Science Flash for You - România

Aceasta este doar una dintre numeroasele informații bazate pe date concrete analizate de JRC în contribuția sa științifică destinată răspunsului Comisiei Europene la criza cauzată de COVID-19. Începând cu pregătirea orientărilor și a materialelor de control pentru testări și pentru îmbunătățirea caracterizării pandemiei și continuând cu analiza impactului economic, JRC evaluează și anticipează evoluția crizei pentru a o gestiona mai bine și a se pregăti pentru strategia de ieșire. JRC monitorizează situația din perspectiva cetățenilor, înțelegând temerile și preocupările acestora în ceea ce privește securitatea și aspectele sociale, economice și de mediu.

O serie de inițiative ale JRC au contribuit la gestionarea situației sanitare complexe. La 1 aprilie, oamenii de știință din cadrul JRC au elaborat un nou material de control care contribuie la prevenirea deficiențelor de testare a coronavirusului, îmbunătățind astfel precizia acestora. Lipsa unor materiale de control pozitive a fost considerată drept una dintre principalele provocări cu care se confruntă laboratoarele în ceea ce privește fiabilitatea testelor de detectare a coronavirusului. Eșantioanele de materiale ale JRC au fost expediate imediat către toate statele membre ale UE, în mod gratuit, pentru a fi puse la dispoziția laboratoarelor și a centrelor de cercetare autorizate.

La 15 aprilie, Comisia Europeană a prezentat orientările privind ridicarea măsurilor de izolare legate de coronavirus. JRC a contribuit în special la sprijinirea statelor membre în ceea ce privește metodologiile de testare a coronavirusului. Disponibilitatea datelor fiabile de-a lungul timpului este esențială pentru luarea deciziilor de ridicare a măsurilor de izolare, a declarat Mariya Gabriel, comisarul european responsabil pentru JRC. Cu sprijinul JRC, Comisia a elaborat criterii de performanță a testelor pentru a îmbunătăți performanța globală a acestora, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.

Prin intermediul instrumentelor JRC de gestionare a crizelor, inclusiv prin intermediul Centrului de cunoștințe privind gestionarea riscului de dezastre, au fost întreprinse numeroase alte acțiuni în vederea coordonării gestionării crizei Covid-19. Activitatea JRC a contribuit la definirea scenariilor de ieșire din criză, la modelarea dinamicii epidemiei, de exemplu în ceea ce privește demografia sau mobilitatea, la evaluarea impactului atât asupra activităților economice, cât și asupra pieței forței de muncă din sectoarele cele mai afectate, precum și a impactului asupra aspectelor de securitate legate de infrastructura critică sau de energie, la investigarea aspectelor sociale și la identificarea posibilităților de sprijin prin intermediul instrumentelor europene existente, cum ar fi fondurile structurale și, de asemenea, la examinarea impactului crizei cauzate de coronavirus asupra mediului.

În grupul de orașe cu populația cuprinsă între 250 000 și 500 000 de locuitori, Cluj-Napoca se află pe locul 3 la capitolul deschidere, toleranță și încredere. Programul său bogat de evenimente și de momente unice pe care le promovează sunt evidențiate în monitor drept bune practici. Evenimentele includ festivalurile Electric Castle, Jazz in the Park, Festivalul Internațional de Film Transilvania, Comedy Cluj și Cluj Short, precum și festivalul Untold.

Celelalte orașe românești incluse în Monitor sunt București, care ocupă locul 10 în grupul de orașe cu peste 1 milion de locuitori, Baia Mare, Iași, Sibiu și Timișoara.

Anul acesta, în România s-au înregistrat 4 700 de cereri de azil, în timp ce în alți ani numărul de cereri nu a ajuns niciodată la 2 000. Pe de altă parte, numărul de permise de ședere eliberate persoanelor străine a crescut constant în perioada 2015-2018, de la 11 289 la 16 487. În 2017, peste 6 800 de cetățeni străini, provenind cu toții din țări din afara UE, au dobândit cetățenia română, o cifră care a crescut constant din 2014, când numărul acestora a fost de 1 674.

Aceste date, precum și alte informații privind migrația și România sunt incluse în ediția din 2019 a Atlasului migrației, o publicație a JRC elaborată de Centrul de cunoaștere privind migrația și demografia, care contribuie la crearea unei imagini de ansamblu clare asupra migrației în statele membre ale Uniunii Europene.

În luna decembrie a anului trecut și în luna ianuarie a anului curent, în aceste regiuni s-au înregistrat 10-40 mm de precipitații, ceea ce reprezintă un deficit grav în raport cu valorile medii (de 15-50 mm). La începutul lunii februarie, cantitatea de precipitații a crescut, însă unele zone din regiunile de est sunt în continuare mai uscate decât de obicei.

Iarna 2019/2020 a fost una dintre cele mai calde înregistrate în buletinul MARS începând cu 1979, în special în regiunile din sud-estul României. Temperatura medie zilnică în perioada februarie-martie a fost cu 4-6 grade mai ridicată decât cea normală pentru această perioadă.

Monitorizarea de către JRC a agriculturii prin teledetecție (MARS) sprijină politica agricolă comună a UE, oferind o gamă largă de servicii. Activitățile acoperite prin MARS includ domenii tematice diferite, cum sunt monitorizarea agricolă, previziunile privind randamentul culturilor, securitatea alimentară la nivel mondial, biodiversitatea agricolă, dezvoltarea rurală, schimbările climatice și observarea Pământului.

Aceste modificări, cel mai probabil cauzate de evoluțiile recente ale modelelor de circulație din Marea Neagră, determinate de schimbările climatice, conduc la creșterea nivelului de contaminanți în regiune. Având în vedere impactul negativ al acestor contaminanți asupra calității apei și a ecosistemelor marine, este important să se înțeleagă mai bine traseele lor de propagare.

Aceste schimbări substanțiale ale modelelor de circulație par a fi un factor-cheie în modificarea traseelor volumului de apă dulce a fluviului care se varsă în mare. Volumul de substanțe transportate de Dunăre de-a lungul marginii platoului continental atinge un nivel maxim anual în luna septembrie, când se pot detecta impulsuri cu concentrații mai mari de trasori inclusiv în bazinul inferior al fluviului.

Ca urmare a schimbării modelelor de circulație, acumularea de contaminanți transportați de cursul de apă în zonele de nord și de sud-vest ale platoului continental a crescut în ultimele decenii. Aceste rezultate vin în sprijinul evaluării obiectivelor de mediu stabilite de Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” și pot contribui la activitățile de monitorizare directă a zonelor problematice.

Graficul de mai jos prezintă un eșantion de persoane cu vârsta mai mare de 15 de ani din România, le sortează în funcție de venitul gospodăriei după impozitare și le împarte în cinci părți egale, reprezentate prin dreptunghiuri. În 2007, aproape toate grupurile de venituri au avut același dezavantaj relativ în raport cu omologii lor din UE, acest dezavantaj fiind unul dintre cele mai mari în rândul țărilor UE. Până în 2017, fiecare dintre aceste grupuri de venituri a recuperat o mare parte dintre decalajele înregistrate în raport cu omologii lor din UE, ceea ce reprezintă un model aproape unic în UE.