Science Flash for You - România

Al treilea atelier „EU-HYBNET Future Trends” (UE-HYBNET – Tendințele viitoare) are ca subiect „Amenințările hibride în vecinătatea UE – Implicațiile pentru viitorul securității UE”. Principalul obiectiv este de a sprijini activitatea de zi cu zi a părților interesate prin oferirea unei perspective pentru planificarea strategică și de a lua în considerare consecințele opțiunilor politice actuale pe termen lung.

La 20 aprilie, în cadrul celui de-al treilea atelier anual UE-HYBNET, se vor prezenta rezultatele obținute și constatările observate în cadrul proiectului în cursul anului trecut. Consorțiul UE-HYBNET urmărește să asigure o interacțiune dinamică cu toate părțile interesate în materie de amenințări hibride, pentru a evalua fezabilitatea constatărilor din cadrul proiectului și eventualele recomandări privind adoptarea și standardizarea inovațiilor.

JRC contribuie la acest proiect care are ca scop să îmbogățească rețelele europene existente care contracarează amenințările hibride și să asigure sustenabilitatea pe termen lung. Acest lucru se va realiza prin definirea cerințelor comune ale practicienilor europeni și ale altor actori relevanți în domeniul amenințărilor hibride.

Cea mai mare creștere a fost înregistrată în sectorul industriei energetice (+11 %). Cu toate acestea, tendința generală în materie de emisii din ultimii 15 ani este în continuare în scădere (-24 %).

Emisiile de CO₂ la nivel mondial provenite de la combustibili fosili au crescut cu 5,3 % în 2021 comparativ cu 2020, aproape atingând nivelurile din 2019 anterioare pandemiei, potrivit raportului. În UE, emisiile totale de CO₂ provenite de la combustibili fosili au crescut cu 6,5 % în 2021. Totuși, această creștere reprezintă doar aproximativ jumătate din scăderea care a avut loc între 2019 și 2020 (-10,8 %). În consecință, emisiile din UE-27 au scăzut cu 5 % între 2021 și 2019, continuându-se o tendință descendentă.

Privind și mai în urmă, UE a înregistrat cea mai mare scădere relativă a emisiilor de gaze cu efect de seră în rândul celor mai mari emițători. În 2021, emisiile de CO₂ provenite de la combustibili fosili din UE-27 au fost cu 27,3 % mai mici decât în 1990, iar cota din emisiile la nivel mondial a scăzut, de asemenea, de la 16,8 % în 1990 la 7,3 % în 2021.

Baza de date a JRC privind emisiile pentru cercetări atmosferice globale (EDGAR) include date din 1970 până în 2021. Aceasta completează inventarele și rapoartele naționale elaborate de părțile la Acordul de la Paris privind schimbările climatice și poate furniza informații privind tendințele colective ale emisiilor pentru toate țările, astfel cum se prevede în Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC).

Nivelurile de COS variază foarte mult în funcție de o serie de factori, în special tipul de sol și clima. Prin urmare, identificarea unui indicator COS care să funcționeze pentru toate solurile și toate tipurile de climă reprezintă o provocare. În conformitate cu indicatorii de degradare a solului incluși în Tabloul de bord al UE privind sănătatea solului, diferența dintre nivelul actual de COS și un nivel „maxim” al conținutului de carbon organic din sol care poate fi atinsă pe termen mediu și lung. Starea de sănătate a solurilor este considerată precară dacă diferența care le separă de nivelul maxim este de peste 60 % din nivelurile actuale.

Tabloul de bord este un nou instrument care cartografiază starea de sănătate a solului în întreaga Europă, evidențiază amplasarea și estimează dimensiunea solurilor a căror stare de sănătate este precară în UE, precum și procesele de degradare care stau la baza acestora. Acesta a fost inclus recent în Observatorul UE al solului, dezvoltat și gestionat de JRC.

Potrivit tabloului de bord, 61 % din solurile din UE au o stare de sănătate precară. Majoritatea solurilor sunt afectate de mai multe tipuri de degradare. Tabloul de bord are la bază un set de 15 indicatori privind procesele de degradare a solului, care acoperă eroziunea solului, poluarea solului, nutrienţii, pierderea carbonului organic din sol, pierderea biodiversității solului, tasarea solului, salinizarea solului, pierderea solurilor organice și impermeabilizarea solului.

Din ambele motive, flota română ar genera un profit net foarte apropiat de pierderea netă, conform datelor din Raportul economic anual pe 2022 privind flota de pescuit a UE, publicat recent de JRC.

Se preconizează că sectorul pescuitului din UE se va confrunta cu dificultăți în ceea ce privește menținerea profiturilor, din cauza creșterii bruște a cheltuielilor cu energia și a inflației în 2022, iar flota de pescuit a UE ar putea încheia anul 2022 cu pierderi. Rezultatele din raport arată, de asemenea, că obiectivele pescuitului durabil și ale tranziției energetice se consolidează reciproc și sunt necesare pentru a asigura viabilitatea socioeconomică pe termen lung a sectorului pescuitului din UE. Pe lângă proiecțiile pentru 2022, raportul analizează, de asemenea, anul 2020, când sectorul a fost afectat de pandemia de COVID-19. De asemenea, în raport sunt menționate efectele creșterii prețurilor combustibililor asupra costurilor operaționale, ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina.

Conform Tabloului de bord european din 2022 privind inovarea, România este un inovator emergent, clasat pe ultimul loc în rândul celor 27 de state membre ale UE în ceea ce privește performanța în materie de inovare. Țara prezintă o intensitate a cercetării și dezvoltării (C&D) cu mult sub media UE-27; în 2021, cheltuielile totale pentru C&D s-au ridicat la doar 0,47 % din PIB, investițiile publice reprezentând aproximativ 0,2 % din PIB. În 2022, țara s-a confruntat, de asemenea, cu o scădere considerabilă a ponderii inovatorilor interni de produse, comparativ cu anul precedent.

Eficacitatea cheltuielilor publice existente în domeniul cercetării și inovării (C&I), inclusiv utilizarea fondurilor structurale ale UE, este până în prezent afectată de guvernanța fragmentată și de lipsa de asumare a agendei de inovare în rândul actorilor instituționali. În plus, prezența percepută a barierelor de reglementare, pe lângă lipsa unor fluxuri de finanțare previzibile și periodice, pare să fi împiedicat colaborarea dintre mediul academic și industrie, necesară pentru a stimula inovarea care să răspundă nevoilor reale ale pieței.

Exercițiul de evaluare în curs va identifica provocările cu care se confruntă inovarea și va oferi recomandări specifice pentru optimizarea cheltuielilor aferente politicii de coeziune în perioada de programare 2021-2027. Au avut loc interviuri cu actorii relevanți, inclusiv: birouri de transfer de tehnologie; parcuri științifice și tehnologice și incubatoare/acceleratoare; ministere, autorități de management, agenții de dezvoltare și organisme intermediare; experți în domeniul proprietății intelectuale și reprezentanți ai mediului de afaceri.

Studiul, care acoperă, de asemenea, Bulgaria și Croația, este realizat de un grup de zece experți, coordonat de JRC, și va fi finalizat până în iunie 2023. 

Celelalte regiuni sunt Egeea de Nord și Macedonia de Vest din Grecia, Piemonte și Apulia din Italia, Navarra și Andaluzia din Spania, Centro din Portugalia, Pomerania din Polonia, precum și regiunea Manisa din Turcia.

Se preconizează că regiunile vor colabora cu experți și parteneri pentru a elabora, a testa și a îmbunătăți un cadru de indicatori pentru monitorizarea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite, la nivel regional. Acestea vor contribui la definirea metodei și la identificarea indicatorilor relevanți, care vor fi utilizați în final în întreaga UE.