Statistics Explained

Statistici privind transportul de călători

Revision as of 17:10, 25 October 2019 by Piirtju (talk | contribs)


Date extrase în mai 2018.

Următoarea actualizare a articolului: ianuarie 2020.

Versiunea în limba engleză este mai recentă.

Principalele puncte

Automobilul a reprezentat de departe cel mai important mod de transport de călători în toate statele membre.
Aeroportul londonez Heathrow a fost cel mai aglomerat aeroport din UE din punct de vedere al numărului de călători în 2016.
[[File:Air passenger transport 2016.xlsx]]

Air passenger transport, 2016 (passengers per inhabitant)

  • Note: total passengers carried (arrivals and departures for national and international). The EU aggregate excludes the double-counting impact of passengers flying between EU countries.
  • Turkey: not available.


Acest articol oferă detalii în ceea ce privește situația actuală și evoluțiile recente ale statisticilor privind transportul de călători în cadrul Uniunii Europene (UE), pe baza celor mai recente date disponibile. Acesta prezintă informații privind transportul de călători în cadrul mai mulor tipuri de transport, cum ar fi transportul rutier, feroviar, aerian și maritim. Dintre acestea, principalul tip de transport de călători este automobilul, utilizat cu precădere din dorința de a dispune de o mai mare mobilitate și flexibilitate. Cu toate acestea, recurgerea într-o mare măsură la automobil ca mijloc de transport în întreaga UE a contribuit la un nivel ridicat de congestie și de poluare în multe zone urbane și pe multe artere majore de transport.


Articol complet

Distribuția modală

Automobilele au reprezentat 83,1 % din transportul intern de călători în UE-28 în 2015, în timp ce autocarele, autobuzele și troleibuzele (9,2 %) și trenurile de călători (7,7 %) au reprezentat fiecare mai puțin de o zecime din totalitatea traficului (măsurat prin numărul de călător-kilometri interni (pkm) parcurși pentru fiecare tip de transport) — a se vedea Figura 1.

Figura 1: Distribuția modală a transportului intern de călători, 2015
(% din totalul de călător-kilometri interni)
Sursa: Eurostat (tran_hv_psmod)

Automobilul a reprezentat de departe cel mai important mod de transport de călători în toate statele membre. În Portugalia și Lituania, automobilele au reprezentat în anul 2015 aproape 90 % din totalul transportului de călători. Republica Cehă și Ungaria au fost singurele state membre în care cota automobilelor s-a situat sub trei sferturi. În Ungaria, s-a înregistrat cea mai mare pondere a autocarelor și autobuzelor dintre statele membre, precum și o cotă ridicată și pentru transportul de călători cu trenul. Statele membre cu cea mai mare cotă a transportului de călători cu trenul au fost Austria (12,0 %) și Țările de Jos (10,8 %). Totuși, aceasta a fost cu mult sub cota Elveției, țară AELS, unde trenurile au efectuat 19,1 % din totalul transportului de călători în 2015.

Creșterea relativă a transportului de călători și a economiei

În ansamblu, între 2005 și 2015, transportul intern de călători în UE-28 a crescut cu 4,0 % mai lent decât produsul intern brut (PIB) în prețuri constante. Ar trebui subliniat faptul că acest indicator, care prezintă relația dintre transportul intern de călători și PIB în prețuri constante, se referă doar la transportul intern cu automobilul, cu autocarul, autobuzul și troleibuzul sau cu trenul. Un procent semnificativ din transporturile internaționale de călători sunt reprezentate de serviciile de transport aerian și maritim de călători. În unele țări, serviciile naționale (interne) de transport maritim și aerian de călători pot fi, de asemenea, demne de remarcat. Cu toate acestea, indicatorul nu ia în considerare transportul maritim și aerian de călători.

Figura 2: Modificarea indicelui transportului intern de călători în raport cu PIB-ul, 2005-2015
(%)
Sursa: Eurostat (tran_hv_pstra)

Într-o mică majoritate a statelor membre ale UE, rata variației PIB-ului în prețuri constante a fost mai ridicată decât rata variației transportului intern de călători în perioada 2005-2015. Drept rezultat s-a constatat o scădere a raportului dintre transportul de călători și PIB în prețuri constante — a se vedea figura 2. Cele mai mari scăderi au avut loc in Lituania (43,5 %) și Slovacia (31,5 %). În schimb, s-a observat contrariul în 13 state membre, în special în Grecia și Cipru și, într-o măsură mai mică, în Bulgaria și Croația, ceea ce reflectă o creștere puternică a transportului de călători și/sau o dezvoltare economică slabă. Dintre țările nemembre incluse în figura 2, indicele transportului intern de călători în raport cu PIB-ul a crescut în această perioadă în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, în Norvegia și Islanda, dar a scăzut în Elveția.

Călători din transportului rutier

În rândul statelor membre ale UE, importanța relativă a automobilelor a fost cea mai ridicată în Portugalia în 2015, unde automobilele au reprezentat 89,4 % din transportul de călători, și în Lituania (89,2 %). În majoritatea statelor membre, cota automobilelor a fost cuprinsă între 80,0 % și 90,0 %, deși au existat șapte state membre în care această cotă a fost mai scăzută, în special în Ungaria (68,2 %); în Turcia, cota a fost și mai scăzută (67,6 %). — a se vedea figura 1. Importanța relativă a autocarelor, autobuzelor și troleibuzelor depășește o cincime din transportul intern de călători în Ungaria (22,3 %), aceasta fiind cea mai ridicată cotă în rândul statelor membre ale UE în 2015, deși pentru Turcia a fost raportată o cotă și mai ridicată (30,7 %). Această cotă s-a situat între 10,0 % și 20,0 % în alte 18 state membre. Cota cea mai scăzută în ceea ce privește autocarele, autobuzele și troleibuzele a fost constatată în Țările de Jos (3,0 %). — a se vedea figura 1.

Călători din transportul feroviar

În 2015, trenurile au reprezentat mai mult de o zecime din totalul transportului intern de călători în Austria și Țările de Jos, precum și în Elveția. În același timp, cota acestora a scăzut sub 2,0 % în Estonia, Grecia și Lituania, precum și în Turcia. În acest context, trebuie remarcat faptul că nu există linii de cale ferată în Cipru, Malta sau Islanda - a se vedea figura 1.

Pe baza celor mai recente date disponibile (în general pentru anul 2016), au fost înregistrați 401 miliarde de călător-kilometri parcurși pe rețelele naționale feroviare în UE (inclusiv date din 2015 pentru Danemarca, și date din 2014 pentru Ungaria; nu au fost incluse Belgia și Țările de Jos). Această cifră a fost considerabil mai mare decât cei 22 de miliarde de călător-kilometri parcurși în călătorii internaționale (pe baza aceleiași disponibilități a datelor) — a se vedea Tabelul 1.

Tabelul 1: Transportul feroviar de călători, 2014–2016
Sursa: Eurostat (rail_pa_typepkm) și (demo_gind)

Aproape trei sferturi (72 %) din călătoriile feroviare (naționale și internaționale combinate) din UE (fără a include Belgia și Țările de Jos) au avut loc în unul dintre cele mai mari patru state membre ale UE; Germania, Franța, Regatul Unit și Italia. Franța și Germania au reprezentat împreună 43 % din călătoriile feroviare naționale în UE și 71 % din călătoriile feroviare internaționale. Numărul de călător-kilometri internaționali parcurși de călători în Franța în 2016 a fost mai mult decât dublu față de nivelul pentru Germania. Totuși, Germania, la rândul său, a înregistrat o cifră mai mare decât dublul celei pentru Regatul Unit.

Pentru a compara importanța relativă a transportului feroviar între țări, datele pot fi normalizate prin exprimarea traficului de călători în raport cu populația (astfel cum se arată în partea dreaptă din Tabelul 1 și în Figura 3). Călătoriile în rețeaua feroviară națională din Austria, Suedia, Franța, Germania, Danemarca (date din 2015) și Regatul Unit au înregistrat în medie mai mult de 1 000 de călător-kilometri pe cap de locuitor în 2016; aceasta a fost cu mult sub media înregistrată în Elveția (2 231 călător-kilometri pe cap de locuitor). În schimb, în rândul statelor membre ale UE, cele mai scurte distanțe medii parcurse în rețelele feroviare naționale în 2016 au fost înregistrate în Grecia (110 călător-kilometri pe cap de locuitor) și Lituania (93 de călător-kilometri pe cap de locuitor), în timp ce media a fost și mai scăzută în Turcia (54 de călător-kilometri pe cap de locuitor) și în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (40 de călător-kilometri pe cap de locuitor).

Figura 3: Transportul feroviar de călători, 2016
(călător-kilometri pe cap de locuitor)
Sursa: Eurostat (rail_pa_typepkm) și (demo_gind)

În ceea ce privește transportul feroviar internațional, singurele state membre ale UE care au raportat medii mai mari de 100 de călător-kilometri pe cap de locuitor în 2016 au fost Luxemburg (215 călător-kilometri pe cap de locuitor), Franța (162 călător-kilometri pe cap de locuitor) și Republica Cehă (116 călător-kilometri pe cap de locuitor); această medie a fost depășită și în Elveția (110 călător-kilometri pe cap de locuitor). Aceste cifre pot reflecta, printre altele, proximitatea frontierelor internaționale, importanța lucrătorilor transfrontalieri în cadrul forței de muncă, accesul la legăturile feroviare de mare viteză și faptul că coridoarele de transport internațional traversează sau nu o anumită țară.

Călători din transportul aerian

Aeroportul londonez Heathrow a fost cel mai aglomerat aeroport din UE-28 în ceea ce privește numărul de călători în 2016, cu 76 de milioane de pasageri la sosiri și plecări. Heathrow a rămas în mod constant cel mai aglomerat aeroport din UE, încă de la începutul seriei cronologice din 1993. Acesta a fost urmat — la o oarecare distanță— de aeroportul Charles de Gaulle din Paris (66 de milioane), aeroportul Schiphol din Amsterdam (64 de milioane) și aeroportul din Frankfurt (61 de milioane) — a se vedea Figura 4. Aceste aeroporturi au fost și cele mai mari patru aeroporturi din UE în 2011, Amsterdam Schiphol ajungând de pe locul al cincilea pe locul al patrulea.

Majoritatea covârșitoare a călătorilor din aceste patru cele mai aglomerate aeroporturi au efectuat zboruri internaționale; dintre acestea, cea mai mică cotă a fost înregistrată pentru aeroportul din Frankfurt (88,6 % internațional), ridicându-se la 100,0 % pentru Amsterdam Schiphol. În schimb, zborurile naționale (interne) au fost utilizate de 28,7 % din cei 49 de milioane de călători transportați prin cel de al cincilea cel mai aglomerat aeroport din UE în 2016, Adolfo Suárez Madrid-Barajas. De asemenea, au existat proporții relativ ridicate de călători pe zborurile naționale către și de la Paris Orly (45,3 % interne), Roma Fiumicino (30,0 %) și pe aeroportul din Barcelona (26,9 %).

Figura 4: Principalele 15 aeroporturi în UE-28, 2016
(milioane de călători transportați, îmbarcați și debarcați)
Sursa: Eurostat (avia_paoa)

În ceea ce privește UE-28 în ansamblu, în anul 2016 au fost transportați pe calea aerului 1,9 călători pe cap de locuitor. Regatul Unit, statul membru cu cel mai mare număr de călători din transportul aerian, a raportat 3,8 călători transportați pe calea aerului pe cap de locuitor. În raport cu dimensiunea populației, importanța transportului aerian a fost deosebit de ridicată pentru insulele Malta și Cipru, alese de călători pentru petrecerea vacanței (11,2 și, respectiv, 10,5 călători transportați pe calea aerului pe cap de locuitor în 2016), precum și pentru Islanda (20,3 călători pe cap de locuitor) și Norvegia (7,2 călători pe cap de locuitor). Cele mai scăzute cote au fost înregistrate pentru 10 dintre statele membre din est sau baltice, fiecare dintre acestea înregistrând în anul 2016 mai puțin de 2,0 călători transportați pe calea aerului pe cap de locuitor.

Figura 5: Transportul aerian de călători, 2006 și 2016
(călători pe cap de locuitor)
Sursa: Eurostat (avia_paoc) și (demo_gind)

Călători din transportul maritim

Pe cap de locuitor, în anul 2016 numărul pasagerilor din transportul maritim care au călătorit prin porturile din UE-28 a fost aproximativ neschimbat față de 2006. În anul 2016, 0,8 călători din transportul maritim pe cap de locuitor au fost înregistrați pentru UE-28 în ansamblu, în timp ce în 2006 raportul corespunzător a fost de 0,9 călători pe cap de locuitor.

Figura 6: Transportul maritim de călători, 2006 și 2016
(călători pe cap de locuitor)
Sursa: Eurostat (mar_pa_aa) și (demo_gind)

În 2016, în raport cu populația națională, importanța transportului maritim de călători a fost deosebit de mare în Malta (23,5 călători pe cap locuitor), urmată la o distanță considerabilă de Estonia (10,9 călători pe cap locuitor), Danemarca (7,3 călători pe cap locuitor), Croația (7,1 călători pe cap locuitor) și Grecia (6,1 călători pe cap locuitor); cu excepția Finlandei, Suediei și Italiei, în 2016 numărul de călători din transportul maritim pe cap de locuitor a fost în medie mai mic de 0,6 în fiecare dintre statele membre ale UE rămase. În acest context, trebuie remarcat faptul că Republica Cehă, Luxemburg, Ungaria, Austria și Slovacia sunt state membre fără ieșire la mare și, prin urmare, nu dispun de transport maritim.

Date-sursă pentru tabele și grafice

Sursele datelor

Majoritatea statisticilor privind transportul intern se bazează pe circulația vehiculelor în fiecare dintre țările raportoare, indiferent de naționalitatea vehiculului sau a navei implicate („principiul teritorialității”). Din acest motiv, în general, măsura de călător-kilometri (pkm, care reprezintă un călător care parcurge o distanță de un kilometru) este considerată o măsură mai fiabilă, întrucât numărul călătorilor atrage un risc mai mare de dublă contabilizare, în special pentru transportul internațional. Metodologia utilizată în statele membre ale UE nu este armonizată pentru transportul rutier de călători.

Distribuția modală a transportului intern de călători identifică transportul cu automobilul, cu autocarul, autobuzul și troleibuzul și cu trenul; aceasta se referă, în general, la circulația pe teritoriul național, indiferent de naționalitatea vehiculului. Distribuția modală a transportului de călători este definită ca fiind cota pentru fiecare tip (exprimată în procente) și se bazează pe datele exprimate în călător-kilometri. În contextul acestui articol, agregatul pentru transportul intern de călători exclude serviciile interne de transport aerian și pe apă (transportul aerian intern și transportul maritim).

Nivelul transportului intern de călători (în călător-kilometri) poate fi exprimat, de asemenea, în raport cu PIB-ul; în cadrul acestui articol, indicatorul este prezentat pe baza PIB-ului în prețuri constante pentru anul de referință 2005. Acest indicator furnizează informații privind relația dintre cererea de călători și dimensiunea economiei și permite monitorizarea evoluției cererii de transport de călători în raport cu creșterea economică.

Călători din transportul feroviar

Un călător din transportul feroviar este orice persoană, cu excepția membrilor personalului trenului, care efectuează o călătorie cu trenul. Datele cu privire la călătorii din transportul feroviar nu sunt relevante pentru Malta și Cipru (sau Islanda), întrucât aceste țări nu au căi ferate. Statisticile anuale privind transportul feroviar național și internațional de călători se referă, în general, numai la întreprinderile de transport feroviar mai mari, deși unele țări utilizează raportarea detaliată pentru toți operatorii feroviari.

Călători din transportul aerian

Statisticile privind transportul aerian se referă la transportul național și internațional, astfel cum este măsurat prin numărul de călători transportați; informațiile sunt colectate pentru sosiri și plecări. Călătorii din transportul aerian transportați se referă la toți călătorii dintr-un anumit zbor, numărați o singură dată și nu în mod repetat în fiecare etapă individuală a zborului respectiv. Călătorii din transportul aerian includ toți călătorii plătitori sau neplătitori a căror călătorie începe sau se termină la aeroportul declarant, precum și pasagerii în transfer care se îmbarcă sau care părăsesc zborul la aeroportul declarant; sunt excluși pasagerii în tranzit direct. Statisticile privind transportul aerian sunt colectate lunar, trimestrial și anual, însă numai acestea din urmă sunt prezentate în prezentul articol. Statisticile privind transportul aerian de călători includ, de asemenea, numărul zborurilor comerciale de călători, precum și informații privind rutele individuale și numărul de locuri disponibile. Datele anuale sunt disponibile pentru majoritatea statelor membre ale UE începând cu anul 2003.

Călători din transportul maritim

Datele privind transportul maritim sunt disponibile, în general, începând cu anul 2001, cu toate că unele state membre ale UE au furnizat date începând din 1997. Statisticile privind transportul maritim nu sunt transmise de Republica Cehă, Luxemburg, Ungaria, Austria sau Slovacia, întrucât acestea sunt țări fără ieșire la mare și, prin urmare, nu dispun de transport maritim; același lucru se aplică și pentru Liechtenstein și Elveția.

Un călător pe mare este definit ca orice persoană care efectuează o călătorie pe mare pe o navă comercială; personalul de serviciu nu este inclus în categoria călătorilor, nici membrii neplătitori ai echipajului, care călătoresc, dar nu sunt repartizați. Copiii mici ținuți în brațe sunt, de asemenea, excluși. Dubla contabilizare poate apărea atunci când atât portul de îmbarcare, cât și portul de debarcare raportează datele; acest lucru este destul de comun pentru transportul maritim de călători, care, în general, este o activitate desfășurată pe o distanță relativ scurtă.

Context

Politica UE în domeniul transporturilor urmărește să asigure că toți călătorii beneficiază de aceleași standarde de bază de tratament oriunde călătoresc în interiorul UE. Călătorii beneficiază deja de o serie de drepturi care vizează aspecte diverse precum informații despre călătoria lor; rezervări și prețurile biletelor; prejudicii aduse bagajelor acestora; întârzieri și anulări; sau dificultăți întâmpinate cu privire la pachetele de vacanță. Având în vedere acestea, UE legiferează pentru a proteja drepturile călătorilor în diferitele tipuri de transport:

  • Regulamentul 261/2004 de stabilire a unor „norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor”; în martie 2013, Comisia Europeanăa propus o revizuire a acestui regulament (COM(2013) 130 final) având ca obiectiv clarificarea zonelor gri, introducerea de drepturi noi (de exemplu, referitoare la reprogramare), consolidarea supravegherii transportatorilor aerieni și echilibrarea sarcinilor financiare;
  • Regulamentul 1371/2007 privind „drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar”;
  • Regulamentul 181/2011 privind „drepturile pasagerilor care călătoresc cu autobuzul și autocarul”;
  • Regulamentul 1177/2010 privind „drepturile pasagerilor care călătoresc pe mare și pe căi navigabile interioare”.

De asemenea, au fost elaborate dispoziții specifice pentru a se asigura că pasagerii cu mobilitate redusă beneficiază de facilitățile necesare și că transportul nu le este refuzat în mod inechitabil.

În decembrie 2011, Comisia Europeană a adoptat „O viziune europeană asupra drepturilor pasagerilor: Comunicare privind drepturile pasagerilor pentru toate tipurile de transport” (COM(2011) 898 final). Aceasta a recunoscut efortul depus pentru introducerea măsurilor de protecție a călătorilor pentru toate tipurile de transport, dar observă că un set complet de drepturi nu este pus în aplicare în totalitate. Comunicarea vizează consolidarea activităților existente și promovarea unei aplicări mai coerente, eficace și armonizate a drepturilor, alături de o mai bună înțelegere a acestora în rândul călătorilor.

În martie 2011, Comisia Europeană a adoptat o carte albă „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor — Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor” (COM(2011) 144 final). Această strategie cuprinzătoare conține o foaie de parcurs cu 40 de inițiative specifice pentru construirea unui sistem de transport competitiv pe o perioadă de 10 ani, care urmărește creșterea mobilității, eliminarea barierelor majore în domenii-cheie și stimularea creșterii economice și ocupării forței de muncă.

Detalii suplimentare privind propunerile Comisiei Europene pentru inițiativele în materie de politică în domeniul transporturilor sunt furnizate într-un articol introductiv privind transporturile în UE.

Acces direct:

Alte articole
Tabele
Bază de date
Secţiune tematică
Publicații
Metodologie
Vizualizări




Transportul, volumul și distribuția modală (t_tran_hv)
Volumul transportului de călători în raport cu PIB (tsdtr240)
Distribuția modală a transportului de călători (tsdtr210)
Transportul feroviar (t_rail)
Transportul feroviar de călători (ttr00015)
Transportul aerian (t_avia)
Transportul aerian de călători (ttr00012)
Date multimodale (tran)
Transport, volum și distribuție modală (tran_hv)
Volumul transportului de călători în raport cu PIB (tran_hv_pstra)
Distribuția modală a transportului de călători (tran_hv_psmod)
Transportul feroviar (rail)
Măsurarea transportului feroviar - călători (rail_pa)
Transportul rutier (road)
Măsurarea transportului rutier- călători (road_pa)
Transportul maritim (mar)
Transportul maritim - călători - rezultate anuale și trimestriale detaliate (mar_pa)
Transportul aerian (avia)
Măsurarea transportului aerian - călători (avia_pa)

Manuale de referință

Note metodologice

Fișiere cu metadate ESMS


Retrieved from "https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Archive:Passenger_transport_statistics/ro&oldid=456765"