Science Flash for You - România

Conform estimărilor atlasului, Bucureștiul ar urma să piardă 37 000 de locuitori – aproximativ 2 % din populația sa – până în 2050. Se așteaptă ca zonele rurale din apropierea frontierelor cu Serbia și Bulgaria să se confrunte cu un declin chiar și mai accentuat. De exemplu, Hinova din județul Mehedinți ar urma să piardă 34 % din populație, aproximativ același nivel preconizat pentru localitatea Topolog din partea de est a județului Tulcea.

Cercetările JRC sugerează că actuala pandemie de COVID-19 și măsurile de răspuns ale guvernelor în acest sens ar putea remodela mișcările migratorii, modifica rutele de migrație și schimba compoziția populațiilor migrante din întreaga lume.

Atlasul este publicat de Centrul de cunoștințe al JRC în materie de migrație și demografie. El este un instrument online de referință, care ghidează factorii de decizie politică, practicienii și publicul larg prin labirintul problemelor legate de migrație și demografie. Atlasul reunește indicatori referitori la aproximativ 200 de țări, proveniți din diverse surse internaționale de date și acoperind domenii precum migrația, azilul, integrarea, demografia și dezvoltarea.

Recenta analiză a complexității economice efectuată de JRC examinează sectorul echipamentelor electrice, studiind capacitățile tehnologice din spatele posibilelor piețe de export pe care România nu este activă în prezent, dar ar putea fi activă în viitor.

Analiza capacităților tehnologice regionale identifică regiunile cele mai potrivite pentru a intra pe fiecare dintre aceste piețe. De exemplu, pentru transformatoarele electrice, regiunea București-Ilfov este identificată ca fiind cea mai potrivită.

Analiza complexității economice efectuată de JRC mută centrul de interes al analizei economice de la cantitățile agregate (de exemplu, „cât produce o țară” sau altfel spus care este PIB-ul unei țări) la elementele aflate la baza acestora (de exemplu, în ce sectoare industriale se specializează țara respectivă). Analizele variază de la previziuni privind performanțele economice ale țărilor, defalcate pe sectoare industriale, până la o analiză a capacităților de inovare inclusiv la nivel regional, cu o trecere în revistă a produselor.

Cele două laboratoare ale JRC se află la Ispra, în Italia. Cererea de propuneri oferă sprijin pentru deplasare și ședere membrilor instituțiilor care își depun candidatura din România, precum și din alte câteva țări. Cererea de propuneri va fi deschisă până pe 16 ianuarie 2022.

În cadrul noii inițiative a Comisiei Europene privind noul Bauhaus european, lansată de președinta von der Leyen și coordonată de JRC, lista priorităților în materie de cercetare este lungă. Aceasta include renovarea clădirilor în condiții sigure și ecologie, materialele inteligente și sustenabile, inclusiv nanomaterialele, pentru clădiri și construcții, proiectarea și modernizarea pentru reziliență, siguranța infrastructurii construite împotriva mai multor pericole, inclusiv schimbările climatice, noile materiale și tehnologii, materialele de construcție sustenabile și aplicarea unor metode avansate de testare.

JRC oferă cercetătorilor de vârf din întreaga Europă și din afara acesteia acces la instalațiile și laboratoarele sale de talie mondială, permițând cercetarea experimentală de ultimă generație, colaborarea și consolidarea capacităților cu o dimensiune europeană. Acest lucru se realizează prin intermediul programului de acces liber la infrastructurile de cercetare ale JRC.

Noul Bauhaus european este o inițiativă creativă și interdisciplinară, care creează un spațiu de întâlnire pentru conceperea viitoarelor moduri de viață, situat la intersecția dintre artă, cultură, incluziune socială, știință și tehnologie. El aduce Pactul verde european aproape de cetățeni și îndeamnă la efort colectiv pentru a imagina și a construi un viitor sustenabil, incluziv și frumos.

Sectorul construcțiilor și reparațiilor navale și sectorul turismului costier au cea mai mare contribuție atât la ocuparea forței de muncă, cât și la VAB. Industria construcțiilor navale din România a cunoscut o dezvoltare puternică în anii’1960, când țara a trecut de la construcția de nave mici la nave cargo mari, specializându-se ulterior în construcția de coci de navă care sunt apoi instalate pe alte șantiere navale.

Raportul din 2021 al Comisiei Europene oferă o imagine de ansamblu asupra performanței sectoarelor economice legate de oceane și de mediul costier. Experții JRC au contribuit cu modelări și analize pe teme precum schimbările climatice, poluarea marină și alte efecte ale activității umane, capitalul natural marin și serviciile ecosistemice, tendințele din sectoarele tradiționale și emergente, inclusiv impactul COVID-19.

Se preconizează că, până în 2030, energia nucleară își va mări dimensiunea de peste două ori, de la 33 la 72 TWh, în timp ce sursele fosile tradiționale, cum ar fi gazele, petrolul și cărbunele, își vor reduce dimensiunea.

Noul instrument JRC generează informații vizuale simple pornind de la date energetice complexe, pentru a ilustra volumul de energie consumat și sursele acestei energii. Acesta poate fi utilizat pentru a compara scenarii și a vedea cum s-a schimbat consumul nostru de energie, precum și pentru a descoperi ce opțiuni există pentru a produce energie fără emisii nete în viitor. Aceste date sunt legate de Pactul verde european, care vizează transformarea UE într-o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, asigurând, până în 2050, un nivel zero al emisiilor nete de gaze cu efect de seră. Instrumentul poate fi utilizat pe toate dispozitivele de birou și mobile.

Tehnologiile digitale pentru predare și învățare au potențialul de a spori calitatea educației și formării oferite în școlile profesionale din întreaga Europă. Elementul-cheie pentru dobândirea competențelor digitale în educația și formarea profesională a elevilor este de a garanta că profesorii lor și formatorii din cadrul întreprinderilor dețin competențele digitale necesare în vremurile actuale.

Pentru a îmbunătăți gradul de pregătire a școlilor în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor digitale, Comisia Europeană a dezvoltat SELFIE, un instrument online care le oferă acestora sprijin în valorificarea la maximum a tehnologiilor digitale pentru predare și învățare. Totodată, SELFIE a fost extins pentru a include mediile profesionale.