprinderi a internetului în relația cu autoritățile publice, în funcție de scopul utilizării, ianuarie 2011 – Sursă: Eurostat (isoc_bde15ee) și (isoc_cieg_map)
Graficul 8: Utilizarea de către întreprinderi a tehnologiilor de identificare prin radiofrecvență (RFID), în funcție de scop, codul NACE și dimensiuni, UE-27, ianuarie 2011 (1)
(% din întreprinderile care utilizează RFID) – Sursă: Eurostat (isoc_ci_cd_en2)
Graficul 9: Cifra de afaceri realizată de întreprinderi din comerțul electronic, 2010 (1)
(% din cifra de afaceri totală) – Sursă: Eurostat (isoc_ec_evaln2)
Graficul 10: Întreprinderi care vând online, UE-27, 2009-2010
(% din întreprinderi) – Sursă: Eurostat (isoc_ec_eseln2)
Graficul 11: Întreprinderi care vând și cumpără online sau au un site sau o pagină internet, UE-27, 2010 (1)
(% din întreprinderi) – Sursă: Eurostat (isoc_ec_eseln2), (isoc_ec_ebuyn2) și (isoc_ci_cd_en2)

Acest articol prezintă statistici recente asupra a numeroase aspecte diferite ale societății informaționale în Uniunea Europeană (UE). Progresele în dezvoltarea societății informaționale sunt considerate esențiale pentru creșterea competitivității industriei UE și, în general, pentru a răspunde cerințelor societății și ale economiei UE.

Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) influențează viața de zi cu zi a oamenilor în diverse moduri, atât la locul de muncă, cât și acasă, de exemplu atunci când comunică sau cumpără online. Politicile UE variază de la reglementarea unor sectoare întregi precum comerțul electronic până la încercarea de a proteja viața privată a persoanelor.

Principalele rezultate statistice

Gospodării și persoane fizice

În ultimul deceniu, TIC au devenit disponibile publicului larg, atât în ceea ce privește accesibilitatea, cât și costul acestora. Un nou nivel a fost depășit în 2007, când s a înregistrat o majoritate de (55 %) în rândul gospodăriilor din UE-27 care dețin acces la internet. Acest procent a continuat să crească, ajungând în 2011 la 73 % și înregistrând astfel un avans de 3 puncte procentuale față de 2010. Accesul în bandă largă generalizat și la prețuri convenabile este unul dintre mijloacele de promovare a unei societăți bazate pe cunoaștere și informații. În toate statele membre, conexiunile în bandă largă au fost în mod detașat cea mai frecventă formă a accesului la internet, utilizată de 67 % dintre toate gospodăriile din UE-27 în 2011, o cotă de peste două ori mai mare față de cea înregistrată în 2006 – a se vedea graficul 1.

Cel mai ridicat procent (94 %) dintre gospodăriile cu acces la internet în 2011 a fost înregistrat în Țările de Jos (a se vedea graficul 2), iar cifrele înregistrate în Luxemburg, Suedia și Danemarca indică, de asemenea, cel puțin nouă din zece gospodării cu acces la internet în 2011. Cel mai scăzut procent al accesului la internet între statele membre ale UE a fost înregistrat în Bulgaria (45 %). Cu toate acestea, a existat o expansiune rapidă a accesului gospodăriilor la internet în Bulgaria, având în vedere creșterea cu 12 puncte procentuale a cotei gospodăriilor cu acces la internet între anii 2010 și 2011. România a fost singurul stat membru, alături de Bulgaria, în care mai puțin de jumătate dintre gospodării au acces la internet.

La începutul anului 2011, puțin peste șapte din zece persoane din UE-27, cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani, au folosit calculatorul și un procent similar de persoane au folosit internetul. Cel puțin nouă din zece persoane din Suedia, Țările de Jos, Luxemburg și Danemarca au folosit calculatorul și internetul. Pe de altă parte, mai puțin de jumătate dintre persoanele în vârstă de 16 74 de ani au folosit calculatorul și internetul în Bulgaria și România. Peste jumătate (57 %) din populația UE-27 a utilizat internetul pentru a găsi informații despre bunuri și servicii în 2011 – a se vedea tabelul 1.

Printre utilizatorii de internet sau, altfel spus, persoanele din UE-27 care au utilizat internetul în intervalul de trei luni înainte de studiul privind TIC,, peste nouă din zece persoane (93 %) au accesat internetul de acasă in 2011, după cum indică tabelul 2. Prin comparație, mai puțin de jumătate din persoanele cuprinse în acest subsegment de populație au accesat internetul de la serviciu (42 %), de două ori mai mult decât procentul celor care au accesat internetul de la domiciliul unui prieten, vecin sau rudă (24 %). O mare majoritate a utilizatorilor de internet au accesat zilnic internetul – a se vedea graficul 3.

Procentul persoanelor care au comandat bunuri sau servicii prin internet în scopuri personale a crescut. În 2011, 43 % dintre persoanele în vârstă de 16-74 de ani au afirmat că au efectuat cel puțin o comandă pe internet, ceea ce reprezintă o creștere de 3 puncte procentuale în comparație cu anul 2010 (a se vedea graficul 4). Peste două treimi dintre persoanele din Regatul Unit, Suedia, Danemarca și Țările de Jos au comandat bunuri sau servicii pe internet, în timp ce în Letonia, Portugalia, Grecia, Lituania și Italia cota nu a depășit o persoană din cinci; cele mai mici procente ale persoanelor care au comandat bunuri și servicii pe internet au fost înregistrate în Bulgaria (7 %) și România (6 %).

Graficul 5 prezintă informații referitoare la utilizarea internetului de către persoane pentru accesarea rețelelor de socializare și pentru o serie de alte activități relativ noi, cum ar fi consultarea spațiilor wiki, citirea și postarea de opinii privind aspecte civice sau politice și participarea la consultări sau votări online. Dacă, în medie, utilizarea rețelelor de socializare a înregistrat, în 2011, o cotă de 38 % din populația UE-27 în vârstă de 16 74 de ani, la defalcarea pe categorii de vârstă, s a constatat o mare diversitate în utilizarea acestor servicii. Procentul persoanelor în vârstă de 55 74 de ani care au utilizat rețelele de socializare s a ridicat la 11 %, în contrast evident cu procentul de 80 % înregistrat în rândul celor cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani. Aceasta înseamnă că rețelele de socializare joacă un rol esențial pentru menținerea relațiilor sociale în cadrul categoriilor de vârste mai tinere. În ansamblu, categoria de vârstă cea mai tânără a utilizat mai mult (prin comparație cu grupele de vârste mai mari) toate cele patru activități prezentate în graficul 5.

În 2011, o majoritate a persoanelor din UE-27 aveau o serie de competențe informatice de bază care le permiteau să copieze sau să transfere fișiere sau dosare, după cum urmează: 63 % dintre persoanele în vârstă de 16 74 de ani și 89 % dintre cele cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani. Mai puțin de jumătate din populație (în vârstă de 16 74 de ani) a utilizat formule aritmetice de bază în fișiere de calcul tabelar (43 %), aproximativ o treime a creat prezentări electronice (31 %) și o persoană din zece a elaborat programe informatice (10 %). Procentul de persoane cu vârsta de 16 24 de ani cu aceste competențe informatice a fost mult mai ridicat. Două treimi dintre persoanele aparținând generației tinere au utilizat formule în fișiere de calcul tabelar, aproape șase din zece au creat prezentări electronice și o persoană din cinci a scris programe informatice.

Întreprinderi

O întreprindere din 20 din UE-27 (care au făcut obiectul studiului privind utilizarea TIC în întreprinderi) nu avea acces la internet la începutul anului 2011 (a se vedea graficul 6), în timp ce marea majoritate a întreprinderilor (87 %) utilizau o conexiune fixă în bandă largă permițând accesul la internet. A existat o asimilare rapidă a utilizării tehnologiilor mobile în bandă largă – în parte susținută de întreprinderile care și au dotat personalul cu stick-uri USB 3G, telefoane inteligente și alte dispozitive mobile – având în vedere că aproape jumătate (47 %) dintre întreprinderile din UE-27 utilizau servicii mobile în bandă largă la începutul anului 2011; această valoare a fost cu 20 de puncte procentuale mai ridicată față de cota de piață corespunzătoare lunii ianuarie 2010. Aproximativ șapte din zece întreprinderi din UE-27 aveau propriul lor site internet. Un procent similar de întreprinderi au utilizat internetul pentru a transmite autorităților publice formularele completate în format electronic.

Până la începutul anului 2010, procentul întreprinderilor cu acces la internet a depășit 90 % în toate statele membre, exceptând România, Bulgaria și Ungaria, iar România și Bulgaria au fost singurele state membre în care mai puțin de jumătate dintre întreprinderi aveau un site internet – a se vedea tabelul 4. La începutul anului 2011, peste trei sferturi din totalul întreprinderilor din Finlanda utilizau conexiuni mobile în bandă largă pentru a accesa internetul – a se vedea graficul 7. Această cifră a fost în mod considerabil mai ridicată decât în orice alt stat membru, în timp ce Suedia, Austria, Franța, Germania și Regatul Unit au fost singurele alte țări care au raportat utilizarea de conexiuni mobile în bandă largă de către peste jumătate din întreprinderile lor.

În ianuarie 2011, aproximativ trei sferturi din totalul întreprinderilor din UE-27 au utilizat internetul pentru a obține formulare sau informații din partea autorităților publice, iar un procent ușor mai scăzut (69 %) de întreprinderi au returnat formulare completate autorităților publice prin internet; pentru această din urmă categorie, cele mai utilizate operațiuni au inclus prezentarea declarațiilor privind TVA și contribuțiile sociale – a se vedea tabelul 5.

Identificarea prin radiofrecvență (RFID) este o tehnologie care poate fi utilizată pentru identificarea și urmărirea automată; aceasta poate fi utilizată pentru o serie de obiecte și într o varietate de situații, dar există unele aplicații mai frecvente, precum: utilizarea de către producători de etichete pentru a localiza fiecare produs pe care îl realizează; utilizarea de către întreprinderile furnizoare de servicii de transport de etichete pentru localizarea vehiculelor lor; utilizarea casnică pentru localizarea persoanelor vulnerabile. Graficul 8 oferă unele detalii referitoare la procentul de întreprinderi care utilizau RFID în ianuarie 2011 și arată că principala utilizare a RFID în rândul întreprinderilor din UE-27 a fost pentru identificarea persoanelor și controlul accesului.

În total, comerțul electronic a reprezentat aproximativ 14 %) din cifra de afaceri a întreprinderilor cu cel puțin zece angajați din UE-27, procent care a variat între 1 % în Cipru și 25 % în Republica Cehă în 2010 (a se vedea graficul 9). Aproximativ 15 % din întreprinderile din UE-27 au vândut bunuri sau servicii online în 2010, adică mai puțin de jumătate din procentul de întreprinderi (35 %) care au efectuat achiziții online (a se vedea graficul 11). Cel mai mare procent al întreprinderilor care au vândut online a fost înregistrat în sectorul serviciilor de cazare (58 %), iar cea mai ridicată cotă a întreprinderilor care au efectuat achiziții online a fost consemnată în sectorul serviciilor de informații și comunicații (60 %).

Sursele și disponibilitatea datelor

Statisticienii sunt foarte familiarizați cu provocările pe care le reprezintă evoluțiile tehnologice rapide în domenii legate de internet și de alte aplicații noi ale TIC. De aceea, acest domeniu a înregistrat progrese semnificative, instrumentele statistice fiind adaptate pentru a satisface noile necesități în materie de date. Astfel, statisticile din acest domeniu sunt reevaluate în fiecare an pentru a satisface necesitățile utilizatorilor și a reflecta ritmul rapid al schimbărilor tehnologice.

Această abordare este ilustrată în studiul Eurostat privind utilizarea TIC în gospodării și de către persoane și în studiul privind utilizarea TIC în întreprinderi. Aceste studii anuale se utilizează pentru a compara evoluțiile datorate TIC, urmărind atât progresele înregistrate de-a lungul timpului în ceea ce privește principalele variabile, cât și analizând mai în profunzime alte aspecte la un moment specific. Deși inițial studiile se concentrau asupra problemelor de acces și conectivitate, domeniul lor de aplicare s-a extins ulterior, acoperind o gamă largă de subiecte (de exemplu, guvernarea electronică și comerțul electronic) și cuprinzând o analiză socioeconomică, în care au fost incluse diversitatea regională, aspectele specifice fiecărui gen, vârsta, diferențele în educație și situația personală în ceea ce privește ocuparea unui loc de muncă în studiul privind gospodăriile sau o analiză în funcție de dimensiunile întreprinderilor (mici, mijlocii și mari) în studiul privind întreprinderile. Domeniul de aplicare al studiilor în ceea ce privește diferite tehnologii este adaptat în așa fel încât să acopere noi grupe de produse și noi mijloace de furnizare a tehnologiilor de comunicații către utilizatorii finali (întreprinderi și gospodării).

Gospodării și persoane fizice

Studiul privind gospodăriile vizează gospodăriile care numără cel puțin un membru în vârstă de 16-74 de ani. Când se vorbește despre accesul la internet al gospodăriilor, se are în vedere procentul gospodăriilor care au acces la internet, astfel încât orice membru al acestora să poată folosi, dacă dorește, internetul acasă, chiar și pentru a trimite pur și simplu un e-mail. Utilizatorii de internet sunt definiți ca fiind toate persoanele în vârstă de 16-74 de ani care au utilizat internetul în intervalul de trei luni înainte de studiu. Utilizatorii frecvenți de internet sunt persoanele care au folosit internetul, în medie, cel puțin o dată pe săptămână în intervalul de trei luni anterior studiului. Perioada de referință a studiului a fost primul trimestru din 2011; perioada elaborării studiului în majoritatea țărilor a fost al doilea trimestru. Studiul din 2011 a inclus și un modul special privind competențele TIC.

Tehnologiile cel mai des utilizate pentru a accesa internetul sunt conexiunile în bandă largă și accesul comutat printr-o linie telefonică normală sau ISDN. Conexiunile în bandă largă cuprind liniile de abonat digitale (DSL) și utilizează tehnologii care transportă date cu viteze mari. Liniile de bandă largă sunt definite ca având o capacitate mai mare decât capacitatea ISDN, de cel puțin 144 kbit/s.

Un calculator este definit ca un calculator personal operat printr-unul dintre principalele sisteme de operare (Macintosh, Linux sau Microsoft); în această categorie intră, de asemenea, calculatoarele handheld sau palmtop urile (PDA).

Comandarea de către persoane fizice de bunuri și servicii se referă la intervalul de 12 luni anterior studiului și include rezervările de cazare confirmate, investițiile financiare, participarea la loterii și pariuri, licitațiile online, precum și serviciile de informare pe internet cu plata directă. Sunt excluse bunurile și serviciile care se obțin pe internet cu titlu gratuit. Sunt excluse, de asemenea, comenzile efectuate prin intermediul e-mailurilor redactate manual.

Întreprinderi

Studiul privind utilizarea TIC în întreprinderi vizează întreprinderi care au cel puțin zece angajați. Domeniul de activitate este limitat la întreprinderile al căror principal obiect de activitate aparține unor domenii precum industria prelucrătoare, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă, serviciile de salubritate și gestionare a deșeurilor, construcțiile, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și a motocicletelor, transportul și depozitarea, hoteluri și restaurante, informațiile și comunicațiile, tranzacțiile imobiliare, activitățile profesionale, științifice și tehnice, activitățile de servicii administrative și de servicii de suport, repararea calculatoarelor și a echipamentelor de comunicații (astfel cum sunt definite de NACE Rev. 2 secțiunile C-N, cu excepția diviziunii 75 plus grupa 95.1); activitățile de intermedieri financiare și de asigurări (secțiunea K) sunt cuprinse în studiu, dar au fost excluse din analiza de față.

Datele colectate prin intermediul studiului privind întreprinderile pot fi analizate în funcție de dimensiunile întreprinderilor (ca număr de persoane angajate), fiind prezentate date pentru întreprinderile mici (10-49 de salariați), mijlocii (50 249) și mari (cel puțin 250 de salariați).

Datele privind utilizarea TIC sunt grupate în funcție de anul în care a fost realizat studiul; cele mai multe date se referă la situația din luna ianuarie a anului de referință/de elaborare a studiului. Un modul special privind utilizarea serviciilor publice a fost inclus în studiul din 2011. În pofida unei disponibilități generalizate a serviciilor de guvernare electronică în Europa, au fost observate unele diferențe importante în utilizarea acestor servicii între statele membre. Unele dintre aceste diferențe pot fi atribuite caracterului obligatoriu (sau de alt tip) al declarațiilor. În unele țări, efectuarea acestor operațiuni administrative prin mijloace electronice a devenit obligatorie, pe când întreprinderile din alte state membre pot depune în continuare declarații (de exemplu, privind TVA sau asigurările sociale) pe suport de hârtie. Chiar și în cazul în care depunerea electronică este obligatorie, unele întreprinderi pot indica în studiile statistice că nu utilizează mijloacele electronice de depunere întrucât depunerile pot fi realizate de către o parte terță (în cazul externalizării unor sarcini).

Context

Tehnologiile în bandă largă sunt considerate importante la măsurarea accesului la internet și la utilizarea acestuia, întrucât oferă utilizatorilor posibilitatea de a transfera rapid volume mari de date și de a menține deschise liniile de acces. Introducerea tehnologiilor în bandă largă este considerată a fi un indicator-cheie pentru elaborarea politicilor privind TIC. Accesul generalizat la internet prin conexiune în bandă largă este considerat esențial pentru dezvoltarea unor servicii avansate pe internet, precum comerțul electronic, guvernarea electronică sau formarea on-line. Liniile de abonat digitale (DSL) rămân principala formă de distribuție pentru tehnologiile în bandă largă, deși devin tot mai răspândite alternativele, cum sunt cablul, sateliții, fibra optică și buclele locale fără fir.

Până în 2010, cadrul UE pentru politicile în domeniul TIC s a materializat prin inițiativa i2010 privind – O societate informațională europeană pentru creștere și ocuparea forței de muncă [COM(2005) 229 final] (în limba engleză) prin care s a urmărit stimularea eficienței întregii economii a UE prin utilizarea la scară mai largă a TIC. În urma unei revizuiri intermediare, în aprilie 2008 a fost prezentată o strategie i2010 actualizată, destinată să răspundă principalelor provocări din perioada 2008-2010.

În mai 2010, Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind – O Agendă digitală pentru Europa [COM(2010) 245 final], o strategie care urmărește crearea unei economii digitale înfloritoare până în 2020. O Agendă digitală pentru Europa este una dintre cele șapte inițiative emblematice din cadrul strategiei Europa 2020 pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Strategia definește politicile și acțiunile destinate să extindă avantajele erei digitale asupra tuturor sectoarelor societății și economiei. Agenda se concentrează asupra a șapte domenii de acțiune prioritare: crearea unei piețe digitale unice, o interoperabilitate sporită, stimularea încrederii în internet și a securității acestuia, furnizarea unui acces internet mult mai rapid, încurajarea investițiilor în cercetare și dezvoltare, îmbunătățirea aptitudinilor și a incluziunii aferente alfabetizării digitale , precum și aplicabilitatea TIC în scopul abordării provocărilor cu care se confruntă societatea, cum ar fi schimbările climatice și îmbătrânirea populației.

Informatii suplimentare Eurostat

Publicații

Tabele principale

Information society statistics
Policy indicators (t_isoc_pi)
Telecommunication services (t_isoc_tc)
Computers and the Internet in households and enterprises (t_isoc_ci)
E-skills of individuals and ICT competence in enterprises (t_isoc_sk)

Bază de date

Information society statistics
Policy indicators (isoc_pi)
Telecommunication services (isoc_tc)
Computers and the Internet in households and enterprises (isoc_ci)
E-commerce by individuals and enterprises (isoc_ec)
E-skills of individuals and ICT competence in enterprises (isoc_sk)
Regional Information society statistics (isoc_reg)

Secțiune specială

Metodologie / metadate

Date-sursă pentru tabele și grafice (MS Excel)

Legături externe

Vezi şi