Vizită la Paris axată pe regiunile ultraperiferice și viitoarea politică de coeziune
Data: 04/07/2018
Editorial semnat de comisarul pentru politică regională Corina Crețu
În zilele de 27 și 28 iunie, am fost la Paris pentru a participa la reuniunea regiunilor ultraperiferice și pentru a prezenta în fața Senatului francez propunerea noastră pentru viitoarea politică de coeziune.
Da, este adevărat că Europa acordă o atenție deosebită regiunilor ultraperiferice; și da, va continua să o facă și în viitor, dovadă fiind propunerile noastre pentru următoarea perioadă financiară (2021-2027). Am avut ocazia să vorbesc despre asta atât în prima zi, la cina organizată de președintele Emmanuel Macron pentru reprezentanții regiunilor ultraperiferice, la care am luat și eu parte, cât și a doua zi, 28 iunie, pe durata reuniunii la nivel înalt de la palatul Elysée, ce a avut loc în prezența președintelui francez.
Fie că este vorba despre un statut special, care include cele mai ridicate rate de cofinanțare europeană (70%), sau de un buget de un miliard de euro destinat gestionării aspectelor legate de distanța mare față de continent și de gradul de izolare, ori despre derogarea de la normele de eligibilitate care permite acestor regiuni să beneficieze de finanțare pentru construirea sau îmbunătățirea unor elemente de infrastructură, cum ar fi aeroporturile, politica de coeziune a UE urmărește să sprijine toate regiunile ultraperiferice.
În opinia mea, prezența președintelui Republicii franceze, a miniștrilor săi Nathalie Loiseau și Annick Girardin (și cred că și a mea) la această reuniune, a fost în sine un mesaj puternic pentru populațiile acestor regiuni: sunteți în centrul preocupărilor noastre.
Care este viitorul politicii de coeziune?
În data de 29 mai, am prezentat propunerea Comisiei Europene privind politica de coeziune pentru următorul cadru financiar multianual (373 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027). Vizita mea la Paris mi-a permis să fac un schimb de opinii cu liderii francezi pe această temă.
Mai întâi, în Senatul francez, în cadrul unei reuniuni cu membrii a două comisii parlamentare (cea pentru dezvoltare durabilă și cea pentru afaceri europene), iar mai apoi în discuțiile bilaterale avute cu ministrul coeziunii teritoriale Jacques Mézard.
În ambele cazuri, am subliniat faptul că politica de coeziune va rămâne cea mai importantă politică de investiții și că TOATE regiunile Europei vor beneficia de ea. Bineînțeles, viitoarea politică de coeziune va continua să aloce cea mai mare parte a bugetului său celor mai sărace regiuni și state membre, dar ne dorim ca și alte regiuni să se bucure de acest sprijin, cum ar fi cele care se confruntă cu o rată ridicată a șomajului, cu criza provocată de migrație sau cele care au fost afectate negativ de procesul de globalizare.
Mai mult ca oricând, într-un moment în care Uniunea trece printr-o perioadă dificilă, bugetul nu reprezintă altceva decât o serie de alegeri, orientări politice, transpuse în cifre. Statele membre vor trebui să ajungă la o poziție unanimă în ceea ce privește propunerile noastre pentru viitorul buget al Uniunii. De aici și importanța acestor dezbateri, la Paris acum sau în altă parte, pentru a ne asigura că viitoarea politică de coeziune va oferi garanțiile necesare în ceea ce privește ziua de mâine multor europeni, precum și în ceea ce privește capacitatea UE de a răspunde preocupărilor lor.