Archive:Statistici privind societatea și economia digitală – gospodării și persoane

Date extrase în februarie 2017. Cele mai recente date: Informații suplimentare Eurostat, Tabele principale și Bază de date. Următoarea actualizare a articolului: mai 2018.

Graficul 1: Accesul la internet și la conexiunile internet în bandă largă al gospodăriilor, UE-28, 2007–2016
(% din totalul gospodăriilor)
Sursa: Eurostat (isoc_ci_in_h) și (isoc_ci_it_h)

Graficul 2: Accesul la internet al gospodăriilor, 2011 și 2016
(% din totalul gospodăriilor)
Sursă: Eurostat (isoc_ci_in_h)

Graficul 3: Accesul la internet al gospodăriilor în funcție de gradul de urbanizare, 2016
(% din totalul gospodăriilor)
Sursă: Eurostat (isoc_ci_in_h)

Graficul 4: Frecvența utilizării internetului, 2016
(% din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani)
Sursă: Eurostat (isoc_ci_ifp_iu) și (isoc_ci_ifp_fu)

Graficul 5: Persoane care au utilizat un calculator portabil sau un dispozitiv portabil pentru a accesa internetul în afara domiciliului sau a locului de muncă, 2012 și 2016
(% din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani)
Sursă: Eurostat (isoc_ci_im_i)

Graficul 6: Persoane care au utilizat internetul pentru a participa la rețelele sociale, 2016
(% din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani)
Sursă: Eurostat (isoc_bde15cua)

Graficul 7: Procentul persoanelor care nu au furnizat informații cu caracter personal pe internet, 2016
(% din persoanele care au utilizat internetul pe parcursul ultimului an)
Sursă: Eurostat (isoc_cisci_prv)

Graficul 8: Utilizarea modulelor cookie și a setărilor browserului, 2016
(% din persoanele care au utilizat internetul pe parcursul ultimului an)
Sursă: Eurostat (isoc_cisci_prv)

Graficul 9: Persoane care au comandat pe internet bunuri sau servicii pentru uz personal în intervalul de 12 luni anterior anchetei, 2012 și 2016
(% din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani)
Sursă: Eurostat (isoc_ec_ibuy)

Acest articol prezintă date statistice recente privind diverse aspecte ale societății informaționale din Uniunea Europeană (UE), cu accent pe disponibilitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și pe utilizarea acestora de către persoane și în cadrul gospodăriilor. Dezvoltarea societății informaționale este considerată drept esențială pentru a răspunde cerințelor societății și ale economiei UE.

Tehnologiile informației și comunicațiilor influențează viața de zi cu zi a oamenilor în diverse moduri, atât la locul de muncă, cât și acasă, de exemplu în cazul comunicării sau al achiziției de produse online. Politicile UE variază de la reglementarea unor sectoare întregi, cum ar fi comerțul electronic, până la încercarea de a proteja viața privată a persoanelor.

Principalele rezultate statistice

Accesul la internet

Tehnologiile informației și comunicațiilor au devenit accesibile publicului larg atât în ceea ce privește accesul, cât și costul acestora. Un prag a fost depășit în 2007, când majoritatea (55 %)gospodăriilor din UE-28 aveau acces la internet. Acest procent a continuat să crească, depășind trei sferturi în 2012 și patru cincimi în 2014. În 2016, proporția gospodăriilor din UE-28 cu acces la internet a crescut cu 2 puncte procentuale comparativ cu 2015, ajungând la 85 %, cu 30 de puncte procentuale mai mare decât proporția înregistrată în 2007.

Accesul la internet în bandă largă, generalizat și la prețuri accesibile, este unul dintre mijloacele de promovare a unei societăți bazate pe cunoaștere și informate. Banda largă a reprezentat, de departe, cea mai răspândită formă de acces la internet în toate statele membre ale UE: aceasta a fost utilizată de 83 % din gospodăriile din UE-28 în 2016, o proporție aproape dublă față de cea înregistrată în 2007 (42 %) — a se vedea graficul 1.

Cel mai ridicat procent (97 %) al gospodăriilor cu acces la internet în 2016 a fost înregistrat în Luxemburg și Țările de Jos (a se vedea graficul 2), iar cifrele raportate de Danemarca, Suedia, Regatul Unit, Germania și Finlanda indică, de asemenea, că peste 9 din 10 gospodării au avut acces la internet în 2016. Cel mai scăzut procent privind accesul la internet din statele membre ale UE a fost observat în Bulgaria (64 %). Cu toate acestea, Bulgaria, împreună cu Spania și Grecia, au înregistrat o expansiune rapidă a procentului de gospodării care au acces la internet, cu o creștere de 19 puncte procentuale între 2011 și 2016; aceasta a fost cea mai mare creștere înregistrată în rândul statelor membre ale UE (cu excepția României, care a raportat o întrerupere a seriei), deși această cifră a fost depășită de Turcia, care a înregistrat o creștere de 29 de puncte procentuale în perioada cuprinsă între 2012 și 2016. În mod deloc surprinzător, au fost înregistrate creșteri relativ mici în mai multe state membre în care accesul gospodăriilor la internet se afla deja aproape de saturație, cum ar fi Suedia, Țările de Jos, Danemarca și Luxemburg; acesta a fost și cazul Norvegiei și al Islandei (unde cele mai recente date vizează anul 2014). În schimb, Slovenia a raportat cea de a patra cea mai scăzută creștere înregistrată între 2011 și 2016 (5 puncte procentuale), în pofida unei ponderi relativ scăzute a accesului la internet (78 % în 2016).

Graficul 3 arată că există, într-o anumită măsură, o diferență între mediul urban și cel rural în UE-28 în ceea ce privește accesul la internet. În timp ce gospodăriile din orașele mari, precum și din orașele mici și suburbii, prezintă procente relativ ridicate în ceea ce privește accesul — 88 % în orașele mari și 86 % în orașele mici și suburbii — accesul la internet a fost relativ mai scăzut în zonele rurale (80 %). În 21 de state membre ale UE, procentul gospodăriilor din zonele rurale care au acces la internet a fost mai scăzut decât procentul echivalent de gospodării din orașele mari sau din orașele mici și suburbii. Diferența dintre zonele rurale și celelalte două tipuri de zone a fost evidentă în special în Grecia, Portugalia, Bulgaria, România, Ungaria și Lituania. În Estonia și Letonia, deși accesul la internet a fost mai ridicat în orașele mari, nu au existat diferențe în ceea ce privește procentul gospodăriilor care au acces la internet între orașele mici și suburbii și zonele rurale. În Luxemburg, Belgia și Regatul Unit, situația a fost opusă tendinței generale, întrucât procentul gospodăriilor care au acces la internet în zonele rurale a fost mai ridicat decât procentul înregistrat în orașele mari sau în orașele mici și suburbii. În Țările de Jos și Danemarca, s-au observat procente relativ ridicate pentru toate cele trei tipuri de zone.

Utilizarea internetului

La începutul anului 2016, peste patru cincimi (82 %) din toate persoanele din UE-28, cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani, au utilizat internetul (cel puțin o dată pe parcursul unei perioade de trei luni anterioare datei anchetei). Cel puțin 9 din 10 persoane din Danemarca, Luxemburg, Regatul Unit, Finlanda, Țările de Jos, Suedia și Germania au utilizat internetul. În comparație, puțin peste două treimi din toate persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au utilizat internetul în Portugalia (70 %), Grecia și Italia (ambele cu 69 %), acest procent scăzând la 60 % în România și la 59 % în Bulgaria.

Proporția din populația UE-28 care nu a utilizat niciodată internetul a fost de 14 % în 2016 (cu 2 puncte procentuale mai mică decât cea înregistrată în anul precedent), scăzând de la 37 % în 2007 și 24 % în 2011.

În 2016, peste două treimi (71 %) din persoanele din UE-28 au accesat zilnic internetul — a se vedea graficul 4 — iar 8 % au utilizat internetul cel puțin o dată pe săptămână (dar nu zilnic). Prin urmare, 79 % din persoane erau utilizatori frecvenți (cel puțin săptămânal) ai internetului. Proporția utilizatorilor zilnici din utilizatorii de internet (cei care au utilizat internetul pe parcursul ultimelor trei luni) a fost, în medie, de 87 % în UE-28 și a variat între statele membre ale UE de la 71 % în România, 78 % în Polonia și 79 % în Republica Cehă, la 92 % în Danemarca, 93 % în Țările de Jos și Regatul Unit, 95 % în Luxemburg și 96 % în Italia. Norvegia (95 %) și Islanda (95 %, conform datelor pentru 2014) au raportat, de asemenea, o proporție ridicată a utilizatorilor zilnici de internet din totalul utilizatorilor de internet.

Graficul 5 prezintă utilizarea internetului prin dispozitive mobile, și anume în afara domiciliului sau a locului de muncă și prin intermediul unui calculator portabil sau al unui dispozitiv portabil, cu ajutorul unor conexiuni mobile sau fără fir. În acest grafic sunt comparate datele pentru 2012, conform cărora 36 % din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din UE-28 au utilizat un dispozitiv mobil în scopul conectării la internet, cu datele pentru 2016, care arată că acest procent a crescut la 59 %. Dispozitivele mobile cel mai des utilizate în scopul conectării la internet au fost telefoanele mobile sau telefoanele inteligente, laptopurile și tabletele.

Danemarca, Regatul Unit, Suedia, Luxemburg, Țările de Jos și Finlanda au înregistrat cel mai ridicat procent de utilizare a internetului prin intermediul unor dispozitive mobile în 2016, peste trei sferturi din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani utilizând internetul prin intermediul unor dispozitive mobile, atingând 82 % în Danemarca; procentul a fost similar în cazul Norvegiei (80 %). În schimb, mai puțin de jumătate din persoanele din Letonia, Grecia, Bulgaria, Lituania și România au utilizat internetul în afara domiciliului sau a locului de muncă, în timp ce procentul a fost de numai 32 % în Polonia și 29 % în Italia.

Una dintre cele mai frecvente activități online din UE-28 în 2016 a fost participarea la rețelele sociale, a se vedea graficul 6. Peste jumătate (52 %) din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au utilizat internetul pentru participarea la rețelele sociale, utilizând, de exemplu, site-uri precum Facebook sau Twitter.

Aproximativ două treimi (66–70 %) din persoanele din Ungaria, Luxemburg, Regatul Unit, Belgia și Suedia au utilizat site-uri de rețele sociale, procentul atingând 74 % în Danemarca, 76 % în Norvegia și 83 % în Islanda (conform datelor pentru 2014). La polul opus, în două state membre ale UE, cel mult 4 din 10 persoane au utilizat astfel de site-uri, și anume Franța (40 %) și Slovenia (38 %).

Viața privată și protecția identității personale

Se pot observa diferențe între statele membre ale UE în ceea ce privește modul în care utilizatorii de internet își gestionează accesul la informațiile cu caracter personal pe internet în 2016. Peste un sfert (28 %) din utilizatorii de internet din UE-28 nu au furnizat informații cu caracter personal pe internet, un procent care a variat de la numai 8 % în Luxemburg, la cel puțin jumătate în Bulgaria, Portugalia sau România (a se vedea graficul 7). Prin urmare, peste 70 % din utilizatorii de internet din UE-28 au furnizat online câteva tipuri de informații cu caracter personal, mulți dintre aceștia luând diferite măsuri pentru a controla accesul la respectivele informații cu caracter personal pe internet. Aproape jumătate (46 %) din toți utilizatorii de internet au refuzat să permită utilizarea informațiilor cu caracter personal în scopuri publicitare, iar două cincimi (40 %) au limitat accesul la profilul sau conținutul lor pe site-urile de rețele sociale. În plus, peste o treime (37 %) din utilizatorii de internet au citit declarațiile privind politica de confidențialitate înainte de furnizarea informațiilor cu caracter personal, în timp ce mai puțin de o treime (31 %) au restricționat accesul la locația lor geografică.

În 2016, 71 % din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din UE-28 care au utilizat internetul în ultimele 12 luni aveau cunoștință de faptul că modulele cookie pot fi utilizate pentru a urmări activitatea persoanelor pe internet. Conștientizarea acestui aspect a fost ușor mai ridicată (74 %) printre utilizatorii tineri (cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani) și mai scăzută (64 %) printre utilizatorii mai în vârstă (cu vârste cuprinse între 55 și 74 de ani). Peste o treime (35 %) din utilizatorii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au raportat că și-au schimbat setările browserului internet pentru a preveni sau a limita utilizarea modulelor cookie (a se vedea graficul 8).

Printre statele membre ale UE, utilizatorii de internet din Țările de Jos (89 %), Germania și Finlanda (ambele cu 85 %) au avut cel mai ridicat grad de conștientizare cu privire la faptul că modulele cookie pot fi utilizate pentru urmărirea activității lor online. De asemenea, s-a observat un grad ridicat de conștientizare în Danemarca (81 %), Croația (78 %), Italia (77 %), Luxemburg și Austria (ambele înregistrând un procent de 76 %). În schimb, mai puțin de jumătate din utilizatorii de internet aveau cunoștință de acest fapt în România (38 %), Letonia (47 %) și Cipru (48 %); de asemenea, un grad scăzut de conștientizare a fost raportat în Turcia și în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (ambele înregistrând 30 %). Procentul utilizatorilor de internet care și-au modificat setările browserului internet pentru a preveni sau a limita utilizarea modulelor cookie a depășit jumătate (54 %) într-un singur stat membru, și anume Luxemburg. În schimb, mai puțin de o cincime din utilizatorii de internet au luat astfel de măsuri în Republica Cehă, România, Bulgaria, Cipru și Letonia, același lucru fiind valabil, de asemenea, pentru Turcia.

Comandarea sau achiziția de bunuri și servicii

Proporția persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din UE-28 care au comandat sau au achiziționat pe internet bunuri sau servicii în scopuri personale a continuat să crească: în 2016, aceasta a ajuns la 55 %, înregistrând o creștere cu 11 puncte procentuale în comparație cu 2012 (a se vedea graficul 9). Peste trei sferturi din persoanele din Țările de Jos, Germania și Suedia au comandat sau au achiziționat bunuri sau servicii pe internet în 2016, în timp ce acest procent a fost și mai ridicat în Luxemburg (78 %), Danemarca (82 %) și Regatul Unit (83 %). În schimb, procentul a fost mai mic de 30 % în Italia și Cipru, 17 % în Bulgaria și 12 % în România.

Cu excepția a patru state membre ale UE (care au raportat o întrerupere a seriei), cea mai mare creștere a procentului persoanelor care au comandat sau au achiziționat bunuri sau servicii pe internet în perioada 2012-2016 a fost observată în Republica Cehă (15 puncte procentuale). Deloc surprinzător, cele mai mici creșteri (2 puncte procentuale) au fost observate în Finlanda și Suedia, unde procentele persoanelor care au comandat sau au achiziționat bunuri sau servicii online erau deja relativ ridicate în comparație cu alte state membre; acest lucru a fost valabil, de asemenea, pentru Norvegia.

Sursele și disponibilitatea datelor

Schimbările tehnologice rapide în domenii legate de internet și de alte noi aplicații ale tehnologiilor informației și comunicațiilor reprezintă provocări pentru domeniul statistic. În consecință, s-a înregistrat un grad semnificativ de dezvoltare în acest domeniu, instrumentele statistice fiind adaptate astfel încât să răspundă noilor exigențe în materie de date. Într-adevăr, statisticile din acest domeniu sunt reevaluate în fiecare an pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor și pentru a reflecta ritmul rapid al schimbărilor tehnologice.

Această abordare este replicată în ancheta privind utilizarea TIC în gospodării și de către persoane a Eurostat. Această anchetă anuală este utilizată pentru a compara evoluțiile datorate TIC, urmărind progresele înregistrate de-a lungul timpului în ceea ce privește principalele variabile și analizând în profunzime alte aspecte la un anumit moment. În timp ce, inițial, anchetele s-au concentrat pe aspecte legate de acces și de conectivitate, domeniul lor de aplicare a fost extins considerabil pentru a cuprinde o gamă variată de tematici (de exemplu, e-guvernarea și comerțul electronic) și o analiză a aspectelor socioeconomice (cum ar fi diversitatea regională, specificitățile de gen, diferențele de vârstă, diferențele în materie de educație și situația în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. Domeniul de aplicare al anchetei în ceea ce privește diferite tehnologii este adaptat, de asemenea, astfel încât să includă noi grupe de produse și noi mijloace de furnizare a tehnologiilor de comunicații către utilizatorii finali.

Perioada de referință a anchetei privind utilizarea TIC în gospodării și de către persoane este primul trimestru al fiecărui an; în majoritatea statelor, ancheta se desfășoară în cel de al doilea trimestru al fiecărui an. Un modul privind viața privată și protecția identității personale a făcut parte din ancheta pentru 2016.

Domeniul de aplicare și definiții

Ancheta privind gospodăriile vizează gospodăriile care numără cel puțin un membru din grupa de vârstă 16-74 de ani. Atunci când se vorbește despre accesul la internet al gospodăriilor, se are în vedere procentul gospodăriilor care au acces la internet, astfel încât orice membru al acestora să poată utiliza, dacă dorește, internetul la domiciliu, chiar și numai pentru a trimite un e-mail.

Utilizatorii de internet sunt definiți ca fiind toate persoanele din grupa de vârstă 16-74 de ani care au utilizat internetul în intervalul de trei luni anterior anchetei. Utilizatorii frecvenți de internet sunt persoanele care au folosit internetul, în medie, cel puțin o dată pe săptămână în intervalul de trei luni anterior anchetei.

Tehnologiile cu fir cel mai des utilizate pentru a accesa internetul sunt conexiunile în bandă largă și accesul comutat printr-o linie de telefonie normală sau ISDN. Banda largă include liniile de abonat digitale (DSL) și utilizează o tehnologie care transferă datele cu o viteză rapidă. Liniile de bandă largă sunt definite ca având o capacitate mai mare decât capacitatea ISDN, și anume de cel puțin 144 kbit/s. Dispozitivele utilizate frecvent pentru accesul la internet la domiciliu includ calculatoarele de birou și cele portabile, în timp ce, mai recent, s-a înregistrat o creștere a altor tehnologii conectate la internet.

Utilizarea internetului prin intermediul unor dispozitive mobile este definită ca utilizarea internetului în afara domiciliului sau a locului de muncă prin intermediul calculatoarelor portabile sau al dispozitivelor mobile, prin rețelele de telefonie mobilă sau prin conexiuni fără fir.

Comandarea de bunuri și servicii de către persoane se referă la intervalul de 12 luni anterior anchetei și include rezervările de cazare sau de călătorii confirmate, achiziționarea de investiții financiare, de servicii de telecomunicații, de jocuri video sau de software, precum și servicii de informare pe internet cu plată directă. Sunt excluse bunurile și serviciile care se obțin pe internet cu titlu gratuit. Sunt excluse, de asemenea, comenzile efectuate prin intermediul e-mailurilor, SMS-urilor sau MMS-urilor redactate manual.

Context

În mai 2015, Comisia Europeană a adoptat o strategie privind piața unică digitală (COM(2015) 192 final), care reprezintă una dintre cele mai importante 10 priorități politice ale sale. Strategia a inclus 16 inițiative care au vizat trei piloni principali: promovarea unui acces online mai bun la bunuri și servicii în Europa; conceperea unui mediu optim pentru dezvoltarea rețelelor și a serviciilor digitale; asigurarea faptului că economia și industria din Europa beneficiază pe deplin de economia digitală ca factor potențial pentru creșterea economică. În Programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2017 „Construirea unei Europe care le oferă cetățenilor săi protecție, îi ajută să își afirme drepturile și îi apără” [COM(2016) 710], Comisia Europeană a propus să se depună eforturi pentru a înregistra progrese rapide cu privire la propunerile prezentate deja și să se efectueze o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește finalizarea pieței unice digitale.

Tehnologiile în bandă largă sunt considerate importante atunci când se măsoară accesul la internet și utilizarea acestuia, întrucât acestea oferă utilizatorilor posibilitatea de a transfera rapid volume mari de date și de a menține deschise liniile de acces. Într-adevăr, introducerea tehnologiilor în bandă largă de mare viteză și ultrarapide este considerată a fi un indicator-cheie în domeniul politicilor privind TIC. În timp ce liniile de abonat digitale (DSL) rămân principala formă de distribuție pentru tehnologiile în bandă largă în UE, alternativele, cum ar fi cablul, sateliții, fibra optică și buclele locale fără fir, devin tot mai răspândite.

Comisia Europeană lucrează la o serie de inițiative pentru a stimula competențele TIC ale forței de muncă, ca parte a unei agende mai ample pentru o mai bună dezvoltare a competențelor, pentru anticiparea cererii privind competențele și pentru corelarea ofertei privind competențele cu cererea. Pentru a crește oferta de specialiști în domeniul TIC, Comisia Europeană a lansat Marea coaliție pentru locuri de muncă în domeniul digital, un parteneriat la nivelul UE care urmărește utilizarea fondurilor europene structurale și de investiții pentru a atenua dificultățile legate de recrutarea specialiștilor în domeniul TIC.

La 10 iunie 2016, Comisia Europeană a adoptat o nouă Agendă pentru competențe în Europa (în limba engleză), care urmărește să promoveze o serie de acțiuni pentru a asigura faptul că cetățenii din UE dispun de cursurile de formare adecvate, de competențele adecvate și de sprijinul adecvat, astfel încât aceștia să posede competențele care sunt necesare într-un mediu de lucru modern, inclusiv promovarea competențelor în domeniul digital.

Vezi și

Digital economy and digital society statistics at regional level (în limba engleză)
Digital economy and society statistics - enterprises (în limba engleză)
E-commerce statistics for individuals (în limba engleză)
Enlargement countries - information and communication technology statistics (în limba engleză)
Innovation statistics (în limba engleză)

Informații suplimentare Eurostat

Publicații

Știință, tehnologie și inovare în Europa — ediția din 2013 — Ediția de buzunar (în limba engleză)
Știință, tehnologie și inovare în Europa — ediția din 2008 — Anuarul statistic (în limba engleză)
Comunicate de presă și alte publicații (în limba engleză)
Articole statistice (în limba engleză)

Tabele principale

Societatea și economia digitală (t_isoc) (în limba engleză)

Bază de date

Societatea și economia digitală (isoc), (în limba engleză), a se vedea:

Utilizarea TIC în gospodării și de către persoane (isoc_i)

Conexiunea la internet și utilizarea calculatorului (isoc_ici)

Gospodării - nivelul de acces la internet (isoc_ci_in_h)

Gospodării - tipul de conexiune la internet (isoc_ci_it_h)

Persoane - accesul la internet prin dispozitive mobile (isoc_ci_im_i)

Utilizarea internetului (isoc_iiu)

Persoane - utilizarea internetului (isoc_ci_ifp_iu)

Persoane - frecvența utilizării internetului (isoc_ci_ifp_fu)

Comerțul electronic (isoc_iec)

Achiziții de pe internet de către persoane (isoc_ec_ibuy)

Încrederea, securitatea și confidențialitatea TIC (isoc_ci_sci)

Confidențialitatea și protecția informațiilor cu caracter personal (isoc_cisci_prv)

Legături externe

OECD — Internet