Statistici privind deșeurile - Statistics Explained
    

Statistici privind deșeurile

Date extrase în mai 2017. Cele mai recente date: Informații suplimentare Eurostat, Tabele principale și Bază de date. Următoarea actualizare a articolului: August 2018.
Tabelul 1: Generarea deșeurilor în funcție de activități economice și gospodării, 2014
Sursa: Eurostat (env_wasgen)
Figura 1: Generarea deșeurilor în funcție de activități economice și gospodării, UE-28, 2014
(%)
Sursa: Eurostat (env_wasgen)
Figura 2: Generarea deșeurilor, 2014
(kg pe cap de locuitor)
Sursa: Eurostat (env_wasgen)
Figura 3: Generarea deșeurilor, cu excepția deșeurilor minerale majore, 2004 și 2014
(kg pe cap de locuitor)
Sursa: Eurostat (env_wasgen)
Tabelul 2: Generarea deșeurilor, cu excepția deșeurilor minerale majore, UE-28, 2004–2014
Sursa: Eurostat (env_wasgen)
Figura 4: Deșeuri periculoase generate, 2010 și 2014
(% pondere din deșeurile totale)
Sursa: Eurostat (env_wasgen)
Tabelul 3: Tratarea deșeurilor, 2014
Sursa: Eurostat (env_wastrt)
Figura 5: Evoluția tratării deșeurilor, UE-28, 2004-2014
(2004 = 100)
Sursa: Eurostat (env_wastrt)
Figura 6: Tratarea deșeurilor periculoase, 2014
(mii de tone)
Sursa: Eurostat (env_wastrt)
Figura 7: Tratarea deșeurilor periculoase, 2014
(kg pe cap de locuitor)
Sursa: Eurostat (env_wastrt)

Acest articol oferă o imagine de ansamblu asupra evoluției generării și tratării deșeurilor în Uniunea Europeană (UE) și în mai multe țări terțe; Acesta se bazează exclusiv pe datele colectate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European și al Consiliului referitor la statisticile privind deșeurile.

Deșeurile, definite în Directiva 2008/98/CE articolul 3 alineatul (1) drept „orice substanță sau obiect pe care deținătorul le aruncă sau are intenția sau obligația să le arunce”, poate constitui o risipă enormă de resurse, atât în ceea ce privește materialele, cât și energia. În plus, gestionarea și eliminarea deșeurilor poate avea un impact grav asupra mediului. Gropile de gunoi, de exemplu, ocupă terenuri și pot cauza poluarea aerului, a apei sau a solului, în timp ce incinerarea poate genera emisii de poluanți ai aerului.

Prin urmare, politicile UE privind gestionarea deșeurilor își propun să reducă impactul deșeurilor asupra mediului și a sănătății și să îmbunătățească eficiența resurselor în UE. Obiectivul pe termen lung al acestor politici este de a reduce cantitatea de deșeuri generate și, atunci când generarea deșeurilor nu poate fi evitată, de a promova utilizarea acestora ca resursă și de a obține niveluri mai ridicate în ceea ce privește reciclarea și eliminarea deșeurilor în condiții de siguranță.

Principalele rezultate statistice

Volumul total al deșeurilor generate

În 2014, deșeurile totale generate în UE-28 de toate activitățile economice și de gospodării s-au ridicat la 2 503 milioane de tone; aceasta este cea mai mare cantitate înregistrată pentru UE-28 în perioada 2004-2014 (o serie de timp există numai pentru anii pari).

După cum era de așteptat, cantitatea totală de deșeuri generată este legată într-o anumită măsură de mărimea populației și de dimensiunea economică a unei țări. În Tabelul 1, cele mai mici state membre ale UE au raportat în general cele mai mici niveluri de generare de deșeuri, iar cele mai mari, cele mai ridicate niveluri. Cu toate acestea, în Bulgaria și România au fost generate cantități relativ mari de deșeuri, iar în Italia, o cantitate relativ mică.

Figura 1 indică ponderea diferitelor activități economice și a gospodăriilor în deșeurile totale generate în 2014. La nivelul UE-28, în 2014, construcțiile au contribuit cu 34,7 % din total, urmate de industria extractivă (28,2 %), industria prelucrătoare (10,2 %), apa și deșeurile (9,1 %) și gospodăriile (8,3 %); restul de 9,5 % au fost deșeuri generate de alte activități economice, în special serviciile (3,9 %) și energia (3,7 %).

Figura 2 prezintă o analiză a cantității de deșeuri generate într-o formă standardizată, în raport cu mărimea populației. Se pot vedea clar nivelurile ridicate de deșeuri generate în unele state membre ale UE mai mici, o valoare deosebit de mare fiind înregistrată în Bulgaria, unde, în medie, în 2014, au fost generate 24,9 tone de deșeuri pe cap de locuitor, de cinci ori media de 4,9 tone pe cap de locuitor înregistrată la nivelul UE-28. Câteva state membre cu un nivel deosebit de ridicat al deșeurilor generate pe cap de locuitor au raportat ponderi foarte mari de deșeuri provenite din industria extractivă, în timp ce în alte cazuri, construcțiile și demolările au contribuit deseori la o pondere ridicată. O mare parte a deșeurile provenite din industria extractivă și din construcții și demolări este clasificată ca reprezentând deșeuri minerale majore: analiza prezentată în Figura 2 diferențiază deșeurile minerale majore de alte tipuri de deșeuri. Aproape două treimi (64 % sau 3,2 tone pe cap de locuitor) din totalul deșeurilor generate în UE-28 în 2014 au fost deșeuri minerale majore. Ponderea relativă a deșeurilor minerale majore în cantitatea totală de deșeuri generată a variat considerabil între statele membre ale UE, ceea ce poate reflecta, cel puțin într-o anumită măsură, structurile lor economice diferite. În general, acele state membre ale UE care au avut ponderi mai mari de deșeuri minerale majore au fost cele care au fost caracterizate de activități relativ importante în industria extractivă, cum ar fi Bulgaria, Suedia, România și Finlanda) și/sau activități de construcție și demolare, cum ar fi Luxemburgul. în aceste state membre, deșeurile minerale majore au reprezentat 85 % sau mai mult din totalul deșeurilor generate, așa cum este cazul Liechtensteinului și Serbiei. Deșeurile minerale majore au reprezentat mai puțin de o cincime din totalul deșeurilor generate în Croația, Portugalia și Belgia, precum și în Norvegia, Turcia și Bosnia și Herțegovina (date din 2012), fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Islanda (date din 2012).

Generarea de deșeuri, cu excepția deșeurilor minerale majore

În 2014, în UE-28 au fost generate 891 de milioane de tone de deșeuri, cu excepția deșeurilor minerale majore, echivalentul a 36 % din cantitatea totală de deșeuri generate (Tabelul 2). Atunci când sunt exprimate în raport cu dimensiunea populației, cetățenii din UE-28 au generat, în medie, în 2014, 1,8 tone de deșeuri pe cap de locuitor, cu excepția deșeurilor minerale majore (Figura 3). Cu toate că nivelul global de deșeuri, cu excepția deșeurilor minerale majore, a scăzut cu 5,3 % între 2004 și 2014, cantitatea pe cap de locuitor a scăzut cu 8,0 % (deoarece populația UE a crescut, de asemenea, în cursul acestei perioade).

Generarea de deșeuri, cu excepția deșeurilor minerale majore, a variat în statele membre ale UE, în 2014, de la o medie de 723 kg pe cap de locuitor în Croația la 9,5 tone pe cap de locuitor în Estonia. Cantitatea mare de deșeuri generată în Estonia este legată de producția de energie pe bază de șisturi bituminoase.

Tabelul 2 prezintă evoluția generării de deșeuri din UE-28, cu excepția deșeurilor minerale majore, analizate în funcție de activitatea economică. În 2014, cele mai ridicate niveluri de generare a deșeurilor au fost înregistrate pentru gestionarea apei și a deșeurilor, pentru gospodării și activități de producție (208 de milioane de tone, 204 de milioane de tone și 184 de milioane de tone). Evoluția lor a fost diferită în timp: generarea de deșeuri (exceptând deșeurile minerale majore) rezultate din gestionarea apei și a deșeurilor a crescut cu 87,7 % între 2004 și 2014. Cantitatea de deșeuri (exceptând deșeurile minerale majore) generate din construcții a crescut, de asemenea, într-un ritm rapid (ridicându-se per total la 57,2 % în perioada avută în vedere). În același timp, deșeurile (exceptând deșeurile minerale majore) generate de gospodării și de activitățile în domeniul energiei au rămas destul de stabile. Deșeurile (exceptând deșeurile minerale majore) generate de agricultură, silvicultură și pescuit au scăzut cu 68,7 %, iar cele generate de activitățile de producție, cu 32,2 %. În mod similar, cantitatea de deșeuri (exceptând deșeurile minerale majore) generate de industria extractivă și de alte sectoare au scăzut, de asemenea, considerabil, până la aproape un sfert (24,1 % și, respectiv, 22,7 %).

Generarea deșeurilor periculoase

Dacă nu sunt gestionate și eliminate în condiții de siguranță, deșeurile periculoase pot constitui un risc sporit pentru sănătatea umană și pentru mediu. În ceea ce privește deșeurile generate în UE-28 în 2014, circa 95,0 de milioane de tone (3,8 % din total) au fost clasificate drept deșeuri periculoase.

În comparație cu 2010, în 2014 au fost generate cu peste 2,2 % mai multe deșeuri nepericuloase în UE-28 și cu peste 2,8 % mai multe deșeuri periculoase, acestea din urmă scăzând în termeni cantitativi de la 97,8 la 95,0 milioane de tone. În 2014, proporția de deșeuri periculoase din deșeurile totale generate a fost sub 9,0 % în toate statele membre ale UE, cu excepția Estoniei și a Irlandei, unde acestea au reprezentat 47,7 % din total (a se vedea Figura 7). Proporția foarte mare pentru Estonia s-a datorat în principal producției de energie din șisturi bituminoase. Dintre țările terțe prezentate în Figura 4, Serbia a înregistrat cea mai mare proporție de deșeuri periculoase din deșeurile totale generate (27,4 %) ca urmare a unei activități intense în industria extractivă, urmată de Muntenegru (24,4 %), Bosnia și Herțegovina (21,2 %, date din 2012) și Norvegia (11,7 %).

Tratarea deșeurilor

În 2014, în UE-28 au fost tratate aproximativ 2 320 milioane de tone de deșeuri (a se vedea Tabelul 3); această cifră include tratarea deșeurilor importate în UE și, prin urmare, cantitățile raportate nu sunt comparabile în mod direct cu cele privind generarea de deșeuri.

Aproape jumătate (47,4 %) din deșeurile tratate în UE-28 în 2014 au fost supuse altor operațiuni de eliminare decât incinerarea deșeurilor (gropi de gunoi). Alte 36,2 % din deșeurile tratate în UE-28 în 2014 au fost supuse unor operațiuni de valorificare, altele decât valorificarea energetică și operațiunile de rambleiaj (pentru simplificare, menționate sub denumirea de reciclare). Puțin peste o zecime (10,2 %) din deșeurile tratate în UE-28 au fost rambleiate, în timp ce restul a fost trimis spre incinerare, cu recuperare de energie (4,7 %) sau fără (1,5 %). S-au observat diferențe semnificative între statele membre ale UE cu privire la utilizarea diverselor metode de tratament. Spre exemplu, unele state membre au avut rate de reciclare foarte ridicate (Italia și Belgia), în timp ce altele au promovat folosirea gropilor de gunoi (Bulgaria, România, Grecia, Suedia și Finlanda).

Figura 5 prezintă evoluția tratării deșeurilor în UE-28 în funcție de principalele categorii de tratare în perioada 2004-2014. Cantitatea de deșeuri tratate prin eliminare în 2014 a fost cu 1,7 % mai mică decât în 2004; ponderea acesteia din totalul deșeurilor tratate a scăzut de la 54,6 % la 48,9 %. Cantitatea de deșeuri valorificate, cu alte cuvinte incinerate cu recuperarea energiei, reciclate sau folosite pentru rambleiaj (folosirea deșeurilor în zonele în care s-au efectuat excavări pentru refacerea sau consolidarea taluzurilor sau pentru amenajări de arhitectură peisagistică) a crescut cu 23,4 %, de la 960 milioane de tone în 2004 la 1 185 milioane de tone în 2014; prin urmare, ponderea deșeurilor valorificate din totalul deșeurilor tratate a crescut de la 45,4 % în 2004 la 51,1 % în 2014.

În total, în 2014, în UE-28 au fost tratate 75,6 milioane de tone de deșeuri periculoase, peste jumătate din această cantitate fiind tratată în doar trei state membre ale UE, Germania, (27,2 %), Bulgaria (16,1 %) și Estonia (13,6 %)(Figura 6).

Aproape jumătate (49,0 %) din deșeurile periculoase tratate în UE-28 au fost depozitate în gropi de gunoi, cu alte cuvinte, depozitate în sau pe pământ sau prin tratarea solului și evacuare în mediul acvatic, ceea ce reprezintă echivalentul a 73 kg pe cap de locuitor (Figura 7). Aproximativ 6,0 % din totalul deșeurilor periculoase au fost incinerate fără recuperarea energiei (9 kg pe cap de locuitor) și alte 7,4 % cu recuperarea energiei (11 kg pe cap de locuitor). Peste o treime (37,5 %) din deșeurile periculoase din UE-28 au fost recuperate (reciclate sau folosite pentru rambleiaj) în 2014, ceea ce reprezintă echivalentul a 56 kg pe cap de locuitor.

Sursele și disponibilitatea datelor

Pentru a monitoriza punerea în aplicare a politicii privind deșeurile, în special respectarea principiilor valorificării și eliminării în condiții de siguranță, este nevoie de statistici fiabile privind generarea și gestionarea deșeurilor provenite de la întreprinderi și gospodării private. În 2002 a fost adoptat Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 referitor la statisticile privind deșeurile, care a creat un cadru pentru armonizarea statisticilor europene în acest domeniu.

Începând cu anul de referință 2004, regulamentul impune ca, o dată la doi ani, statele membre ale UE să furnizeze date privind generarea, valorificarea și eliminarea deșeurilor. Datele privind generarea și tratarea deșeurilor sunt disponibile în prezent pentru anii pari de referință din perioada 2004-2014.

Context

Politicile UE privind gestionarea deșeurilor își propun să reducă impactul deșeurilor asupra mediului și a sănătății și să îmbunătățească eficiența resurselor în Europa. Obiectivul pe termen lung este transformarea Europei într-o societate care reciclează, cu evitarea deșeurilor și folosirea celor inevitabile drept resursă, ori de câte ori acest lucru este posibil. Scopul este atingerea unor niveluri mult mai ridicate de reciclare și minimizarea extracției de resurse naturale suplimentare. O gestionare adecvată a deșeurilor reprezintă un element cheie în asigurarea eficienței resurselor și o creștere durabilă a economiilor din Europa. Pentru mai multe informații, a se vedea Strategia Europa 2020 (în limba engleză).

În consecință, Directiva-cadru revizuită din 2008 privind deșeurile introduce o ierarhie pe cinci niveluri a deșeurilor, în cadrul căreia prevenirea este cea mai bună opțiune, urmată de reutilizare, de reciclare și de alte forme de valorificare, eliminarea, de exemplu în depozite de deșeuri, fiind considerată drept ultima soluție. În conformitate cu această ierarhie, cel de-al șaptelea Program de acțiune pentru mediu (în limba engleză) stabilește următoarele obiective prioritare privind politica în domeniul deșeurilor în UE:

  • reducerea cantității de deșeuri generate;
  • maximizarea reciclării și a reutilizării;
  • limitarea incinerării la materialele nereciclabile;
  • limitarea depozitării deșeurilor la gropile de gunoi la deșeuri nereciclabile și deșeuri nerecuperabile;
  • asigurarea implementării complete a obiectivelor politicii în domeniul deșeurilor în toate statele membre ale UE.

În plus, domeniul gestionării deșeurilor este al doilea cel mai important factor care contribuie la creșterea ocupării forței de muncă într-o economie ecologică, astfel cum ne indică conturile bunurile și serviciile de mediu (EGSS). Pentru mai multe informații, a se vedea articolul Economia ecologică - ocuparea forței de muncă și creștere.

Vezi și

Informații suplimentare Eurostat

Publicații

Tabele principale

  • Waste (t_env_was) (în limba engleză), a se vedea:
Waste generation and treatment (t_env_wasgt) (în limba engleză)

Bază de date

  • Waste (env_was) (în limba engleză), a se vedea:
Waste generation and treatment (env_wasgt) (în limba engleză)

Secțiune specială

  • Waste (în limba engleză)

Metodologie / Metadate

Date-sursă pentru tabele și grafice (MS Excel)

Alte informații

Legături externe