Science Flash for You - România

Rata de ocupare în regiune, în anul respectiv, a fost de 43,56 %, iar ponderea turiștilor străini a fost de 5,38 %.

Conform statisticilor recente privind turismul în UE, cererea de turism era în 2022 deja la aproape 96 % față de nivelul din 2019. Aceasta arată în medie o redresare aproape completă pentru UE, țări precum Belgia, România, Franța, Irlanda și Țările de Jos chiar depășind nivelurile anterioare pandemiei. Cu toate acestea, redresarea în destinațiile turistice din Europa de Est a fost mai lentă, probabil și din cauza războiului din Ucraina.

Tabloul de bord al UE privind turismul este un instrument interactiv care furnizează statistici și indicatori relevanți pentru politicile din domeniul turismului. Lansat în octombrie 2022, Tabloul de bord al UE privind turismul a fost elaborat de JRC și de Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri din cadrul Comisiei Europene, în colaborare cu Eurostat, în urma unei solicitări din partea statelor membre ale UE.

Cea mai mare reducere s-a înregistrat în sectorul construcțiilor (-11 %). Per ansamblu, din 1990, emisiile au scăzut în țară cu 52 %. Singurul sector în care au crescut (+ 64 %) în această perioadă a fost cel al transporturilor.

De la începutul secolului al XXI-lea și până în 2019, emisiile de GES au urmat o tendință de creștere, în principal din cauza creșterii emisiilor generate de China și de alte economii emergente. Din cauza pandemiei de COVID-19, emisiile au scăzut la nivel mondial cu 3,7 % în 2020, comparativ cu nivelurile din 2019, întrerupând o tendință de creștere continuă de peste zece ani. Cu toate acestea, emisiile globale de GES au reînceput să crească imediat după perioada de vârf a pandemiei.

Emisiile celor 27 de țări ale UE au rămas sub nivelurile anterioare pandemiei de COVID-19, continuându-și tendința descrescătoare de mai multe decenii. Într-adevăr, emisiile de GES ale UE-27 au fost cu 27,0 % mai mici decât în 1990 și au reprezentat 6,7 % din emisiile globale, înregistrând, de asemenea, o scădere bruscă de la 14,8 % în 1990.

Raportul Centrului Comun de Cercetare a fost întocmit în cooperare cu Agenția Internațională a Energiei (AIE) și se bazează pe baza de date a Comisiei Europene privind emisiile pentru cercetarea atmosferică globală (EDGAR).

Cele mai mari trei incendii din România, care au afectat fiecare peste 5 000 de hectare, s-au produs în județul Tulcea, în estul țării.

Este al treilea an consecutiv în care incendii de vegetație fără precedent provoacă pagube ecologice și economice importante în UE și, adesea, pierderi tragice de vieți omenești. Deși cea mai mare parte a incendiilor (96 %) sunt cauzate de acțiuni umane, acestea sunt agravate de condiții de risc de incendiu mai numeroase, ca urmare a schimbărilor climatice.

Aproape 900 000 de hectare de teren au ars în 2022, dintre care aproximativ 365 000 aparțin siturilor Natura 2000. Astfel, 2022 este al doilea cel mai slab an de când a început monitorizarea prin intermediul EFFIS, în 2000.

EFFIS a început ca proiect-pilot între Comisie și țările din UE și din vecinătate, cu scopul de a furniza informații armonizate privind incendiile forestiere și de a evalua efectele acestora. În prezent, rețeaua reunește 43 de țări și a devenit o platformă pentru schimbul de bune practici cu privire la prevenirea și combaterea incendiilor, restaurarea terenurilor și alte activități de gestionare a incendiilor.

Cu ocazia Zilei internaționale a migranților, Centrul de cunoaștere privind migrația și demografia al Comisiei Europene a publicat Atlasul migrației din 2023. Atlasul oferă cele mai recente date disponibile despre tendințele migrației la nivel mondial, prezentate sub formă de diagrame și vizualizări interactive ușor de utilizat. Această nouă ediție conține o secțiune tematică specială care pune în lumină tendințele de solidaritate dintre europeni față de persoanele strămutate din Ucraina. Sprijinul europenilor pentru persoanele strămutate din Ucraina rămâne ridicat.

Atlasul migrației este un instrument online interactiv publicat de JRC, care conține cele mai recente date disponibile privind migrația în cele 27 de state membre ale UE și în 171 de țări și teritorii din afara UE. În fiecare an este lansată o nouă ediție. Acesta consolidează într-o bază de date unică date armonizate și validate din surse oficiale și internaționale, precum Eurostat.

Până în 2019, ocuparea forței de muncă a continuat să scadă în locurile de muncă slab remunerate, deși aceste pierderi de locuri de muncă au fost compensate de creșteri ale forței de muncă în restul pieței muncii.

România este una dintre țările incluse în recentul raport privind schimbările globale în structura ocupării forței de muncă, publicat de JRC, Organizația Internațională a Muncii și Eurofound.

Deși femeile continuă să aibă rate mai scăzute de angajare decât bărbații și tind să ocupe mai mult locuri de muncă cu salarii mici, situația lor pe piața muncii se îmbunătățește rapid. Studiul, care acoperă 17 economii din UE și din afara UE, reprezentând împreună mai mult de o treime din forța de muncă la nivel mondial, indică câștiguri semnificative și generalizate pentru femei în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, atât în ceea ce privește numărul de locuri de muncă, cât și în ceea ce privește calitatea posturilor din ultimele decenii.

Raportul oferă o perspectivă globală asupra schimbării ocupării forței de muncă în funcție de gen și de sectorul economic, precum și tendințele generale ale dinamicii pieței muncii în secolul al XXI-lea. Printre țările acoperite se numără 8 state membre ale UE, precum și Canada, SUA, Mexic, Brazilia, Chile, Argentina, Rusia, India și Coreea de Sud.

În vederea maximizării impactului investițiilor din cadrul politicii de coeziune a UE și al planurilor de redresare și reziliență în domeniul cercetării și inovării în Bulgaria, Croația și România, raportul oferă o evaluare strategică a sistemelor TT ale celor trei țări, cu recomandări pentru consolidarea colaborării dintre mediul academic și industrie și comercializarea cercetării.

Raportul este rezultatul unei cercetări extinse, în principal interviuri și consultări cu aproximativ 100 de părți interesate, din mediul academic și din cadrul autorităților guvernamentale, precum și cu reprezentanți ai industriei, asociații de clustere și alte părți interesate axate pe inovare (parcuri științifice și tehnologice, incubatoare, acceleratoare). A fost comandat de DG REGIO la Centrul Comun de Cercetare, care a coordonat grupul de experți independenți care au întocmit raportul.