Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune

Dreptul muncii

Ce se înțelege prin legislația muncii?

Legislația muncii definește drepturile și obligațiile lucrătorilor și ale angajatorilor.

Legislația europeană a muncii acoperă două domenii principale:

  • condițiile de muncă - timpul de lucru, munca cu fracțiune de normă, contractele cu durată determinată, detașarea lucrătorilor;
  • informarea și consultarea lucrătorilor cu privire la concedierile colective, la transferurile de întreprinderi, etc.

Cum funcționează?

UE și legislația muncii

În ultimele decenii, politicile UE au vizat:

  • asigurarea unui nivel ridicat de protecție socială și de ocupare a forței de muncă;
  • îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă;
  • protejarea coeziunii sociale.

UE își propune să promoveze progresul social și să îmbunătățească condițiile de trai și de muncă ale cetățenilor europeni - a se vedea preambulul Tratatului privind funcționarea UE.

În ceea ce privește legislația muncii, UE vine în completarea inițiativelor adoptate de fiecare stat membru prin stabilirea unor standarde minime. În conformitate cu Tratatul (în special articolul 153), UE adoptă directive care stabilesc cerințe minime referitoare la

  • condițiile de muncă și de încadrare în muncă;
  • informarea și consultarea lucrătorilor.

Statele membre pot să asigure niveluri mai ridicate de protecție, dacă doresc acest lucru. În timp ce Directiva europeană privind timpul de lucru prevede dreptul la un concediu anual plătit de 4 săptămâni, multe țări au ales să le acorde lucrătorilor dreptul la un concediu cu o durată mai mare.

Autoritățile naționale și legislația muncii

UE adoptă directive, iar statele membre le transpun în legislația națională și le pun în aplicare. Acest lucru înseamnă că autoritățile naționale - inspectoratele de muncă și instanțele judecătorești, de exemplu - sunt cele care asigură respectarea normelor.

Un centru european de expertiză

În 2016, Uniunea Europeană a creat un Centru european de expertiză în domeniul dreptului muncii, al ocupării forței de muncă și al politicilor privind piața muncii. Centrul acoperă aspectele juridice, economice, politice și de reglementare ale ocupării forței de muncă și ale piețelor muncii și, în special, ale reformelor întreprinse în cele 27 de state membre, în Regatul Unit, în Spațiul Economic European (SEE) și în țările candidate și potențial candidate eligibile să participe la axa Progress a programului Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială.

În ceea ce privește dreptul muncii, Centrul european de expertiză își propune, printre altele:

  • să asiste Comisia în activitățile menite să asigure aplicarea corectă a dreptului UE în toate statele membre și să monitorizeze reformele legislației muncii ca parte a semestrului european, în contextul strategiei Europa 2020;
  • să consolideze capacitatea Comisiei de a anticipa eventualele probleme legate de aplicarea directivelor UE și să analizeze posibilele probleme de natură juridică, precum și impactul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene;
  • să încurajeze dezbaterile publice pe teme de interes legate de dreptul european al muncii.

Puteți consulta rapoartele lunare privind evoluțiile din domeniul dreptului muncii din țările UE și SEE.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene și legislația muncii

În cazul litigiilor aflate pe rolul unei instanțe naționale, atunci când apare o problemă legată de interpretarea unei directive UE, instanța poate sesiza Curtea de Justiție a UE. Curtea de Justiție a UE îi oferă instanței naționale răspunsurile de care are nevoie pentru a soluționa cauza respectivă.

Comisia Europeană și legislația muncii

Comisia verifică dacă directivele UE sunt transpuse în legislațiile naționale și asigură, prin acțiuni sistematice de monitorizare, aplicarea corectă a normelor.

În cazul în care consideră că un stat UE nu a transpus corect o directivă în legislația națională, Comisia poate decide să inițieze o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor.

În acest fel, Comisia garantează că toate drepturile prevăzute în directive se regăsesc în legislațiile naționale. Dar Comisia nu poate să ofere despăgubiri cetățenilor (adică să compenseze prejudiciile sau să facă dreptate într-o anumită situație), de acest aspect fiind responsabile autoritățile naționale competente.

Care sunt rezultatele?

Având în vedere faptul că în Uniunea Europeană există peste 240 de milioane de lucrători, de drepturile conferite de legislația UE în domeniul muncii beneficiază în mod direct un număr mare de cetățeni, iar aceste drepturi au un impact pozitiv asupra unuia dintre cele mai importante și tangibile aspecte ale vieții noastre de zi cu zi.

În plus, de legislația UE în domeniul muncii beneficiază angajatorii și societatea în general prin:

  • asigurarea unui cadru clar privind drepturile și obligațiile la locul de muncă;
  • protejarea sănătății la locul de muncă;
  • promovarea unei creșteri economice durabile.

În plus, legislația UE în domeniul muncii este necesară pentru buna funcționare a pieței unice. Libera circulație a bunurilor, a serviciilor, a capitalului și a lucrătorilor trebuie însoțită de acte legislative în domeniul muncii, pentru a se asigura o concurență loială între țări și întreprinderi. Succesul ar trebui să fie obținut prin produse și servicii mai bune, nu prin standarde mai reduse în materie de drept al muncii.

Distribuiți pagina