Science Flash for You - România

Pe parcursul unui an, între 2018 și 2019, emisiile de CO2 rezultate din arderea combustibililor fosili au crescut cu 3,4 % în China și cu 1,6 % în India, în timp ce cea mai mare scădere a emisiilor de dioxid de carbon la nivel mondial a fost înregistrată în Uniunea Europeană, -3,8 %. Emisiile au scăzut în UE cu 22,2 % între 2005 și prezent. Estimările pentru perioada marcată de pandemia de COVID indică o scădere foarte pronunțată a cererii de energie la nivel mondial, cu un impact puternic în scădere asupra emisiilor.

EDGAR este abrevierea pentru Emissions Database for Global Atmospheric Research (Baza de date privind emisiile pentru cercetări atmosferice globale), și indică serii cronologice pentru emisii din 1970 până la 2019 pentru emisiile de CO2 rezultate din arderea combustibililor fosili pentru toate țările din lume. Acest raport contribuie la procesul Acordului de la Paris cu o perspectivă independentă și cantitativă asupra emisiilor de CO2 rezultate din arderea combustibililor fosili la nivel mondial.

Universitatea lucrează în parteneriat cu JRC în cadrul proiectului SERA/SlabSTRESS, care studiază comportarea structurilor de beton armat cu planșee dală la acțiuni seismice și la gravitate.

Proiectul SERA este finanțat prin programul-cadru al UE pentru cercetare și inovare Orizont 2020 și are drept obiectiv reducerea riscurilor generate de cutremurele naturale și antropice. O clădire cu două etaje a fost proiectată și testată la Zidul de reacție al ELSA. Aceste teste vor ajuta cercetătorii europeni să elaboreze noi norme în materie de proiectare și construcție pentru clădiri mai sigure. Proiectul promovează o colaborare mai amplă prin intermediul unui concurs internațional de predicții oarbe.

Evenimentul este evidențiat într-un nou raport al JRC drept o ocazie unică de a sensibiliza cetățenii, întreprinderile, mediul academic și administrația publică locală cu privire la importanța promovării elaborării de politici în cunoștință de cauză. În cadrul procesului evidențiat de eveniment, a fost realizat un studiu privind orașul Măgurele folosind concepte de orașe inteligente.

„Știința întâlnește Parlamentul/Știința întâlnește regiunile” este o inițiativă a JRC, aprobată de Parlamentul European și de Comitetul Regiunilor al UE. Ea reunește oameni de știință și factori de decizie pentru a discuta o chestiune de politică relevantă la nivel local, pe baza unor dovezi științifice. Acest lucru ajută la apropierea științei de cetățeni și la creșterea încrederii cetățenilor în știință. Faza-pilot a fost lansată în 2018, iar raportul JRC, publicat recent, face bilanțul rezultatelor celor 25 de evenimente organizate în întreaga Europă. Evenimentele locale au demonstrat în mod clar interesul real și necesitatea acestei metodologii, în special la nivel regional și local.

Pandemia de COVID a pus la grea încercare reziliența societăților noastre, iar astăzi, mai mult decât oricând, reziliența individuală joacă un rol important în sprijinirea soluționării cu succes a crizei.

Conform studiului, 33 % din populația României, față de 40 % la nivel european, au declarat că, în cazul în care s-ar afla în dificultate, nu le-ar lua mult timp pentru a reveni la normalitate. În cazul unei scăderi substanțiale a veniturilor, cetățenii români s-ar putea baza în primul rând pe reducerea cheltuielilor (62 %), pe o creștere a volumului de muncă (36 %) și pe economii (34 %), în timp ce doar 7 % ar conta pe prieteni și rude și pe sprijinul acordat de stat. În România, 12 % dintre persoane au declarat că nu vor ști cum să facă față dificultăților economice, față de 6 % din nivelul european. În ceea ce privește atitudinea față de viață a oamenilor din România, 84 % din populație au declarat că nu se simt singuri, 66 % sunt satisfăcuți de viața lor, iar 60 % sunt fericiți sau foarte mulțumiți de viața lor.

Această imagine a României utilizează date din Eurobarometru, care furnizează informațiile utilizate de JRC pentru a elabora un indice de măsurare a rezilienței la nivel individual.

Condițiile de secetă și temperaturile foarte ridicate din regiunile agricole principale din estul și sudul României au afectat în mod negativ formarea recoltei de porumb boabe și de floarea-soarelui. Datorită ploilor, în partea vestică a țării culturile au beneficiat de condiții bune de dezvoltare. În ansamblu, previziunile referitoare la recolte au fost revizuite în jos.

Temperaturile zilnice au fluctuat peste nivelurile normale pentru cea mai mare parte a perioadei de evaluare, ceea ce a dus la o anomalie termică pozitivă de 0,5-2,5 °C. Perioadele de caniculă extremă au predominat în zonele sudice și estice, în care temperaturile maxime au atins 36-39°C în timpul celor mai calde zile, iar numărul de zile de caniculă din regiunile cultivate principale au depășit nivelul normal cu 7-17 de zile.

În estul României, precipitațiile au fost reduse în luna august. Precipitațiile în primele zile ale lunii septembrie au fost mai substanțiale în aceste zone, însă au survenit prea târziu pentru culturile de vară. Și centrul și nord-vestul României s-au confruntat cu condiții meteorologice uscate, însă precipitațiile au crescut începând cu jumătatea lunii august.