Iritanți dermici
Sănătate și securitate

Un „iritant dermic” este o substanță care produce o inflamație a pielii, în principal o afecțiune cunoscută sub numele de dermatită. Iritanții se încadrează în una dintre următoarele două categorii, în funcție de potențialul lor de a cauza dermatită:

• iritanții dermici primari produc inflamarea directă a acelor suprafețe de piele cu care intră în contact;
• iritanții dermici secundari produc efecte similare după o perioadă de expunere, cauzând inflamarea mai multor părți ale corpului.

Dermatita este o afecțiune a pielii care poate prezenta diferite simptome și diferite grade de gravitate. În general, aceasta se manifestă prin iritarea și înroșirea pielii și, ocazional, prin umflarea suprafețelor afectate. Se pot dezvolta ulterior bășici care, dacă erup, provoacă o infecție septică. Poate fi afectată orice parte a corpului care intră în contact cu un iritant dermic. Dermatita afectează de obicei mâinile și brațele, însă se poate extinde și la alte părți ale corpului dacă nu se consultă medicul — efectele sale mai grave necesită o perioadă de timp mai îndelungată pentru a se dezvolta.

Există două tipuri principale:

• Dermatita de contact iritantă: Aceasta poate apărea imediat după contactul cu un iritant puternic sau după o perioadă mai lungă în urma contactului repetat cu iritanți mai slabi. Iritanții pot fi de natură chimică, biologică, mecanică sau fizică. Contactul repetat și prelungit cu apa (de exemplu, mai mult de 20 de spălări ale mâinilor sau faptul de a avea mâinile umede pentru mai mult de 2 ore per schimb) pot provoca, de asemenea, dermatita iritantă.
• Dermatita alergică de contact: Aceasta poate apărea în cazul în care persoana în cauză dezvoltă o alergie la o substanță. Odată ce o persoană este „sensibilizată”, este probabil ca sensibilizarea să fie permanentă; prin urmare, orice contact cutanat cu substanța respectivă va duce la apariția dermatitei alergice de contact. Adesea, sensibilizanții pentru piele sunt, de asemenea, iritanți ai pielii.

O gamă variată de substanțe pot irita pielea, însă acestea se încadrează în una dintre următoarele categorii:

• Uleiuri minerale: Toate tipurile de uleiuri, inclusiv motorină și alte tipuri de hidrocarburi, pot provoca iritații ale pielii, deși o parte dintre acestea sunt mai nocive decât altele. Uleiurile provoacă o formă de dermatită cunoscută sub numele de „acnee provocată de expunerea la uleiuri”, care conduce la apariția de coșuri sau puncte negre pe piele acolo unde porii au rămas acoperiți și a apărut o infecție septică. Acneea provocată de expunerea la uleiuri afectează în mod normal numai suprafețele care au intrat în contact direct cu uleiurile sau îmbrăcămintea unsuroasă.
• Substanțe chimice: Anumite substanțe chimice, în special alcaliile puternice și anumiți acizi, penetrează pielea și formează ulcere sau „găuri” care se vindecă greu. În această categorie intră:
  
  • explozivii;
  • anumite insecticide;
  • acidul cromic;
  • naftalina clorurată și difenilul;
  • cromatul;
  • bicromatul;
  • sărurile de nichel;
  • acceleratorii de vulcanizare;
  • compușii mercurului;
  • formaldehida, un iritant foarte puternic care poate produce o formă gravă de dermatită.
• Solvenți și degresanți: aceștia pot cauza dermatita prin dizolvarea grăsimii naturale a pielii. În plus, aceste substanțe măresc predispoziția pielii de a fi afectată în urma expunerii la alte substanțe. Printre aceștia se numără:
• parafina,
• terebentina,
• produsele petroliere,
• tricloretilena,
• și alți solvenți.
• Produse din gudron, smoală și gudron de cărbune: Expunerea îndelungată la smoală și gudron poate conduce la apariția de negi sau ulcere care pot deveni maligne.
• Alte substanțe: Contactul prelungit cu alte substanțe poate cauza, de asemenea, dermatită, inclusiv:
  • zahărul;
  • anumite varietăți de lemn de esență tare;
  • anumite tipuri de antibiotice;
  • cimentul;
  • anumite flori.
• Materiale acide și alcaline: scara pH variază de la valoarea cea mai acidă (0,0) la cea mai alcalină (14,0). Valoarea pH-ului pielii umane este, de obicei, neutră sau ușor acidă (aproximativ pH7). Multe produse de uz comun sunt în mare măsură alcaline sau acide, iar expunerea îndelungată la acestea poate provoca dermatită.

În cursul operațiunilor normale de eșantionare, este puțin probabil să fiți expus pentru perioade lungi de timp, dar dacă există scurgeri sau ambalaje deteriorate, îmbrăcămintea sau echipamentul individual de protecție (PPE) poate fi contaminat cu produse alimentare aparent inofensive, ceea ce crește riscul de expunere îndelungată.

Atenție: Activitățile profesionale prelungite în medii excesiv de calde și umede pot face pielea mai vulnerabilă la infecții.

Prevenirea dermatitei este mai ușoară decât tratarea acesteia. Măsurile preventive se încadrează în trei categorii principale:

• Protecția mediului: Aceasta înseamnă înlocuirea substanței periculoase cu o substanță care nu are potențialul de a irita pielea. Cu toate acestea, întrucât sunt mai mari șansele să intrați în contact cu substanțe periculoase la sediul comerciantului, acest lucru este în general imposibil. Un echipament de ventilare sau de extragere a prafului poate fi, de asemenea, util.
• Protecția individuală: Îmbrăcămintea de protecție (de exemplu, mănuși și creme protectoare) poate reduce contactul pielii cu iritanții, însă este indicat să protejați pielea și îmbrăcămintea care pot intra în contact cu substanța, din cauza faptului că îmbrăcămintea contaminată care atinge pielea poate cauza expunerea prelungită la substanța în cauză, înrăutățind efectele. Frecarea produsă de îmbrăcăminte (de exemplu, la guler, manșete sau betelie) poate introduce în piele iritantul, care este ulterior absorbit. De asemenea, praful poate penetra îmbrăcămintea și se poate amesteca cu transpirația, provocând iritații ale pielii. Acest lucru are loc, de obicei, doar în anumite părți ale corpului care sunt deosebit de predispuse la transpirație, cum ar fi gâtul, axilele și zona inghinală.
• Curățarea după expunere: Aceasta presupune, dacă este necesar, spălarea mâinilor și a altor părți expuse ale pielii sau, dacă este nevoie, spălarea întregului corp sub duș. Trebuie verificat dacă resturile de produse sunt spălate sau eliminate de pe îmbrăcăminte și din PPE.

Pentru informații suplimentare trebuie să consultați legislația și orientările administrației naționale.