Archive:Statistici privind turismul

Date din ianuarie 2020.

Actualizare planificată a articolului: martie 2021.

This Statistics Explained article has been archived on 6 April 2021.

Highlights

În 2018, jumătate din totalul nopților petrecute de nerezidenți în UE au fost petrecute în Spania, Italia și Franța.

În 2018, Spania a fost principala destinație turistică în străinătate din UE pentru persoane care călătoresc în afara țării lor, cu 301 milioane de nopți petrecute în structuri de cazare turistică, reprezentând 23 % din totalul la nivelul UE.

64 % dintre rezidenții UE au efectuat cel puțin o călătorie în scop personal în 2018.

Destinații turistice — nopți petrecute în structuri de cazare turistică, 2018

Acest articol prezintă informații privind cele mai recente statistici referitoare la turismul din Uniunea Europeană (UE). Turismul joacă un rol important în UE datorită potențialului său economic și de ocupare a forței de muncă, precum și datorită implicațiilor sale sociale și de mediu. Statisticile privind turismul sunt utilizate pentru a monitoriza nu doar politicile UE în domeniul turismului, ci și politica regională a UE și politicile sale de dezvoltare durabilă.

În 2016, una din zece întreprinderi din sectoarele nefinanciare ale economiei europene aparținea sectorului turistic. În aceste 2,4 milioane de întreprinderi erau angajate aproximativ 13,6 milioane de persoane. Angajații întreprinderilor din sectoarele cu activități legate de turism au reprezentat 9,5 % din persoanele angajate în totalitatea sectoarelor nefinanciare ale economiei și 21,7 % din persoanele angajate în sectorul serviciilor. Ponderile sectoarelor turistice în cifra de afaceri totală și în valoarea adăugată la costul factorilor au fost relativ mai reduse, sectoarele turistice reprezentând 3,9 % din cifra de afaceri și 5,8 % din valoarea adăugată a sectoarelor nefinanciare ale economiei.

Full article

Locurile de cazare din UE-27: predomină Italia și Franța

În 2018, 36 % din totalul locurilor de cazare din UE-27 au fost concentrate în Italia și Franța

Se estimează că peste 600 000 destructuri de cazare turistică au fost active în UE-27 în 2018 și că, împreună, acestea au asigurat aproape 28,3 milioane de locuri de cazare (a se vedea Tabelul 1). Peste o treime (36,1 %) din totalul locurilor de cazare din UE-27 s-au concentrat în doar două dintre statele membre ale UE, și anume Italia și Franța (5,1 milioane de locuri de cazare în fiecare), urmate de Spania și Germania (3,6 și, respectiv, 3,5 milioane de locuri de cazare).

Tabelul 1: Structuri de cazare turistică, 2018
Sursa: Eurostat (tour_cap_nat), (tour_occ_ninat) și (tour_occ_nim)

Nopțile petrecute de nerezidenți în UE-27: Spania se află pe primul loc

Jumătate din totalul nopților petrecute de nerezidenți în UE-27 au fost petrecute în Spania, Italia și Franța

În ultimii ani, numărul de nopți petrecute în unități de cazare turistică a înregistrat, în general, o tendință ascendentă (a se vedea Figura 1). Cu toate acestea, a existat o scădere pe termen scurt a numărului de nopți petrecute în structuri de cazare turistică în 2008 și 2009, ca urmare a crizei economice și financiare: numărul de nopți turistice în UE-27 a scăzut cu 0,2 % în 2008 și cu încă 2,8 % în 2009. Cu toate acestea, în 2010, numărul de nopți petrecute în structuri de cazare turistică a început să se redreseze și a atins un nivel maxim de 2,8 miliarde de nopți în 2018, în creștere cu 2,7 % în comparație cu 2017.

Figura 1: Tendințe în ceea ce privește nopțile petrecute în structurile de cazare turistică din cadrul UE-27, 2005-2018
(indice 2005=100)
Sursa: Eurostat (tour_occ_ninat)

În 2018, Spania a fost principala destinație turistică din UE pentru nerezidenți (persoane care călătoresc în afara țării lor), cu 301 milioane de nopți petrecute în structuri de cazare turistică, reprezentând 22,6 % din totalul pentru UE-27 (a se vedea Figura 2 și Figura 3). Din aceste 301 milioane de nopți petrecute în Spania, aproape 7 din 10 s-au concentrat în trei regiuni: Canarias (Insulele Canare), Illes Balears (Insulele Baleare) și Cataluña (Catalonia), (a se vedea, de asemenea, articolul „Tourism statistics at regional level” (Statistici privind turismul la nivel regional)).

În întreaga UE, primele patru cele mai populare destinații pentru nerezidenți au fost Spania, Italia (217 milioane de nopți), Franța (141 de milioane de nopți) și Grecia (103 milioane de nopți), care au reprezentat împreună peste jumătate (57,2 %) din totalul nopților petrecute de nerezidenți în UE-27. Destinațiile cel mai puțin căutate au fost Luxemburg, Lituania și Letonia; pentru interpretarea acestor cifre, este necesar să se țină cont de efectul avut de mărimea statelor membre menționate.

Figura 2: Destinații turistice — nopți petrecute în structuri de cazare turistică, 2018
(milioane de nopți petrecute în țara respectivă de nerezidenți)
Sursa: Eurostat (tour_occ_ninat)

Figura 3: Procentul nopților petrecute în structuri de cazare turistică din UE-27 de către turiști care călătoresc în afara țării lor de reședință, 2018
(% din toate nopțile petrecute în structuri de cazare turistică din UE-27)
Sursa: Eurostat (tour_occ_ninat)

Numărul de nopți petrecute (de rezidenți și nerezidenți) poate fi analizat în perspectivă prin raportarea la dimensiunea demografică a fiecărei țări, obținându-se astfel un indicator al intensității turistice. Potrivit acestui calcul, în 2018, destinațiile mediteraneene, cum ar fi Croația, Malta și Cipru, s-au aflat în topul preferințelor, înregistrând 22, 21 și, respectiv, 20 de nopți petrecute pe cap de locuitor (a se vedea Figura 4), urmate de Austria (14 nopți petrecute pe cap de locuitor), Grecia (11 nopți petrecute pe cap de locuitor) și Spania (10 nopți petrecute pe cap de locuitor).

Figura 4: Intensitatea turistică, 2018
(nopți petrecute de rezidenți și de nerezidenți în structuri de cazare turistică, pe cap de locuitor)
Sursa: Eurostat (tour_occ_ninat)

Participarea la turism: Mai mult de nouă din zece rezidenți din Finlanda au participat la turism

64 % dintre rezidenții UE au efectuat cel puțin o călătorie în interes personal în 2018

Se estimează că 64,1 % din populația UE-27 în vârstă de cel puțin 15 ani a participat la activități de turism în interes personal în 2018, mai precis aceste persoane au efectuat cel puțin o călătorie turistică în interes personal pe parcursul anului. De asemenea, se pot observa diferențe mari între statele membre ale UE, întrucât rata participării a variat de la 27,0 % in România la 91,0 % in Finlanda (a se vedea Figura 5).

Figura 5: Procentul populației care participă la turism, 2018
(% din populația în vârstă de cel puțin 15 ani)
Sursa: Eurostat (tour_dem_tttot)

Călătorii turistice: Rezidenții din Luxemburg, Belgia, Malta și Slovenia au făcut mai multe călătorii în străinătate decât către destinații interne

Șapte din zece călătorii efectuate de rezidenții UE au fost în interiorul țării lor

Rezidenții (cu vârste de cel puțin 15 ani) din UE-27 au efectuat aproximativ 1,1 miliarde de călătorii turistice în 2018, în interes personal sau de afaceri. Peste jumătate (54,8 %) din numărul total de călătorii efectuate au fost călătorii scurte, de una până la trei nopți (a se vedea Tabelul 2), în timp ce 70,5 % din totalul călătoriilor efectuate au fost către destinații interne, restul fiind în străinătate.

Tabelul 2: Călătorii turistice ale rezidenților
(în vârstă de cel puțin 15 ani), 2018
Sursa: Eurostat (tour_dem_tttot) și (tour_dem_totot)

În patru state membre ale UE, mai mult de jumătate din numărul total de călătorii turistice efectuate în 2018 au fost către destinații din străinătate; aceste state sunt Luxemburg (98 %), Belgia (78 %), Malta (72 %) și Slovenia (61 %). Cu toate acestea, mai puțin de una din cinci călătorii efectuate de rezidenții din România (6 %), Spania (11 %), Portugalia (12 %), Grecia (13 %) și Bulgaria (18 %) au fost către destinații din străinătate. Aceste cifre par a fi influențate atât de mărimea statului membru, cât și de situarea sa geografică (în ceea ce privește rezidenții țărilor mai mici și rezidenții țărilor situate în partea de nord a Europei, s-a înregistrat o tendință mai accentuată de a călători în străinătate).

Rezidenții UE au preferat să călătorească în lunile de vară, aproape una din patru călătorii fiind efectuată în iulie sau august (a se vedea, de asemenea, articolul „Seasonality in tourism demand” (Caracterul sezonier al cererii turistice)).

Numărul de nopți petrecute în străinătate de rezidenții din UE-27: Luxemburg este pe primul loc în ceea ce privește numărul de nopți pe cap de locuitor

În 2018, mai mult de jumătate din numărul total de nopți petrecute în străinătate de rezidenții din UE-27 au vizat rezidenți din Germania și Franța

Rezidenții UE-27 au petrecut aproximativ 2,6 miliarde de nopți în vacanță în străinătate în 2018 (a se vedea Figura 6). Rezidenții germani au petrecut 911 milioane de nopți în călătorii în afara Germaniei în 2018, iar rezidenții din Franța au petrecut 400 de milioane de nopți în străinătate; rezidenții din aceste două state membre ale UE au totalizat mai mult de jumătate (51,0 %) din numărul total de nopți petrecute în străinătate de rezidenții din UE-27.

Figura 6: Procentul nopților petrecute în vacanțe în străinătate de către europeni, în funcție de țara de reședință a turistului, 2018
(% din nopțile petrecute în străinătate de către rezidenți din UE-27)
Sursa: Eurostat (tour_dem_tntot)

Ținând cont de mărimea populației unei țări, Luxemburg a fost statul membru al UE ai cărui rezidenți au petrecut cele mai multe nopți în străinătate pe cap de locuitor (o medie de 31,3 nopți în 2018), fiind urmat de Suedia (17,2 nopți) și Cipru (16,5 nopți). La celălalt capăt al spectrului, rezidenții din România, Grecia, Bulgaria și Portugalia au petrecut, în medie, mai puțin de două nopți în străinătate în 2018 (a se vedea Figura 7).

Figura 7: Țara de origine pentru călătoriile turistice în străinătate, 2018
(media nopților petrecute în străinătate pe cap de locuitor în vârstă de cel puțin 15 ani)
Sursa: Eurostat (tour_dem_tntot) și (demo_pjanbroad)

Cheltuieli turistice: rezidenții germani au cheltuit cel mai mult

Cel mai mare nivel al cheltuielilor din UE pentru turismul internațional s-a înregistrat în rândul germanilor, totalizând 80,9 miliarde EUR în 2018

Importanța economică a turismului internațional poate fi măsurată analizând proporția veniturilor generate de călătoriile internaționale în raport cu PIB; aceste date provin din statisticile privind balanța de plăți și includ atât călătoriile de afaceri, cât și călătoriile de agrement. În 2018, statele membre ale UE cu cele mai mari ponderi în PIB ale veniturilor provenite din turism au fost Croația (18,4 %), Cipru (13,9 %) și Malta (12,7 %), cifrele confirmând importanța turismului pentru aceste țări (a se vedea Tabelul 3). În termeni absoluți, cele mai mari venituri din turism internațional în 2018 au fost înregistrate în Spania (69,0 miliarde EUR) și în Franța (55,5 miliarde EUR), urmate de Italia (41,7 miliarde EUR) și Germania (36,4 miliarde EUR).

Tabelul 3: Venituri și cheltuieli generate de călătorii în balanța de plăți, 2013–2018
Sursa: Eurostat (bop_c6_q), (bop_eu6_q) și (nama_10_gdp)

Germania a înregistrat cel mai mare nivel al cheltuielilor pentru turismul internațional, totalizând 80,9 miliarde EUR în 2018, fiind urmată de Franța (40,5 miliarde EUR), Italia (25,5 miliarde EUR) și Spania (22,7 miliarde EUR).

Spania a fost statul membru al UE cu cel mai mare nivel de venituri nete din turism în 2018 (46,3 miliarde EUR), în timp ce Germania a înregistrat cel mai mare deficit (-44,5 miliarde EUR).

Date-sursă pentru tabele și grafice

Statistici privind turismul: tabele și figuri

Surse de date

În context statistic, turismul se referă la activitatea vizitatorilor care efectuează o călătorie către o destinație aflată în afara mediului lor obișnuit, pentru mai puțin de un an. Astfel de călătorii pot fi efectuate din orice motiv principal, inclusiv afaceri, agrement sau alte motive personale, în afara încadrării în muncă de către un angajator rezident, o gospodărie sau o întreprindere în locul vizitat.

În iulie 2011, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au adoptat un nou Regulament (UE) nr. 692/2011 privind statisticile europene referitoare la turism și de abrogare a Directivei 95/57/CE a Consiliului; acesta a intrat în vigoare pentru anul de referință 2012 și impune statelor membre ale UE să furnizeze în mod regulat un set de statistici comparabile în domeniul turismului.

Statisticile privind turismul în UE cuprind două componente principale: pe de o parte, statisticile referitoare la capacitatea și gradul de ocupare ale structurilor de cazare turistică colectivă; pe de altă parte, statisticile referitoare la cererea turistică. În majoritatea statelor membre ale UE, statisticile referitoare la prima componentă menționată sunt colectate prin intermediul datelor furnizate de unitățile de cazare în cursul sondajelor, în timp ce statisticile referitoare la a doua componentă sunt colectate mai ales prin intermediul sondajelor adresate călătorilor la frontiere sau al sondajelor în gospodării.

Statisticile privind capacitatea structurilor de cazare turistică colectivă includ numărul de structuri, numărul de camere și numărul de locuri. Aceste statistici sunt disponibile în funcție de tipul de structură sau de regiune și sunt elaborate anual. Statisticile privind gradul de ocupare a structurilor de cazare turistică colectivă se referă la numărul de sosiri (în structurile de cazare) și la numărul de nopți petrecute de rezidenți și de nerezidenți, datele fiind defalcate în funcție de tipul de structură sau de regiune; sunt disponibile serii statistice anuale și lunare. De asemenea, sunt elaborate statistici privind utilizarea camerelor și a locurilor de cazare (gradele de ocupare).

Statisticile privind cererea turistică sunt colectate în legătură cu numărul de călătorii turistice efectuate (și cu numărul nopților petrecute în cadrul acestora), defalcate în funcție de:

țara de destinație;
scopul călătoriei;
durata șederii;
tipul de cazare;
luna plecării;
modalitatea de transport;
cheltuieli.

Datele sunt analizate, de asemenea, în funcție de caracteristicile socio-demografice ale turistului:

sexul;
grupa de vârstă;
nivelul de educație absolvit (opțional);
venitul gospodăriei (opțional);
statutul privind activitatea (opțional).

Până în 2013, statisticile privind turismul se limitau la o durată minimă de ședere de o noapte; începând cu anul de referință 2014, statisticile oficiale europene cuprind, de asemenea, vizitele de o zi în străinătate.

Pentru a studia turismul, este posibilă utilizarea datelor dintr-o gamă de alte surse oficiale. Aceste statistici includ:

statisticile structurale de întreprinderi (SBS) și statisticile pe termen scurt (STS), care pot fi utilizate pentru a furniza informații suplimentare privind fluxurile turistice și performanțele economice ale anumitor sectoare legate de turism;
date privind ocuparea forței de muncă în sectorul de cazare turistică din Ancheta asupra forței de muncă (LFS), analizate în funcție de timpul de lucru (normă întreagă/fracțiune de normă), statutul profesional, vârstă, nivelul de educație, sex, continuitatea și vechimea în muncă la același angajator (date anuale și trimestriale);
date privind veniturile și cheltuielile personale generate de călătorii din balanța de plăți;
statisticile privind transporturile (de exemplu, transportul aerian de pasageri).

Contextul

Potrivit unei publicații a Organizației Mondiale a Turismului a Națiunilor Unite (OMT) intitulate „International Tourism Highlights” (în limba engleză), UE este o destinație turistică majoră, patru dintre statele sale membre fiind printre primele zece destinații din lume. Turismul are potențialul de a contribui la ocuparea forței de muncă și la creșterea economică, precum și la dezvoltarea zonelor rurale, periferice sau mai puțin dezvoltate. Având în vedere aceste caracteristici, sunt necesare statistici fiabile și armonizate în acest domeniu, precum și în contextul mai amplu al politicii regionale și al politicii de dezvoltare durabilă.

Turismul poate juca un rol semnificativ în dezvoltarea regiunilor europene. Infrastructura creată în scopuri turistice contribuie la dezvoltarea locală, iar locurile de muncă create sau menținute pot contribui la compensarea declinului industrial sau rural. Turismul durabil presupune protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural și natural, de la artă la gastronomie locală sau la conservarea biodiversității.

În 2006, Comisia Europeană a adoptat o comunicare intitulată „O nouă politică a UE în domeniul turismului: consolidarea parteneriatului pentru turism în Europa” [COM(2006) 134 final]. Documentul menționat a abordat o serie de provocări care vor influența turismul în următorii ani, printre care îmbătrânirea demografică din Europa, concurența externă în creștere, cererea consumatorilor în ceea ce privește un turism mai specializat și necesitatea de a trece la practici mai durabile și mai ecologice în domeniul turismului. Documentul susținea că o ofertă turistică mai competitivă și destinațiile durabile ar contribui la creșterea satisfacției turiștilor și ar consolida poziția Europei în fruntea destinațiilor turistice ale lumii. Comunicarea menționată a fost urmată, în octombrie 2007, de o altă comunicare, intitulată „Agenda pentru un turism european durabil și competitiv” [COM(2007) 621 final], care a propus acțiuni în ceea ce privește gestionarea durabilă a destinațiilor, integrarea preocupărilor în materie de durabilitate în cadrul mediului de afaceri și sensibilizarea turiștilor cu privire la durabilitate.

Tratatul de la Lisabona a recunoscut importanța turismului, conturând o competență specifică a UE în acest domeniu și permițând luarea de decizii cu majoritate calificată. Un articol din tratat prevede că UE „completează acțiunea statelor membre în sectorul turismului, în special prin promovarea competitivității întreprinderilor Uniunii în acest sector”. „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” [COM(2010) 352 final] a fost adoptată de Comisia Europeană în luna iunie 2010. Această comunicare are ca scop să încurajeze adoptarea unei abordări coordonate pentru inițiativele legate de turism și a definit un nou cadru de acțiune pentru a spori competitivitatea turismului și potențialul acestuia de creștere durabilă. Comunicarea a propus o serie de inițiative europene sau multinaționale — inclusiv o consolidare a bazei de cunoștințe socioeconomice în sectorul turismului — în scopul îndeplinirii acestor obiective.