Science Flash for You - România

Scopul a fost de a ajuta orașele să devină mai verzi și mai digitale, de a utiliza tehnologii pentru a spori eficiența energetică a clădirilor, de a sprijini sistemele de mobilitate inteligente și durabile, de a juca un rol de lider în ceea ce privește soluțiile eficiente din punct de vedere energetic, precum și de a conecta ecosistemul local de inovare cu alte ecosisteme de la nivel regional și european. Tabăra a fost structurată în jurul următoarelor teme: punerea în aplicare treptată a strategiei de transformare digitală a municipiului Cluj-Napoca; drumul către Cluj-Napoca: oraș verde și rezilient; Centrul de Inovare Digitală Transilvania – servicii și competențe pentru industrie; și sinergiile ecosistemelor întreprinderilor digitale nou‑înființate.

Printre participanți s-au numărat Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca și Bianca Muntean, cofondatoare a Centrului de Inovare Digitală Transilvania, și au fost implicați toți actorii elicei cvadruple (universități, întreprinderi, institute de cercetare și autorități locale) de la nivel local și regional.

Inițiativa „Știința întâlnește regiunile” vizează obținerea de date prealabile pentru politicile de la nivel local și regional. Ea este aprobată de Parlamentul European și pusă în aplicare de JRC în strânsă consultare cu Comitetul Regiunilor. Evenimentele sale participative reunesc factori de decizie și oameni de știință de la nivel regional și local pentru a promova o cultură a elaborării de politici bazate pe dovezi și a concepe soluții pentru provocările epocii noastre, în conformitate cu prioritățile politice ale Comisiei Europene.

Cutremurele reprezintă o amenințare semnificativă la adresa populației și a mediului construit din Uniunea Europeană, iar România poartă o moștenire tristă în această privință. Municipiul București s-a confruntat cu două cutremure puternic devastatoare în secolul trecut: în 1940, când un cutremur cu magnitudinea de 7,7 a curmat peste 550 de vieți omenești, și în 1977, când a avut loc cel mai mare dezastru natural din România din secolul al XX-lea, în urma căruia peste 1 400 de persoane și-au pierdut viața și un întreg oraș a trebuit să fie reconstruit.

Lecțiile de seismologie și de inginerie învățate cu amărăciune la momentul respectiv au servit drept stimulent în întreaga Europă pentru unirea forțelor în vederea revizuirii codurilor de construcție pentru proiectarea seismică și pentru dotarea specialiștilor cu cunoștințele și instrumentele adecvate, pentru a veni în sprijinul procesului de elaborare a politicilor și al factorilor de decizie.

Conferința a reprezentat o ocazie unică pentru toate părțile interesate de a împărtăși și a face schimb de idei, constatări și soluții pentru promovarea valorilor ingineriei seismice și ale seismologiei. JRC a prezentat patru documente științifice și a coprezidat două sesiuni speciale: una privind reabilitarea seismică și energetică integrată a clădirilor și cealaltă privind provocările și tendințele viitoare în ceea ce privește evaluarea și reabilitarea structurilor umplute din beton armat.

La nivel municipal, analiza s-a axat pe tendințele (de)populării. Depopularea a fost mai importantă în unele țări mediteraneene, precum și în România, Bulgaria și Portugalia, variind între -1 % și peste -10 %. În majoritatea țărilor menționate este prezent, de asemenea, un model spațial special de depopulare, care formează un cerc în jurul capitalelor și al marilor orașe. Cele mai vizibile cazuri sunt cele din jurul orașelor București, Berlin, Madrid, Riga, Sofia, Tallinn și Vilnius.

Zonele îndepărtate reprezintă aproape jumătate din teritoriul UE și sunt locuite de 37 de milioane de persoane. Ele sunt adesea susceptibile să devină ceea ce raportul JRC definește drept „locuri izolate”, suferind de pe urma unor servicii locale, a unei accesibilități sau a unei conectivități insuficiente. Această denumire reflectă poziția și legătura dintre aceste locuri din punct de vedere demografic, economic, social și al infrastructurii. Raportul identifică 1 200 de localități din întreaga Europă ca fiind „locuri izolate”, unde pot fi prezente depopularea, conexiunile virtuale slabe, varietatea redusă a serviciilor chiar și în interiorul orașelor sau sărăcia în materie de mobilitate în cazul grupurilor defavorizate.

Proiectul INNO4DIV urmărește să consolideze nevoile educaționale ale cadrelor didactice, în vederea unei educații favorabile incluziunii în contextul diversității. El abordează lipsa competențelor interculturale ale cadrelor didactice în contextul unei diversități tot mai mari în sălile de clasă. Raportul aferent evidențiază 21 de bune practici inovatoare care au abordat cu succes obstacolele existente în calea dezvoltării competențelor interculturale ale cadrelor didactice. Acest lucru este deosebit de important pentru a permite cadrelor didactice să contribuie la construirea identității sociale a Uniunii Europene, care reprezintă un creuzet al culturilor. În cadrul proiectului INNOD4DIV, „diversitatea culturală” este înțeleasă ca diversitate umană și nu ca o reprezentare a migranților, a minorităților etnice sau a altor grupuri minoritare.

Cartografierea realizată de recentul studiu al JRC intitulat „Dezvoltarea strategiei în domeniul bioeconomiei în regiunile UE” a identificat un număr limitat de strategii în domeniul bioeconomiei la nivel regional. O singură regiune (Sud-Muntenia) dispune de o strategie specifică relevantă pentru bioeconomie – un plan de acțiune privind economia circulară bazată pe bioeconomie.

Regiunea Vest este singura regiune care dispune de două documente strategice legate de bioeconomie, și anume un plan de dezvoltare regională și o strategie de specializare inteligentă.

Raportul cartografiază progresele înregistrate de regiunile UE în acest sector, sub egida Centrului de cunoștințe pentru bioeconomie al Comisiei Europene, gestionat de JRC, în contextul punerii în aplicare a strategiei UE în domeniul bioeconomiei.

Strategiile regionale în domeniul bioeconomiei sunt esențiale pentru îmbunătățirea mijloacelor de subzistență în zonele rurale și de coastă, pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale și pentru valorificarea la maximum a particularităților geografice, climatice, economice și politice ale regiunilor UE, contribuind astfel la tranziția verde și echitabilă prevăzută de Pactul verde european.

Această situație a afectat umiditatea solului, la nivelul căruia anomaliile s-au agravat atât în România, cât și în estul Ungariei, în Slovacia și în vestul Ucrainei.

Seceta severă care afectează mai multe regiuni ale Europei de la începutul anului continuă să se extindă și să se agraveze. Condițiile de secetă sunt legate de o lipsă generalizată și persistentă a precipitațiilor, combinată cu valuri timpurii de căldură în lunile mai și iunie. Aproximativ 44 % din teritoriul Europei este expus avertizărilor de secetă, iar 9 % rămâne sub cod de alertă în materie de secetă, fiind asociat cu deficitul de umiditate a solului în combinație cu stresul vegetației. Pe lângă presiunea asupra randamentului culturilor, este afectată, de asemenea, producția de energie provenită de la hidrocentrale.

JRC produce informații în timp real cu privire la secetă prin intermediul observatoarelor europene și globale ale secetei (EDO și GDO), care fac parte din serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență (CEMS). Activitatea observatorului european este extinsă în prezent cu o evaluare multisectorială a riscului de secetă și a impactului în cadrul proiectului referitor la un observator european pentru rezistență și adaptare la secetă (proiectul EDORA), care vizează îmbunătățirea rezilienței și a adaptării la secetă în statele membre ale UE.