Statistics Explained

Archive:Statistici privind criminalitatea

Date extrase în mai 2016. Cele mai recente date: Informații suplimentare Eurostat, Tabele principale și Bază de date. Următoarea actualizare a articolului: august 2017.
Graficul 1: Infracțiuni înregistrate de poliție pe categorii de infracțiuni, UE-28, 2008-2014
(2008 = 100)
Sursa: Eurostat (crim_off_cat)
Graficul 2: Evoluția anuală a infracțiunilor înregistrate de poliție pe categorii de infracțiuni, UE-28, 2014
(%)
Sursa: Eurostat (crim_off_cat)
Graficul 3: Infracțiuni care implică violență sexuală înregistrate de poliție, UE-28, 2008-2014
(2008 = 100)
Sursa: Eurostat (crim_off_cat)
Graficul 4: Infracțiuni care implică violență sexuală înregistrate de poliție în funcție de statut juridic și de sex, UE-28, 2014
(% din numărul total)
Sursa: Eurostat (crim_hom_soff)
Graficul 5: Personalul din sistemul de justiție penală, UE-28, 2008-2014
(2008 = 100)
Sursa: Eurostat (crim_just_job)
Graficul 6: Personalul din sistemul de justiție penală în funcție de sex, UE-28, 2014
(% din numărul total)
Sursa: Eurostat (crim_just_job)
Graficul 7: Efectivele de deținuți din penitenciare, UE-28, 2008-2014
(2008 = 100)
Sursa: Eurostat (crim_pris_age) și (crim_pris_ctz)

Statisticile prezentate în acest articol sintetizează evoluțiile cele mai recente pentru o serie de categorii specifice de infracțiuni înregistrate în Uniunea Europeană (UE). Articolul analizează, de asemenea, evoluțiile referitoare la efectivele de personal implicate în diferitele etape ale sistemului de justiție penală și dimensiunea efectivelor de deținuți din penitenciare.

Principalele rezultate statistice

Cele mai recente cifre Eurostat privind statisticile referitoare la criminalitate și justiția penală arată că numărul de omoruri săvârșite cu intenție și de vătămări corporale înregistrate de poliție a scăzut în UE-28 (sunt disponibile date referitoare la vătămarea corporală pentru 29 de jurisdicții și date referitoare la omoruri săvârșite cu intenție pentru 28 din totalul de 30 de jurisdicții) [1]) între 2008 și 2013, în timp ce numărul violurilor înregistrate (disponibil pentru 29 de jurisdicții) a crescut (a se vedea graficul 1). Numărul de infracțiuni de omor săvârșit cu intenție înregistrate de poliție s-a redus, în ansamblu, cu 24 % între 2008 și 2014, în timp ce numărul de infracțiuni de viol a crescut cu 37 % în aceeași perioadă. În ceea ce privește agresiunea sexuală (sunt disponibile date pentru 26 de jurisdicții), numărul de infracțiuni înregistrate de poliție în 2014 în UE-28 a fost cu 8% mai mare decât în 2008, deși a existat o scădere în perioada 2008-2011, urmată de o creștere începând din 2012.

Pentru infracțiunile de spargere de locuințe (date disponibile pentru 26 de jurisdicții, fără Estonia, Italia, Letonia și Lituania) și de trafic de droguri (date disponibile pentru 29 de jurisdicții, fără Irlanda) care au fost înregistrate de poliție, s-a observat o evoluție relativ stabilă între 2008 și 2014 în UE-28, cu o scădere în ultimii ani. În ceea ce privește furtul (sunt disponibile date pentru 29 de jurisdicții, cu excepția Letoniei), s-a înregistrat o scădere a numărului de infracțiuni între 2008 și 2009, urmată de o evoluție relativ constantă până în 2014, în timp ce numărul de răpiri (date disponibile pentru 27 de jurisdicții, cu excepția Danemarcei, a României și a Suediei) a crescut considerabil între 2008 și 2009 (în principal din cauza evoluțiilor din Germania) și a rămas stabil ulterior. Pentru infracțiunea de jaf, evoluțiile (pentru toate cele 30 de jurisdicții) au fost mai puțin pregnante, înregistrându-se o scădere inițială între 2008 și 2009, o creștere până în 2011 și ulterior scăderi relativ însemnate în 2013 și 2014.

Criminalitatea înregistrată legată de infracțiunile fără caracter sexual

Pentru omorul săvârșit cu intenție, agresiune, jaf, furt, spargere de locuințe și delicte legate de droguri controlate sau de precursori ai drogurilor, numărul infracțiunilor înregistrate de poliție în UE-28 în 2014 a fost mai mic decât cel observat în 2008 (a se vedea tabelele 1-7 din tabele detaliate). Aceasta nu înseamnă însă în mod neapărat că au existat scăderi regulate de la an la an pentru fiecare infracțiune, întrucât evoluțiile înregistrate în această perioadă au fost variate și, în unele cazuri, scăderile generale au fost relativ scăzute. În plus, unele jurisdicții individuale au înregistrat evoluții diferite față de tiparele observate în UE în ansamblu.

Omorul săvârșit cu intenție

Omorul săvârșit cu intenție este definit drept uciderea ilegală și intenționată a unei persoane de către o altă persoană. Datele privind omorul săvârșit cu intenție includ, de asemenea, vătămarea corporală gravă cauzatoare de moarte și moartea provocată de un atac terorist. Tentativa de omor, uciderea din culpă, moartea cauzată de intervenția forțelor de ordine, uciderea justificată în legitimă apărare și moartea cauzată de un conflict armat sunt excluse. Omorul săvârșit cu intenție este raportat destul de consecvent de către jurisdicțiile din UE, definițiile variind mai puțin între țări decât în cazul altor tipuri de infracțiuni.

Infracțiunile de omor săvârșit cu intenție înregistrate de poliție au scăzut constant în perioada 2008-2014 (a se vedea graficul 1). În 2014, numărul total de omoruri săvârșite cu intenție înregistrat în UE-28 (sunt disponibile date pentru 28 de jurisdicții) a fost de 4 379, cu 23,6 % mai mic decât numărul de astfel de infracțiuni înregistrate în 2008 (5 729) și cu 3,9 % mai mic decât în 2013 (4 556).

Numărul de omoruri săvârșite cu intenție înregistrate de poliție pentru fiecare jurisdicție este prezentat în tabelul 1 din tabele detaliate.

Vătămarea corporală

Vătămarea corporală se referă la agresiunea fizică asupra corpului unei alte persoane care cauzează leziuni grave; aceasta exclude agresiunea sexuală/indecentă, amenințările și lovirea. Vătămarea corporală cauzatoare de moarte este exclusă, de asemenea.

La fel ca în cazul omorului săvârșit cu intenție, numărul total de infracțiuni de vătămare corporală înregistrate de poliție în UE-28 a scăzut (există date disponibile pentru 29 de jurisdicții) în perioada 2008-2013, dar s-a constatat o creștere în 2014 (a se vedea graficul 1). În comparație cu 2008, numărul infracțiunilor de vătămare corporală înregistrate de poliție în UE-28 în anul 2014 a scăzut cu 33,8 %.

Numărul de vătămări corporale înregistrate de poliție în funcție de jurisdicție este consemnat în tabelul 2 din tabele detaliate.

Jaful

Jaful este definit în sensul prezentului articol ca fiind furtul de bunuri de la o persoană, rezistența acesteia fiind anihilată prin violență sau prin amenințare cu violența. După caz, sunt incluse tâlhăria săvârșită în locuri publice și furtul săvârșit prin violență și sunt excluse furtul din buzunare și șantajul.

Evoluția numărului de infracțiuni de jaf înregistrate de poliție în perioada 2008-2014 a prezentat un tipar mai puțin clar, cu fluctuații în ultimii ani. După ce a scăzut în 2009, numărul raportat de jafuri săvârșite în UE-28 (există date disponibile pentru toate cele 30 de jurisdicții) a crescut în 2010 și 2011, iar apoi a scăzut începând din 2012. În 2014, s-a înregistrat o scădere de 8,8 % în comparație cu 2013 (a se vedea graficul 2).

Numărul de jafuri înregistrate de poliție în funcție de jurisdicție este prezentat în tabelul 3 din tabele detaliate.

Răpirea

Răpirea este definită ca fiind reținerea ilegală a unei (unor) persoane împotriva voinței acesteia (acestora) (inclusiv prin folosirea violenței, a amenințării, a înșelăciunii sau a ademenirii) în scopul de a solicita, în schimbul eliberării, un câștig ilicit, orice alt câștig de natură economică sau orice alt beneficiu material, ori în scopul de a obliga o persoană să întreprindă sau să nu întreprindă o anumită acțiune. Litigiile privind încredințarea copiilor sunt excluse din această definiție.

S-a constatat o scădere constantă a numărului de infracțiuni de răpire înregistrate de poliție în UE-28 (există date disponibile pentru 27 de jurisdicții) între 2009 și 2012. Cu toate acestea, evoluția s-a inversat în 2013,când s-a înregistrat o creștere de 4,8 %, urmată de o creștere de 5,8 % în 2014 (a se vedea graficul 2).

Numărul de răpiri înregistrate de poliție în funcție de jurisdicții este prezentat în tabelul 4 din tabele detaliate.

Furtul

Furtul este definit drept însușirea unui bun aparținând unei persoane sau unei organizații fără a face uz de violență, cu intenția de a păstra bunul respectiv. În sensul prezentului articol, furtul exclude spargerea de locuințe, intrarea prin efracție, jaful și furtul de autovehicule.

După o scădere destul de semnificativă în 2009 (datorată, în principal, scăderilor accentuate din Germania, precum și din Anglia și Țara Galilor, în pofida creșterii considerabile din Franța), numărul de infracțiuni de furt înregistrate de poliție a rămas relativ stabil în UE-28 în perioada 2009-2014. Evoluția numărului de astfel de infracțiuni în funcție de jurisdicție a fost împărțită, aproape două treimi din jurisdicții (19) raportând o scădere a numărului de infracțiuni de furt între 2008 și 2014, în timp ce celelalte (11 jurisdicții) au înregistrat creșteri.

Numărul de furturi înregistrate de poliție în funcție de jurisdicție este prezentat în tabelul 5 din tabele detaliate.

Spargerea de locuințe

Spargerea de locuințe se referă la pătrunderea neautorizată într-o parte dintr-o clădire, o locuință sau o altă incintă. Aceasta presupune uz de forță cu intenția de a fura bunuri (intrare prin efracție) dintr-o casă, un apartament sau o altă locuință, dintr-o fabrică, un magazin sau un birou, dintr-o instituție militară, sau prin utilizarea de chei false. Cu toate acestea, sunt excluse furturile dintr-un autovehicul, dintr-un container, dintr-un distribuitor automat de produse, dintr-un parcometru și de pe pajiști îngrădite sau din complexuri.

Numărul de infracțiuni de spargere de locuințe înregistrate de poliție în UE-28 (există date disponibile pentru 26 de jurisdicții) a fost, de asemenea, relativ stabil în perioada 2008-2014, constatându-se doar fluctuații ușoare. Analizând evoluțiile cele mai recente (a se vedea graficul 2), se constată că numărul de infracțiuni de spargere de locuințe a scăzut cu 2,4 % în 2014 în UE-28 (există date disponibile pentru 27 de jurisdicții).

Numărul de spargeri de locuințe înregistrate de poliție în funcție de jurisdicție este prezentat în tabelul 6 din tabele detaliate.

Delicte legate de droguri controlate sau de precursori ai drogurilor

Delictele legate de droguri controlate sau de precursori ai drogurilor includ, în sensul prezentului articol, deținerea, cultivarea, producerea, furnizarea, transportul, importul, exportul și finanțarea ilegale ale operațiunilor legate de droguri care nu sunt exclusiv legate de consumul personal.

După o creștere în 2009, numărul de infracțiuni înregistrate de poliție referitoare la delicte legate de droguri controlate sau de precursori ai drogurilor în UE-28 (toate cele 30 de jurisdicții) a scăzut treptat în perioada 2009-2013. Cele mai recente date disponibile arată că această evoluție a continuat în 2014, când numărul de infracțiuni a fost aproape neschimbat, înregistrându-se o scădere cu 0,3 % în comparație cu anul anterior (a se vedea graficul 2).

Numărul de delicte legate de droguri controlate sau de precursori ai drogurilor care au fost înregistrate de poliție în fiecare jurisdicție în parte este prezentat în tabelul 7 dintabele detaliate.

Criminalitatea înregistrată legată de violența sexuală

Numărul de infracțiuni înregistrate de poliție legate de violența sexuală include date cu privire la viol și la alte tipuri de agresiuni sexuale. Violul este definit ca fiind un contact sexual fără consimțământ valabil exprimat, în timp ce agresiunea sexuală implică violență sexuală care nu constituie viol. Agresiunea sexuală include un act sexual nedorit, o încercare de a obține un act sexual sau contactul ori comunicarea cu conținut sexual nedorit, fără a se ajunge la viol. Sunt incluse, de asemenea, agresiunea sexuală cu sau fără contact fizic, inclusiv agresiunea sexuală facilitată prin droguri, agresiunea sexuală săvârșită asupra soției/soțului împotriva voinței sale, agresiunea sexuală săvârșită asupra unei persoane care nu are capacitatea de a se apăra, atingerile nedorite, hărțuirea și amenințările de natură sexuală.

Între 2008 și 2014, numărul total de infracțiuni înregistrate de poliție care implică violență sexuală a crescut cu 16,6 % în UE-28 (există date disponibile pentru 25 de jurisdicții). După o scădere a numărului de astfel de infracțiuni înregistrate de poliție în 2009, rata actelor de violență sexuală înregistrate de poliție în UE-28 a crescut ușor în fiecare an în perioada 2010-2012 (rămânând totuși sub nivelul atins în 2008), cu o creștere mai rapidă în 2013 și 2014. De exemplu, în 2014 (există date disponibile pentru 28 de jurisdicții, a se vedea graficul 2), numărul actelor de violență sexuală înregistrate de poliție în UE-28 a crescut cu 12,2 %. Creșterea generală a numărului de acte de violență sexuală raportate de poliție în ultimii ani este influențată, în special, de creșterea ratei infracțiunilor raportate de acest tip în Regatul Unit.

Numărul de infracțiuni de viol înregistrate de poliție a crescut într-un ritm relativ rapid în perioada 2008-2014 în UE-28 (există date disponibile pentru 29 de jurisdicții), astfel încât a ajuns să fie cu 39,9 % mai ridicat la sfârșitul acestei perioade (a se vedea graficul 3). În schimb, numărul de infracțiuni de agresiune sexuală înregistrate de poliție în UE-28 (există date disponibile pentru 26 de jurisdicții) a scăzut într-un ritm rapid în 2009 (datorat, în mare parte, scăderii înregistrate în Germania), după care s-au consemnat scăderi ușoare în 2010 și 2011. Această evoluție s-a inversat în 2012, când s-a înregistrat o creștere modestă a numărului de infracțiuni de agresiune sexuală. În 2013 s-a constatat o creștere mai pronunțată (5,7 %) a numărului de infracțiuni de agresiune sexuală în UE-28, urmată de o creștere considerabilă (9,2 %) în 2014.

Numărul total de infracțiuni de violență sexuală, viol și agresiune sexuală înregistrate de poliție în fiecare jurisdicție în parte este prezentat în tabelele 8, 9 și 10 din tabele detaliate.

Repartiția pe sexe

Graficul 4 indică variații considerabile ale infracțiunilor care implică violență sexuală înregistrate de poliție în ceea ce privește sexul victimelor, al suspecților, al persoanelor urmărite în justiție și al persoanelor condamnate. Trebuie remarcat faptul că există un număr relativ mare de jurisdicții pentru care nu sunt disponibile date cu o analiză în funcție de sex, inclusiv în unele dintre statele membre mai mari ale UE. Majoritatea victimelor violenței sexuale sunt de sex feminin, în timp ce suspecții și autorii faptelor sunt, în mare parte, de sex masculin.

Personalul din sistemul de justiție penală

Un număr mare de ocupații diferite intră în sfera de activitate a sistemului de justiție penală. În prezentul articol, analiza se referă la numărul de agenți de poliție, de judecători de profesie și de membri ai personalului din penitenciarele pentru adulți, datele prezentate ilustrând situația înregistrată la data de 31 decembrie a fiecărui an.

Agenții de poliție sunt angajați ai instituțiilor publice, ale căror misiuni principale constau în prevenirea, detectarea și anchetarea infracțiunilor, precum și arestarea presupușilor autori ai infracțiunilor respective. Definiția exclude personalul auxiliar precum secretari și angajați administrativi. Judecătorii de profesie sunt practicieni oficiali în domeniul dreptului, cu normă întreagă sau cu fracțiune de normă, care au fost recrutați și sunt remunerați pentru a desfășura activitatea de judecător. Aceștia sunt competenți să judece cauze civile, penale și de altă natură, inclusiv cauze prezentate în fața instanțelor de al doilea grad de jurisdicție, și să pronunțe hotărâri într-o instanță judecătorească. Sunt excluși judecătorii consultanți și magistrații consultanți, care nu sunt judecători de profesie. Efectivele de personal din penitenciarele pentru adulți constituie numărul de persoane angajate în unitățile penitenciare sau corecționale. Aceste efective cuprind personalul de conducere, de tratament, de detenție și de altă natură, cum ar fi personalul care se ocupă cu întreținerea penitenciarului sau cu aprovizionarea cu produse alimentare a penitenciarului.

Graficul 5 arată evoluțiile recente ale efectivelor de personal de la diferite niveluri ale sistemului de justiție penală (poliție, instanțe și penitenciare).

Numărul total de agenți de poliție din UE-28 (sunt disponibile date consecvente pentru 23 de jurisdicții) a scăzut în perioada 2009-2013 și a crescut ușor în 2014. În UE-28 (20 de jurisdicții), numărul judecătorilor de profesie a crescut în fiecare an în perioada 2008-2013 și a suferit doar o ușoară scădere în 2014: creșterea totală a numărului de judecători între 2008 și 2014 a fost de 4,6 %. Spre deosebire de creșterea treptată a numărului de judecători de profesie, graficul 5 arată, de asemenea, că au scăzut, în ansamblu, efectivele de personal din penitenciarele pentru adulți. Reducerea generală a efectivelor de personal din penitenciare în perioada 2008-2014 în UE-28 (există date disponibile pentru 21 de jurisdicții) a fost de 7,0 %.

Numărul total de agenți de poliție din fiecare jurisdicție în parte este prezentat în tabelul 11 din tabele detaliate, în timp ce tabelele 14 și 17 arată numărul total de judecători de profesie și efectivele de personal din penitenciarele pentru adulți.

Repartiția pe sexe

S-a constatat un dezechilibru considerabil în repartiția pe sexe a personalului care își desfășoară activitatea în sistemul de justiție penală al UE (a se vedea graficul 6), în care se observă că femeile sunt subreprezentate în personalul din poliție și penitenciare și suprareprezentate în rândul judecătorilor de profesie.

În 2014, femeile reprezentau 17,7 % din agenții de poliție în UE-28 (date disponibile pentru 23 de jurisdicții). Proporția femeilor care își desfășoară activitatea în penitenciarele pentru adulți a fost ușor mai ridicată, acestea reprezentând un sfert din efectivele totale în UE-28 (există date disponibile pentru 19 jurisdicții); această proporție s-a menținut relativ stabilă în perioada 2008-2014. În schimb, femeile alcătuiesc majoritatea personalului în rândul judecătorilor de profesie, cu o proporție de 58,1 % din efectivele totale în UE-28 (există date disponibile pentru 23 de jurisdicții) în 2014.

Numărul de agenți de poliție de sex masculin și feminin este prezentat în tabelele 12 și 13 din tabele detaliate, în timp ce tabelele 15 și 16 indică numărul de judecători de sex feminin și masculin, iar tabelele 18 și 19 arată numărul de angajați de sex feminin și masculin din penitenciarele pentru adulți.

Efectivele de deținuți din penitenciare

Datele colectate cu privire la penitenciare se referă la toate instituțiile aflate sub autoritatea administrației penitenciarelor în cadrul cărora persoanele sunt lipsite de libertate. Sunt excluse centrele de detenție pentru cetățenii străini reținuți pe parcursul unei investigații cu privire la statutul lor de imigranți sau pentru cetățenii străini reținuți fără drept legal de ședere.

Numărul total de deținuți în UE-28 (există date disponibile pentru 27 de jurisdicții) a crescut treptat în fiecare an în perioada 2008-2011, a rămas constant în 2012, iar ulterior a scăzut cu 3,6 % în 2013 și cu 3,5 % în 2014, astfel încât efectivele de deținuți din penitenciare în 2014 erau cu 3,5 % mai mici decât cele din 2008 (a se vedea graficul 7).

Numărul de deținuți din UE-28 (23 de jurisdicții) cu cetățenie străină (notă: pot fi cetățeni ai unui alt stat membru al UE) a crescut într-un ritm relativ mai rapid în 2009 și 2010, însă a început să scadă deja în 2011. În 2014, acesta se afla la un nivel cu 8,6 % mai mic decât cel înregistrat în 2008.

În schimb, s-a constatat o reducere considerabilă a numărului de deținuți minori în UE-28 (există date disponibile pentru 25 de jurisdicții) în perioada 2008-2014. Numărul acestora a scăzut cu cel puțin 4 % în fiecare an în perioada menționată, ceea ce înseamnă o reducere totală de 41,9 % între 2008 și 2014. Cea mai mare scădere a numărului de deținuți minori a avut loc în 2014, și anume o scădere de 14,2 %.

Efectivele totale de deținuți din penitenciare pentru fiecare jurisdicție în parte sunt prezentate în tabelul 20 din tabele detaliate, în timp ce efectivele de deținuți minori sunt prezentate în tabelul 23, iar numărul de deținuți în funcție de cetățenie (cetățeni proprii și cetățeni străini) este prezentat în tabelele 24 și 25.

Repartiția pe sexe

Bărbații reprezintă marea majoritate a efectivelor de deținuți din penitenciare. În UE-28 (există date disponibile pentru 26 de jurisdicții, exceptând Belgia, Estonia, Cipru și Luxemburg), deținuții adulți de sex masculin reprezentau 95 % din totalul efectivelor din penitenciarele pentru adulți în 2014, o proporție care a rămas relativ constantă încă din 2008.

Efectivele de deținuți de sex feminin și masculin sunt prezentate în tabelele 21 și 22 din tabele detaliate.

Sursele și disponibilitatea datelor

Datele prezentate în acest articol au fost colectate în cadrul primei colectări comune de date a Eurostat - Biroul ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) (în limba engleză), care a vizat statistici privind criminalitatea și justiția penală, utilizând Ancheta privind evoluția criminalității („Survey on Crime Trends”) dezvoltată de UNODC și date suplimentare solicitate de Eurostat. Mai multe informații cu privire la date și analize suplimentare sunt disponibile la următoarea adresă: aici.

Statele membre au fost solicitate să adere la definițiile standard atunci când elaborează datele și să furnizeze detalii privind eventualele divergențe.

Datele pentru Regatul Unit se raportează separat (pentru Anglia și Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord), întrucât există trei jurisdicții separate.

Datele se preiau din evidențele administrative. Cu toate acestea, comparațiile directe între nivelurile de criminalitate pe baza datelor absolute sunt influențate de o serie de factori precum:

  • sistemele juridice și de justiție penală diferite;
  • procentajul de infracțiuni semnalate poliției și înregistrate de aceasta;
  • diferențe legate de momentul înregistrării infracțiunilor (de exemplu, momentul în care infracțiunile sunt semnalate poliției, momentul în care este identificat suspectul etc.);
  • diferențe între regulile de contabilizare a delictelor multiple;
  • diferențe între listele de delicte incluse în datele globale privind criminalitatea.

Trebuie remarcat faptul că statisticile oficiale înregistrate privind criminalitatea exclud infracțiunile care nu au fost raportate poliției.

Datele referitoare la efectivele de deținuți din penitenciare pot fi afectate, de asemenea, de o serie de factori precum:

  • numărul de cauze judecate de instanțele judecătorești;
  • procentul de inculpați care sunt condamnați la pedepse cu închisoarea;
  • durata pedepselor cu închisoarea pronunțate;
  • numărul de persoane aflate în arest preventiv;
  • data la care a fost efectuată ancheta, în special în cazurile în care se aplică amnistii.

Prin urmare, compararea statisticilor privind criminalitatea și justiția penală din diferite jurisdicții este dificilă și poate fi înșelătoare. Din acest motiv, s-a evitat efectuarea de comparații directe între jurisdicții, prezentul articol concentrându-se, în schimb, pe evoluțiile înregistrate în timp. Astfel de comparații în timp sunt considerate mai fiabile, plecând de la ipoteza că, într-o anumită țară, caracteristicile sistemului de înregistrare rămân relativ constante în timp. Cu toate acestea, există multe excepții, metodele se schimbă în timp, iar acest lucru determină întreruperi ale secvențelor temporale.

Atunci când se analizează secvențele temporale pentru UE-28, datele prezentate sunt calculate sistematic pe baza jurisdicțiilor pentru care sunt disponibile date pentru întreaga perioadă luată în considerare (2008-2014). Din această perspectivă, este important să se sublinieze că datele prezentate nu reflectă întotdeauna criminalitatea înregistrată în toate cele 30 de jurisdicții diferite, din cauza lipsei datelor pentru unul sau mai mulți ani de referință; absența informațiilor a fost menționată în mod sistematic în notele de subsol și este consemnată, de asemenea, în analiza justificativă.

Cu toate acestea, rezultatele pentru UE-28 pot masca variații existente în jurisdicțiile individuale. În acest scop, datele referitoare la fiecare dintre jurisdicții sunt prezentate într-o serie de tabele detaliate. În plus, informații detaliate privind datele referitoare la fiecare jurisdicție în parte sunt disponibile în metadatele de referință.

Pentru a identifica evoluțiile în timp, au fost calculați indici utilizând anul 2008 ca an de referință:

  • indice Ii = valoarea indicelui pentru anul i = (Ci/Creferință) * 100
  • Ci = valoarea înregistrată pentru anul i
  • Creferință = valoarea înregistrată în anul de referință.


De asemenea, ar trebui să se procedeze cu atenție atunci când se iau în considerare cifre mici. De exemplu, procentajele pentru omor pot varia considerabil între ani, în special în țările cu un număr de locuitori relativ mic.

Site-ul internet al Eurostat oferă acces utilizatorilor la rezultatele detaliate ale colectării comune de date Eurostat-UNODC din 2008 și la metadatele conexe. În plus, există tabele cu date mai vechi, până în 2007: criminalitatea generală înregistrată de poliție este disponibilă din anul 1950, infracțiunile specifice și numărul de agenți de poliție, din 1993, iar informații referitoare la efectivele de deținuți din penitenciare, din 1987.

Astfel cum s-a menționat mai sus, este dificil să se efectueze comparații ale datelor între țări și se recomandă insistent utilizatorilor să consulte fișierele cu metadate atunci când realizează orice analize suplimentare.

Context

Eurostat a primit un mandat în temeiul „Programului de la Haga: consolidarea libertății, a securității și a justiției în Uniunea Europeană” (în limba engleză) pentru a elabora statistici comparabile privind criminalitatea și justiția penală, iar în acest scop au fost definite o serie de măsuri în Comunicarea Comisiei Europene „Evaluarea criminalității în UE: plan de acțiune privind statisticile pentru perioada 2011-2015” (COM(2011) 713 final).

Vezi și

Informații suplimentare Eurostat

Publicații

Bază de date

Metodologie / Metadate

Date-sursă pentru tabele și grafice (MS Excel)

Alte informații

Legături externe

Note

  1. ↑ Există câte o jurisdicție în fiecare dintre statele membre ale UE-28, cu excepția Regatului Unit, în care există trei jurisdicții: Anglia și Țara Galilor; Scoția; Irlanda de Nord. Prin urmare, în UE-28 există 30 de jurisdicții în total.


Retrieved from "https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Archive:Statistici_privind_criminalitatea&oldid=331336"