Reprezentanţa în România

Uniunea Europeană

/romania/file/acorduejaponiajpg_roacord_ue_japonia.jpg

Acord de principiu, parteneriat economic UE-Japonia

Acordul bilateral de parteneriat economic al UE cu Japonia va intra în vigoare în 1 februarie 2019, după ce a fost ratificat de forurile legislative ale celor două părți. Va fi creată o zonă de liber schimb cu 635 milioane locuitori, care va reprezenta o treime din PIB-ul mondial. De pe urma acordului vor beneficia și companiile din România care exportă către Japonia.

13/12/2018

Exporturile către Japonia, în valoare de 233 milioane euro, și importurile de 346 milioane euro, fac din această țară al 13-lea cel mai mare partener comercial al României din afara UE. În prezent, sunt 271 de companii din România (66% dintre ele IMM-uri), cu 21.268 angajați, care exportă către Japonia produse precum componente auto, tâmplărie din aluminiu sau apă minerală. Iar datorită acordului comercial, companiile vor putea realiza aceste exporturi mai simplu și totodată mai ieftin. 

Acordul va elimina marea majoritate a taxelor vamale pe care companiile din UE care exportă în Japonia le plătesc anual, în valoare de 1 miliard de euro, precum și o serie de obstacole privind reglementarea, de exemplu în cazul autoturismelor. Va deschide, de asemenea, piața japoneză, de 127 de milioane de consumatori, unor exporturi-cheie de produse agricole din UE.

Principalele beneficii aduse companiilor din UE care exportă către Japonia:

  • elimină taxele vamale pentru multe brânzeturi, precum Gouda și Cheddar (care sunt în prezent de aproape 30%), precum și pentru exporturile de vin (în prezent de 15%, în medie);
  • va permite UE să își sporească în mod substanțial exporturile de carne de vită către Japonia și va deschide noi oportunități de export pentru carnea de porc;
  • asigură protejarea în Japonia a peste 200 de produse agricole europene de înaltă calitate (așa-numitele indicații geografice);
  • eliminarea tarifelor la produsele industriale din sectoare competitive pentru UE, precum cosmeticele, industria chimică, textilele și hainele;
  • alinierea Japoniei la standardele internaționale din industria auto, ceea ce va facilita exporturile europene din acest sector către Japonia;
  • deschiderea piețelor de servicii, în special pentru cele financiare, de comerț electronic, telecomunicații și transporturi;
  • garantarea accesului pentru companiile din UE la marile piețe de achiziții publice din 54 de orașe mari din Japonia și eliminarea obstacolelor din calea achizițiilor publice în sectorul feroviar, de o mare importanță economică;

Totodată, Acordul de parteneriat economic va intensifica cooperarea dintre Europa și Japonia în diverse domenii, va reafirma angajamentul comun al celor două părți față de dezvoltarea durabilă și va include, pentru prima oară, un angajament specific referitor la Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

Tot la începutul anului 2019, este pregătit pentru a intra în vigoare Acordul de parteneriat strategic.
Acesta va duce la consolidarea relațiilor UE-Japonia, a dialogului privind politica externă și de securitate și la angajarea într-o gamă largă de tematici globale, regionale și bilaterale. Acordul reafirmă valorile și principiile comune care stau la baza parteneriatului UE-Japonia, precum drepturile omului, democrația, multilateralismul și statul de drept.

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Elemente-cheie ale acordului

Fișă informativă România

Pagina acordului UE-Japonia

 

Persoane de contact pentru presă:

Daniel ROSARIO (+ 32 2 295 61 85)

Maja KOCIJANCIC (+32 2 298 65 70)

Kinga MALINOWSKA (+32 2 295 13 83)

Adam KAZNOWSKI (+ 32 2 298 93 59)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

/romania/file/dialogcetatenibannerwebjpg_rodialog_cetateni_banner_web.jpg

dialog_cetateni_banner_web
copyright

Comisia Europeană a publicat astăzi, 11 decembrie, înainte de Consiliul European, un raport intermediar cu privire la dialogurile și consultările cu cetățenii.

11/12/2018

Raportul se bazează pe contribuțiile cetățenilor și urmează să fie utilizat în cadrul discuțiilor liderilor UE din 13-14 decembrie 2018. De la începutul mandatului Comisiei Juncker, 160.000 de cetățeni de toate naționalitățile, vârstele, rasele, religiile și din întregul spectru politic au luat parte la peste 1.200 de dezbateri publice organizate în primării, universități, fabrici și în alte locuri din întreaga Uniune Europeană. Mesajul cetățenilor este răsunător: europenii doresc să joace un rol activ în modelarea viitorului Uniunii lor.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: „Dezbaterea și dialogul au fost pe agenda actualei Comisii încă din prima zi. Am lansat, împreună cu întreaga mea echipă de comisari, un dialog permanent cu cetățenii, în fiecare parte a Uniunii noastre, pentru a afla care le sunt speranțele, temerile, așteptările, dar și ideile noi. Reacțiile primite arată cât de interesați sunt europenii nu doar să-și spună părerile, ci și să se implice în procesul de luare a deciziilor. Europa trebuie să devină mai puternică și mai unită, dar acest lucru este posibil doar dacă devine mai democratică.

Raportul intermediar arată că aproape două treimi dintre europeni afirmă că sunt optimiști în ceea ce privește viitorul Uniunii Europene, acesta fiind cel mai înalt nivel înregistrat din 2009. Majoritatea cetățenilor consideră că Europa este esențială pentru a răspunde provocărilor cu care ne confruntăm în prezent, printre care schimbările climatice, problemele economice și sociale, migrația și securitatea. Ei percep Europa ca pe un continent al valorilor, un proiect pentru pace și un spațiu al libertății și democrației, în care drepturile fundamentale sunt respectate.

76% la sută din populație consideră că UE este un loc al stabilității într-o lume plină de neliniște și doresc o abordare comună atât în domeniul politicii externe, cât și al politicii de apărare.

Deși numeroși cetățeni apreciază avantajele oferite de moneda euro (aproape trei sferturi din populația zonei euro sprijină uniunea economică și monetară), persistă temeri legate de fluctuațiile sau instabilitatea prețurilor cauzate de nerespectarea normelor. Europenii ar dori un grad mai mare de armonizare în domenii precum protecția mediului și siguranța alimentară, o economie dinamică și reforme care să facă Uniunea mai eficientă și mai transparentă.

Etapele următoare

Raportul intermediar de astăzi privind procesul aferent Cărții albe va fi prezentat statelor membre în cadrul Consiliului European din decembrie 2018. Un raport final va fi prezentat apoi la primul summit UE27 de la Sibiu, din România, la 9 mai 2019, cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor europene.

Context

În cadrul Anului european al cetățenilor 2013, Comisia a lansat primul său dialog cu cetățenii, dedicat dezbaterilor și schimburilor de opinii cu cetățenii, precum și cu politicienii de la nivel național și local. Aceste întâlniri publice, concepute și organizate de Comisia Europeană, permit cetățenilor din toate mediile să dezbată, să facă schimb de opinii și să vorbească liber cu cei aflați în slujba lor, de la comisari și membri ai Parlamentului European, ai Comitetului Regiunilor și ai Comitetului Economic și Social European până la reprezentanți ai autorităților europene, naționale, regionale sau locale.

În martie 2017, Comisia a lansat, odată cu publicarea unei „Cărți albe privind viitorul Europei”, o nouă dezbatere asupra viitorului UE cu 27 de state membre. Pentru a stimula această dezbatere, Comisia a mărit în mod semnificativ numărul dialogurilor organizate. Membrii Comisiei au străbătut Europa și au ascultat opiniile cetățenilor cu privire la diferitele scenarii prezentate, acordând astfel tuturor șansa de a contribui la modelarea Uniunii.

În martie 2018, 27 de state membre au aprobat un cadru comun privind consultările cu cetățenii, care completează activitatea Comisiei în acest domeniu. Pentru a sprijini acest proces, Comisia a lansat o consultare online specială, întrebările fiind concepute de un grup de cetățeni europeni. Consultarea online privind viitorul Europei a primit peste 75.000 de contribuții.

 

Pagini utile

Raport intermediar privind dialogurile și consultările cu cetățenii 

Consultare privind Viitorul Europei 

Broșură: Dialoguri cu cetățenii despre viitorul Europei

Eurobarometru special privind viitorul Europei 

Cartea albă privind viitorul Europei

 

Persoane de contact pentru presă:

Natasha BERTAUD (+32 2 296 74 56)

Tim McPHIE (+ 32 2 295 86 02)

Kasia KOLANKO (+ 32 2 296 34 44)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

/romania/file/comisarvellabucurestijpg_rocomisar_vella_bucuresti.jpg

comisar_vella_bucuresti
copyright

Competitivitatea economică și crearea de locuri de muncă depind de utilizarea la maximum a materialelor de care dispunem. Atunci când aruncăm produse, materialele din care sunt făcute au încă valoare atunci când este posibilă extragerea, reciclarea sau reutilizarea acestora.

06/12/2018

Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, a efectuat o vizită oficială la București pentru a explica modalitățile în care România poate intra într-un “cerc virtuos” în care resursele sunt utilizate eficient prin crearea de oportunități de afaceri în domeniul re-manufacturării, reparațiilor, reutilizării, co-utilizării produselor și al reciclării. Dl. Vella a subliniat că rolul Comisiei Europene este de a sprijini statele membre prin asistența tehnică oferită, precum și prin intermediul fondurilor structurale și al schimburilor de bune practici. În acest scop, comisarul a venit însoțit de experți ce au descris modul în care au reușit să se desprină de modelele lineare de tipul “extragere-producție-consum-aruncare”. Progresele rapide sunt necesare și posibile, dacă autoritățile naționale și locale vor acționa în plan real. Programul vizitei a inclus schimburi de experiență cu participarea reprezentanților Guvernului de nivel ministerial și a altor oficialități de nivel înalt și o conferință cu părțile interesate din sectorul public si privat esențiale pentru tranziția la o economie circulară. Este al doilea eveniment organizat în cadrul seriei de vizite cu tema “Cercuri virtuoase”, efectuate în 12 state membre.

Dl. comisar Vella a declarat: “Scopul vizitei mele la București este de a sublinia faptul că o reformă structurală a sistemului de gestionare a deșeurilor va accelera tranziția României către o economie circulară competitivă. Însă acest lucru nu este doar responsabilitatea Ministerului Mediului sau a agențiilor de gestionare a deșeurilor. Cooperarea inter-ministerială este esențială pentru punerea în practică a politicilor recent adoptate, în special a celor referitoare la responsabilitatea extinsă a producătorilor și la impozitarea gropilor de gunoi. Este important să recunoaștem și faptul că există oportunități semnificative de afaceri și de creare de locuri de muncă în buna aplicare a acestor politici, pe lângă beneficiile evidente în ceea ce privește protectia mediului”, a declarat comisarul european Karmenu Vella înaintea vizitei.

Respectarea legislației UE în domeniul gestionării deșeurilor reprezintă a parte esențială a soluțiilor în domeniu. Reformele structurale și investițiile într-o mai bună gestionare a deșeurilor vor furniza și ele oportunități de afaceri profitabile și potențiale locuri de muncă, în special în orașe și regiuni. Obiectivul vizitelor cu tema “Cercuri virtuoase” este de a face schimburi de idei și bune practici cu experți din întreaga UE pentru a putea utiliza la maximum aceste oportunități, în paralel cu îmbunătățirea punerii în practica pe teren a reglementărilor UE referitoare la deșeuri. De exemplu, colectarea si procesarea separată a deșeurilor biologice, o cerință specifica începând cu anul 2023, vor furniza mii de tone de potențiali nutrienți sau biogaz.

14 state membre, printre care și România, au fost incluse pe lista celor în care există riscul neîndeplinirii obiectivului pentru anul 2020 în ceea ce privește reciclarea deșeurilor municipale într-un raport al Comisiei Europene privind implementarea legislației din domeniul deșeurilor, precum și în raportul de avertizare preliminară adoptat în data de 24 septembrie 2018. Pentru fiecare dintre aceste state membre, Comisia a prezentat un plan de acțiune în vederea asigurării respectării legislației UE în domeniul deșeurilor. 

Dna Grațiela Leocadia Gavrilescu, viceprim-ministru și ministrul mediului, a avut discursuri introductive la evenimentele organizate în cadrul vizitei.

Vizita are loc în perioada ce precede Președinția română a Consiliului UE. Aceasta va permite României să își demonstreze angajamentul pentur realizarea de progrese în ceea ce privește agenda pentru o dezvoltare durabilă, în special prin concentrarea atenției pe punerea în practică a legislației de mediu.

Context

Este necesar ca România să realizeze progrese considerabile în domeniul gestionării deșeurilor, comparativ cu alte state membre UE. Datele Eurostat includ procente ridicate de utilizare a gropilor de gunoi (70%) și rate scăzute de reciclare a deșeurilor municipale (13%, în condițiile în care obiectivul UE pentru 2020 este de 50%). Acestea sunt cuplate cu o capacitate implementare insuficientă care de multe ori împiedică utilizarea eficientă a fondurilor europene. La sugestia Comisiei, autoritățile române au înfiintat, în luna octombrie 2018, un comitet inter-ministerial de gestionare a deșeurilor, pentru a consolida poziția și impactul Ministerului Mediului în relatia cu alte autorități, precum și pentru a realiza o cartografiere a nevoilor, competențelor și a posibilităților de asistență tehnică din acest sector în România. Serviciul de sprijin pentru reforme structurale (Structural Reform Support Service - SRSS) sprijină financiar această inițiativă.

România dispune de un potențial important de mărire a volumului de prosperitate generat de resursele materiale  care circulă deja în economie. În prezent, gradul de productivitate al resurselor din România se ridică la 0.33 euro per kg, comparativ cu media europeană de 2.04 euro per kg. Creșterea acestuia va necesita investiții, inovare și spirit antreprenorial. Deși numeroase companii sunt conștiente de beneficiile aduse de eficiența energetică și de reducerea volumului de deșeuri (30% și, respectiv, 31%  din companiile românești declarând că au luat măsuri în cele două domenii menționate), 59% din companiile românești au confirmat că au investit mai puțin de 1% din propria cifră de afaceri în a deveni mai eficiente în utilizarea reseurselor.

 

Pagini utile

Raport de avertizare preliminară pentru România în ceea ce privește implementarea legislației UE în domeniul deșeurilor

Fișă informativă despre România privind domeniul gestionării deșeurilor (pdf)

/romania/file/fakenewsjpg_rofake_news.jpg

fake_news
copyright

Pentru a-și proteja sistemele democratice și dezbaterile publice, UE a prezentat un plan de acțiune vizând intensificarea eforturilor de combatere a dezinformării în Europa și în afara acesteia. Măsurile au fost propuse în contextul alegerilor europene din 2019 și a celor naționale și locale care vor avea loc în statele membre până în 2020.

06/12/2018

Înaltul Reprezentant/ vicepreședintele Comisiei, Federica Mogherini, a declarat: „O democrație sănătoasă se bazează pe o dezbatere publică deschisă, liberă și echitabilă. Este de datoria noastră să protejăm acest spațiu și să nu permitem nimănui să răspândească dezinformarea, care alimentează ura, dezbinarea și neîncrederea în democrație. La nivelul Uniunii Europene, am decis să acționăm împreună pentru a ne consolida forța de reacție, a ne promova principiile, a sprijini reziliența societăților noastre, în interiorul frontierelor noastre și în țările din vecinătate. Aceasta este maniera europeană de a răspunde uneia dintre principalele provocări ale vremurilor noastre.” 

Planul de acțiune, pregătit în strânsă cooperare și cu Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Julian King, comisarul pentru uniunea securității, și Mariya Gabriel, comisarul pentru economia digitală și societatea digitală, se axează pe patru domenii-cheie care vizează sporirea efectivă a capacităților UE și îmbunătățirea cooperării dintre statele membre și UE:

  • O mai bună detectare: consolidarea Grupurilor operative de comunicare strategică și celula de fuziune a UE împotriva amenințărilor hibride din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), precum și a delegațiilor UE din țările învecinate;
  • O reacție coordonată: înființarea unui sistem special de alertă timpurie la nivelul instituțiilor UE și al statelor membre;
  • Platforme online și sectorul de resort: un apel către semnatarii Codului de bune practici pentru a pune în aplicare rapid și eficace angajamentele asumate, concentrându-se asupra acțiunilor care sunt urgente pentru alegerile europene din 2019;
  • Sensibilizarea și consolidarea mijloacelor de acțiune ale cetățenilor: promovarea educației în domeniul mass‑media prin programe specifice, de către instituțiile UE și statele membre;

Totodată, Comisia raportează progresele înregistrate în ceea ce privește combaterea dezinformării online de la prezentarea comunicării sale din aprilie 2018.

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant vor elabora și vor pune în aplicare măsurile prevăzute în planul de acțiune, în strânsă cooperare cu statele membre și cu Parlamentul European.

Context

Comisia Europeană are o activitate intensă în ce privește combaterea dezinformării, începând cu 2015:

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Planul de acțiune împotriva dezinformării

Notă de informare: Întrebări și răspunsuri – UE își intensifică activitatea împotriva dezinformării

Fișă informativă: Planul de acțiune împotriva dezinformării

Comunicarea privind combaterea dezinformării online: o abordare europeană

Raportul privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a comunicării din aprilie

Site-ul web „EU vs Disinfo”

Codul de bune practici împotriva dezinformării online și foile de parcurs pentru punerea în aplicare a acestuia

Sondajul Eurobarometru privind democrația și alegerile

 

Persoane de contact pentru presă:

Maja KOCIJANCIC (+32 2 298 65 70)

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Adam KAZNOWSKI (+ 32 2 298 93 59)

Marietta GRAMMENOU (+32 2 298 35 83)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

/romania/file/copyrightmarianvejcikeurosteaguex900jpg_rocopyright_marian_vejcik_euro_steag_ue_x900.jpg

copyright_marian_vejcik_euro_steag_ue_x900
copyright_marian_vejcik_dreamstime.com

În perspectiva Consiliului European și a reuniunii la nivel înalt a zonei euro, care vor avea loc în luna decembrie, Comisia a propus acțiuni de consolidare a rolului monedei euro într-o lume în schimbare.

05/12/2018

Această acțiune de promovare se desfășoară într-un moment în care tendințele mondiale recente, apariția unor noi puteri economice, împreună cu dezvoltarea noilor tehnologii sprijină o posibilă trecere la un sistem mai diversificat și multipolar, constituit din mai multe monede mondiale.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social, a declarat: „Moneda euro este o monedă tânără, dar de succes, iar acum a sosit momentul să își dezvolte și mai mult rolul la nivel mondial. Moneda euro ar trebui să reflecte ponderea politică, economică și financiară a zonei euro și să sprijine o ordine politică și economică internațională echilibrată și bazată pe norme. Propunerile de astăzi reprezintă o invitație de a porni într-o călătorie, care nu poate fi încununată de succes decât dacă există un efort comun din partea UE, a statelor membre, a participanților la piață și a celorlalți actori.”

Inițiative de stimulare a rolului monedei euro:

  • finalizarea uniunii economice și monetare, a uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital. Doar șapte din cele 40 de propuneri-cheie ale Comisiei înaintate colegiuitorilor în aceste domenii au fost adoptate.
  • măsuri suplimentare de promovare a aprofundării sectorului financiar european, inclusiv consolidarea infrastructurilor pieței financiare europene; indici de referință bazați pe rata dobânzii solizi și un sistem de plată instantanee integrat în UE;
  • inițiative legate de sectorul financiar internațional: cooperare permanentă între băncile centrale pentru a proteja stabilitatea financiară; creșterea ponderii titlurilor de creanță exprimate în euro emise de entitățile europene; stimularea diplomației economice în vederea promovării utilizării monedei euro și acordarea de asistență tehnică pentru îmbunătățirea accesului entităților străine la sistemul de plăți în euro, în special în contextul Planului european de investiții externe.

De asemenea, Comisia invită statele membre să promoveze utilizarea pe scară mai largă a monedei euro în sectoarele strategice. Va urma o serie de consultări specifice cu părțile interesate și un raport privind rezultatele acestor consultări, publicat în vara anului 2019.

Context

În discursul său din 2018 privind starea Uniunii, președintele Juncker a identificat o serie de politici menite să stimuleze utilizarea monedei euro ca monedă internațională: „În doar douăzeci de ani de existență - și în pofida vocilor pesimiste care ne-au însoțit în tot acest timp - moneda euro a parcurs deja un drum lung. Aceasta a devenit a doua cea mai utilizată monedă din lume, 60 de țări legându-și monedele de moneda euro într-un fel sau altul. Totuși, trebuie să facem mai mult pentru ca moneda noastră unică să își poată îndeplini în totalitate rolul pe scena internațională.”

Euro la nivel mondial:

  • în prezent, euro este a doua monedă internațională ca importanță;
  • aproximativ 340 de milioane de cetățeni europeni utilizează bancnotele și monedele euro în fiecare zi în cele 19 state membre ale zonei euro;
  • aproape 60 de țări din întreaga lume utilizează sau vor utiliza moneda euro ori și-au legat propria monedă de euro, fiind acceptată pe scară largă pentru plățile internaționale;
  • în 2017, aproximativ 36% din valoarea tranzacțiilor internaționale au fost facturate sau decontate în euro.
  • euro reprezintă aproximativ 20% din rezervele internaționale ale băncilor centrale străine.

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Notă: Consolidarea rolului internațional al monedei euro

Fișă informativă: Comisia prezintă modalități menite să întărească și mai mult rolul monedei euro la nivel mondial

Comunicare: Consolidarea rolului internațional al monedei euro

Recomandarea Comisiei privind rolul internațional al monedei euro în domeniul energiei

Zona euro

Uniunea bancară

Uniunea piețelor de capital

Persoane de contact pentru presă:

Annika BREIDTHARDT (+ 32 2 295 61 53)

Johannes BAHRKE (+32 2 295 86 15)

Anna-Kaisa ITKONEN (+32 2 29 56186)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

/romania/file/noapteacinematografuluieuropeanjpg_ronoaptea_cinematografului_european.jpg

noaptea_cinematografului_european
copyright

Prima ediție a Nopții cinematografului european are loc în perioada 3-7 decembrie 2018 în 37 de orașe din întreaga Uniune Europeană și se preconizează că va atrage un public de peste 7.200 de persoane. În România, proiecții vor avea loc în cinematografele Elvire Popesco (București) și Victoria (Cluj-Napoca).

03/12/2018

Lansată ca parte a programului Europa creativă – MEDIA, care a sprijinit sectorul audiovizual european în ultimii 27 de ani, inițiativa „Noaptea cinematografului european” își propune să demonstreze că, pe lângă contribuția la dezvoltarea industriilor culturale și creative europene, Uniunea aduce totodată beneficii societății noastre în ansamblul ei. Cu cele aproximativ 50 de proiecții gratuite programate în întreaga UE în perioada 3-7 decembrie, obiectivul acestei inițiative a Comisiei Europene este de a apropia Europa de oameni și, în același timp, de a sărbători împreună cu aceștia bogăția filmelor europene.

Cele două proiecții din România sunt: "On Body and Soul/ Despre trup și suflet" (Ildikó Enyedi, 2017) - Cinema Victoria, Cluj-Napoca, 3 decembrie, ora 19.00; "Cold War/ Războiul Rece" (Pawel Pawilowski, 2018) - Cinema Elvire Popesco, București, 6 decembrie ora 19.00Vezi harta interactivă cu proiecțiile din întreaga UE.

Mariya Gabriel, comisarul responsabil pentru economia digitală și societatea digitală, a declarat: „Cinematograful este o parte esențială a bogatei și diversei noastre culturi europene. El contribuie la întărirea legăturilor dintre oamenii care resimt aceeași pasiune și emoție pentru film. Noaptea cinematografului european este o bună ocazie pentru a demonstra această diversitate și pentru a ilustra importanța sprijinirii unei producții de filme bogate, libere și diverse. Prin toate acțiunile întreprinse în favoarea cinematografiei europene, Uniunea își face simțită prezența în viața de zi cu zi a cetățenilor săi”.

Comisarul Tibor Navracsics, responsabil pentru educație, cultură, tineret și sport, a adăugat: „Filmele europene fac parte din patrimoniul nostru cultural, pe care l-am sărbătorit pe tot parcursul anului, cu obiectivul de a-l face accesibil tuturor. În acest spirit, Noaptea cinematografului european le va arăta cetățenilor modul în care politica europeană este legată de viețile lor, de emoțiile pe care le simt în cinematografe, precum și modul în care, prin participarea la un eveniment local, pot lua parte la o experiență partajată de întreaga Europă.”

Fiecare dintre cele 34 de cinematografe care participă la inițiativă va organiza un eveniment special de după-amiază, la care va proiecta unul dintre cele 20 de filme sprijinite de programul MEDIA. Această listă include „Cold War” (Războiul rece), „The Killing of a Sacred Deer” (Uciderea cerbului sacru), „Girl” (Fata) și „Border” (Graniță). Filmele au fost alese de cinematografele locale, pentru a le permite acestora să-și adapteze programul la interesele și caracteristicile diverselor categorii de public. Sălile locale sunt, toate, cinematografe de renume, aparținând rețelei Europa Cinemas, coordonată de programul Europa creativă – MEDIA și de postul de televiziune ARTE.

Proiecțiile vor fi urmate de o scurtă dezbatere în cadrul căreia iubitorii de film vor avea ocazia să discute filmele cu realizatori și critici de film. Vor fi prezenți și reprezentanți ai Comisiei Europene, pentru a explica mai bine programul MEDIA și importanța acestuia pentru modelarea peisajului audiovizual european.

Context

Începând din 1991, Comisia Europeană a modelat audiovizualul european prin intermediul programului MEDIA, contribuind la competitivitatea sectorului și la diversitatea culturală a Europei. Una dintre cele mai importante acțiuni ale programului este acordarea de sprijin financiar pentru distribuirea filmelor europene în afara țării în care au fost produse. În fiecare an, peste 400 de filme, în medie, sunt puse la dispoziția publicului dintr-o altă țară europeană, cu ajutorul programului MEDIA. În mai 2018, Comisia a propus o creștere a bugetului programului cu aproape 30 % în cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

„Noaptea cinematografului european” este o inițiativă nouă, apărută în contextul unei strategii de sensibilizare care se concentrează pe public și vizează îmbunătățirea cunoștințelor legate de programul MEDIA și de subiectele acoperite de acesta, încurajând totodată sensibilizarea și participarea cetățenilor. În plus, aceasta contribuie la promovarea operelor audiovizuale europene la nivel transfrontalier și la sprijinirea diversității culturale. Inițiativa completează, de asemenea, campania EUandME, care utilizează o serie de cinci filme scurte axate pe domeniile „mobilitate”, „sustenabilitate”, „competențe și antreprenoriat”, „digital” și „drepturi”, pentru a evidenția valoarea adăugată europeană. 

 

Pagini utile

Informații suplimentare și Fișa informativă a Nopții cinematografului european

Link către harta interactivă a tuturor proiecțiilor și cinematografelor participante

Fișă informativă privind Europa creativă – MEDIA în bugetul UE pentru perioada 2021-2027

Fișă informativă privind sprijinul acordat de MEDIA documentarelor

Raport de monitorizare a MEDIA pe 2017

Fișă informativă: Repertoriul filmelor europene online

Site-ul web dedicat Anului european al patrimoniului cultural

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Joseph WALDSTEIN (+ 32 2 29 56184)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

/romania/file/schimbariclimaticeig0rzhdreamstimex900jpg_roschimbari_climatice_ig0rzh_dreamstime_x900.jpg

schimbari_climatice_ig0rzh_dreamstime_x900
copyright Ig0rzh_Dreamstime

Comisia Europeană a adoptat, în 28 noiembrie, o viziune strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050 – O planetă curată pentru toți. Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru, 85% dintre români, aceeași proporție ca la nivelul UE,  schimbările climatice sunt de acord că lupta împotriva schimbărilor climatice și utilizarea mai eficientă a energiei pot genera creștere economică și locuri de muncă în Europa.

29/11/2018

Vicepreședintele Comisiei responsabil pentru uniunea energetică, Maroš Šefčovič, a declarat: „Nu putem trăi în siguranță pe o planetă a cărei climă este în afara oricărui control. Însă acest lucru nu înseamnă că, pentru a reduce emisiile, ar trebui să sacrificăm mijloacele de subzistență ale europenilor. În ultimii ani, am arătat cum pot fi reduse emisiile, creând în același timp prosperitate, locuri de muncă locale de înaltă calitate și îmbunătățind calitatea vieții oamenilor. În mod inevitabil, Europa va continua să se transforme. Strategia noastră arată acum că până în 2050 putem, în mod realist, face în așa fel încât Europa să devină atât neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, cât și prosperă, fără a lăsa în urmă niciun cetățean european și nicio regiune.”

Strategia arată modul în care Europa poate deschide calea către neutralitatea din punctul de vedere al impactului asupra climei prin investiții în soluții tehnologice realiste, prin responsabilizarea cetățenilor și prin alinierea acțiunilor în domenii-cheie, cum ar fi politica industrială, finanțele sau cercetarea, asigurând, în același timp, echitatea socială pentru o tranziție echitabilă.

Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru special (din noiembrie 2018), 84% dintre români (93% media UE) consideră că schimbările climatice sunt provocate de activitatea umană. De asemenea, majoritatea românilor (89%, la o medie UE de 92%) consideră că sunt necesare mai multe astfel de măsuri implementate la nivelul statelor membre. Printre efectele schimbărilor climatice care se vor intensifica până în 2050, românii au enumerat degradarea solurilor și deșertificarea (52%, la o medie europeană de 49%), lipsa hranei și a apei potabile (48%, față de 63% media UE) și nu în ultimul rând răspândirea bolilor infecțioase și a epidemiilor (44%, la o medie UE de 34%).

Răspunzând invitației adresate de Consiliul European în martie 2018, viziunea Comisiei pentru un viitor neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei înglobează aproape toate politicile UE și respectă obiectivul Acordului de la Paris de a menține creșterea temperaturii mult sub 2°C și de a continua eforturile pentru menținerea acesteia la nivelul de 1,5°C. Pentru UE, rolul de lider mondial în ceea ce privește neutralitatea din punctul de vedere al impactului asupra climei înseamnă realizarea acestui lucru până în 2050.

Etapele următoare

Comisia Europeană invită Consiliul European, Parlamentul European, Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social să analizeze viziunea UE privind o Europă neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. Pentru a-i pregăti pe șefii de stat și de guvern din UE să dea un nou contur viitorului Europei în cadrul Consiliului European din 9 mai 2019 de la Sibiu, miniștrii din cadrul tuturor formațiunilor relevante ale Consiliului ar trebui să desfășoare dezbateri politice de amploare privind contribuția domeniilor lor de politică la viziunea de ansamblu.

 

Persoane de contact pentru presă:

Anna-Kaisa ITKONEN (+32 2 29 56186)

Lynn RIETDORF (+32 2 297 49 59)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Eurobarometru special 479 Viitorul Europei

Comunicat de presă privind strategia pentru 2050

O planetă curată pentru toți: strategia pe termen lung de pe site-ul web Europa, inclusiv textul comunicării Comisiei

/romania/file/vicepresedintedombrovskisjpg_rovicepresedinte_dombrovskis.jpg

vicepresedinte_dombrovskis
copyright CE

Comisia Europeană a trecut în revistă ultimele evoluții în materie de reducere a riscurilor din sectorul bancar și progresele înregistrate în direcția unui sistem financiar al UE și mai integrat și mai stabil.

28/11/2018

Stabilitatea financiară a fost consolidată substanțial în ultimii ani, iar reducerea riscurilor în sectorul bancar al UE continuă într-un ritm susținut, după cum a subliniat Comisia în două comunicări prezentate înaintea Consiliului European din decembrie și a reuniunii la nivel înalt a zonei euro, în cadrul cărora ar trebui luate decizii privind aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei. În același timp, eforturile în ceea ce privește stabilitatea financiară și integrarea trebuie să continue, iar colegiuitorii trebuie să ajungă acum la un acord cu privire la toate propunerile-cheie care le-au fost înaintate spre adoptare.

În cel de al treilea raport al său privind progresele înregistrate cu privire la reducerea creditelor neperformante, Comisia a subliniat astăzi că a continuat să se înregistreze o scădere a creditelor neperformante din sectorul bancar european, acestea situându-se în prezent la 3,4 %, ca medie, la nivelul UE. Această evoluție este foarte încurajatoare, chiar dacă trebuie depuse în continuare eforturi pentru a aborda problemele moștenite din trecut, care continuă să afecteze acest sector de la izbucnirea crizei financiare până în prezent. Într-o comunicare separată, Comisia solicită, de asemenea, reînnoirea angajamentului politic și a eforturilor de finalizare a elementelor constitutive fundamentale ale uniunii piețelor de capital (UPC) înainte de alegerile europene din luna mai a anului viitor. Alături de finalizarea uniunii bancare, acest demers este esențial pentru dezvoltarea uniunii economice și monetare și pentru consolidarea rolului internațional al monedei euro.

„Rezolvarea problemei stocurilor mari de credite neperformante face parte din eforturile de reducere a riscurilor din sectorul bancar european. Sperăm, de asemenea, să se ajungă rapid la un acord privind pachetul bancar și pachetul referitor la creditele neperformante. Pe baza progreselor înregistrate în ceea ce privește reducerea riscurilor, invit miniștrii de finanțe din UE și liderii UE să convină, în decembrie, asupra adoptării unor măsuri concrete de partajare a riscurilor. O uniune economică și monetară mai puternică este în interesul tuturor”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei, responsabil cu stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital.„Uniunea piețelor de capital are un rol-cheie în consolidarea uniunii economice și monetare și a monedei euro. Piețele financiare mai integrate vor fi în măsură să absoarbă mai bine eventualele șocuri înainte ca acestea să ajungă la contribuabil. Existența unor piețe de capital mai active și mai lichide în Europa va însemna, de asemenea, că participanții pe piață vor putea recurge într-o mai mare măsură la moneda euro în activitățile lor cotidiene”, a adăugat vicepreședintele Dombrovskis.

Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei, responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, a afirmat: Uniunea piețelor de capital urmărește asigurarea unui acces mai larg al întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare și creșterea oportunităților de investiții în Europa. Dorim ca întreprinderile și cetățenii să beneficieze pe deplin de potențialul oferit de piețele unice ale serviciilor bancare și financiare. Acesta este motivul pentru care contăm pe sprijinul Parlamentului European și al Consiliului în vederea ajungerii la un acord rapid cu privire la măsurile restante pe care le-am propus în cadrul agendei uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital.”

Uniunea bancară

Astfel cum a subliniat Comisia în comunicarea sa din octombrie 2017, uniunea bancară ar trebui finalizată prin două măsuri simultane: de reducere a riscurilor și de partajare a riscurilor. Comisia prezintă astăzi, pentru a treia oară, un raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește eforturile de reducere a riscurilor. Ratele creditelor neperformante identificate în sectorul bancar european au continuat să scadă în prima jumătate a anului 2018, ajungând la o medie de 3,4 %, și se apropie din nou de nivelurile anterioare crizei. Aceasta confirmă tendința generală de îmbunătățire a situației care s-a înregistrat în întreaga Uniune în ultimii ani; această scădere a fost posibilă datorită acțiunilor ferme întreprinse de statele membre și de actorii de pe piață, în special în țările cu niveluri relativ ridicate ale creditelor neperformante. Chiar dacă aceste rezultate sunt încurajatoare, ratele ridicate ale creditelor neperformante rămân o provocare în unele state membre. Raportul de astăzi va fi luat în considerare în discuțiile din cadrul reuniunii la nivel înalt a zonei euro din decembrie (în configurație deschisă) privind consolidarea Mecanismului european de stabilitate și finalizarea uniunii bancare, inclusiv instituirea unui mecanism comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție și adoptarea unor măsuri suplimentare în vederea instituirii unui sistem european de asigurare a depozitelor.

De asemenea, Comisia salută progresele realizate în cadrul trilogurilor purtate pe tema pachetului de măsuri privind reducerea riscurilor din sectorul bancar din noiembrie 2016 și îndeamnă Parlamentul European și Consiliul să ajungă rapid la un acord cu privire la acest pachet, precum și cu privire la pachetul cuprinzător din martie 2018 de măsuri legislative vizând remedierea problemei creditelor neperformante. Comunicarea confirmă, totodată, faptul că au fost îndeplinite toate obiectivele care țineau de responsabilitatea Comisiei, incluse în Planul de acțiune al Consiliului privind creditele neperformante din iulie 2017. La cererea Consiliului, comunicarea este însoțită de un document de lucru elaborat de serviciile Comisiei referitor la posibila instituire a unei platforme europene de tranzacționare a creditelor neperformante, o piață electronică în cadrul căreia băncile și investitorii ar putea tranzacționa creditele neperformante și portofoliile de credite neperformante.

Uniunea piețelor de capital

Este esențial să se finalizeze uniunea piețelor de capital (UPC) pentru a conferi mai multă reziliență economiilor statelor membre și uniunii economice și monetare, pentru a proteja stabilitatea financiară, pentru a consolida rolul internațional al monedei euro și pentru a diversifica sursele de finanțare, în special cele destinate întreprinderilor mici și mijlocii. Uniunea piețelor de capital le va oferi consumatorilor mai multe opțiuni, permițându-le să cumpere produse de investiții mai ieftine și mai bune și le va permite furnizorilor de servicii financiare să își extindă activitatea, oferind servicii în alte state membre.

În comunicarea de astăzi, Comisia reamintește principalele elemente constitutive ale UPC pe care le-a definitivat în ultimii trei ani. Printre acestea se numără propuneri importante vizând crearea de noi oportunități destinate întreprinderilor și investitorilor de pe întreaga piață unică, prin intermediul unor noi produse și servicii la nivelul UE, prin instituirea unor norme mai simple, mai clare și mai proporționale, precum și printr-o supraveghere mai eficientă a sectorului financiar. Până în prezent, 10 din cele 13 propuneri vizând definitivarea elementelor constitutive ale UPC se află încă pe masa de dezbateri a colegiuitorilor UE. De asemenea, trei propuneri privind finanțarea durabilă și alte trei propuneri care sunt importante pentru piețele financiare ale UE sunt încă în curs de dezbatere. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să definitiveze toate elementele constitutive principale necesare pentru finalizarea uniunii piețelor de capital înainte de alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019. Consiliul European din decembrie este invitat să sprijine aceste eforturi, care sunt esențiale nu numai pentru finalizarea uniunii economice și monetare și a uniunii bancare, ci și pentru piața unică, astfel cum s-a subliniat într-o comunicare din 22 noiembrie.

Context

Uniunea bancară, alături de uniunea piețelor de capital, promovează un sistem financiar mai integrat și mai stabil în Uniunea Europeană. Acestea sporesc reziliența uniunii economice și monetare în fața șocurilor negative, pe de o parte, prin facilitarea, în mod substanțial, a partajării riscurilor cu sectorul privat la nivel transfrontalier, iar, pe de altă parte, prin reducerea nevoii de partajare a riscurilor cu sectorul public.

Pentru a înregistra progrese în ceea ce privește finalizarea uniunii bancare prin accelerarea reducerii riscurilor în sectorul bancar din UE, Comisia a propus, în martie 2018, un pachet de măsuri vizând remedierea problemei creditelor neperformante. Aceste măsuri vizează patru domenii-cheie: asigurarea faptului că băncile își creează o rezervă de fonduri pentru acoperirea riscurilor legate de creditele ce vor fi acordate în viitor care ar putea deveni neperformante; încurajarea dezvoltării piețelor secundare, pe care băncile să își poată vinde creditele neperformante administratorilor de credite și investitorilor; facilitarea recuperării creanțelor, ca măsură de completare a propunerii privind insolvența și restructurarea întreprinderilor, prezentată în noiembrie 2016 și acordarea de asistență statelor membre care solicită un astfel de sprijin în ceea ce privește restructurarea băncilor, prin oferirea de orientări fără caracter obligatoriu pentru instituirea de societăți de administrare a investițiilor sau alte măsuri referitoare la creditele neperformante.

Obiectivul uniunii piețelor de capital (UPC) este de a stabili o corelare mai bună între economii și investiții și de a consolida sistemul financiar european prin îmbunătățirea partajării riscurilor cu sectorul privat, prin oferirea unor surse alternative de finanțare și prin punerea la dispoziția investitorilor individuali și instituționali a unei palete mai largi de opțiuni. UPC, care face parte din cel de al treilea pilon al Planului de investiții pentru Europa al Comisiei, este esențială pentru realizarea obiectivului prioritar al Comisiei Juncker de a stimula crearea de locuri de muncă, inclusiv pentru tineri, precum și creșterea economică. Comisia a prezentat toate propunerile legislative pe care le-a anunțat în Planul de acțiune privind UPC din septembrie 2015, precum și în evaluarea sa la jumătatea perioadei din iunie 2017. Comisia îndeamnă colegiuitorii să ia măsuri acum, înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2019, pentru a definitiva toate elementele constitutive necesare pentru finalizarea uniunii piețelor de capital.

 

Pagini utile

Uniunea piețelor de capital — Întrebări și răspunsuri

Cel de al treilea raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea riscurilor și tendințele descrescătoare în ceea ce privește creditele neperformante — Întrebări și răspunsuri

Fișă informativă privind piețele de capital ale Uniunii

Fișă informativă privind reducerea riscurilor în cadrul uniunii bancare

Cel de al treilea raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea riscurilor și tendințele descrescătoare în ceea ce privește creditele neperformante

Comunicare privind uniunea piețelor de capital

/romania/file/stare-sanatatedreamstimejpg_rostare sanatate_dreamstime.jpg

stare sanatate_dreamstime
copyright oleg_dudko_dreamstime

Rata de creștere a speranței de viață a încetinit și continuă să existe decalaje mari între regiunile Uniunii Europene. România are a patra cea mai mică speranță de viață din UE, respectiv 75,3 ani, față de o medie europeană de 81 ani, dar și cele mai mici cheltuieli cu sănătatea din Uniune, conform ediției 2018 a raportului Sănătatea pe scurt: Europa, publicat vineri, 23 noiembrie.

23/11/2018

Elaborat în comun de Comisia Europeană și de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), raportul se bazează pe analize comparative ale stării sănătății cetățenilor din UE și ale performanței sistemelor de sănătate din cele 28 de state membre, din 5 țări candidate și din 3 țări AELS.

România rămâne una dintre țările în care sunt înregistrate discrepanțe notabile între speranța de viață în rândul bărbaților (71,7 ani) și la femei  (79,1 ani). Cea mai mare diferență, de peste 10 ani este întâlnită în Letonia și Lituania.

România are a doua cea mai mare rată a mortalității din UE, după Bulgaria, de 1530 decese la 100.000 locuitori, față de o medie UE de1.036 cazuri. Cea mai frecventă cauză de deces o reprezintă bolile sistemului circulator (cardiovasculare, cerebrovasculare).

Această situație a stării de sănătate a românilor poate fi reflectată prin nivelul cheltuielilor pentru sănătate. Astfel, România se află pe ultimul loc în UE, cu doar 983 euro anual pe cap de locuitor, cu peste 250 euro sub Bulgaria. La polul opus se află Luxemburg, cu 4.713 euro, în timp ce media UE este de 2.773 euro.

În timp ce speranța de viață în UE este printre cele mai mari din lume, nu ar trebui să ne culcăm pe lauri. Multe vieți ar putea fi salvate prin intensificarea eforturilor noastre de promovare a unui stil de viață sănătos și prin contracararea factorilor de risc, cum ar fi fumatul sau sedentarismul. Este inacceptabil faptul că în fiecare an, în UE, pierdem prematur peste 1,2 milioane de oameni, în condițiile în care acest fenomen ar putea fi evitat printr-o mai bună prevenire a bolilor și prin intervenții mai eficiente în domeniul asistenței medicale ” a declarat Vytenis Andriukaitis, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

Constatări principale la nivelul UE:

  • Până recent, speranța de viață a crescut rapid și continuu în țările UE. Totuși, din 2011, creșterea speranței de viață a încetinit semnificativ. În plus, diferențele mari în ceea ce privește speranța de viață persistă nu numai în funcție de sex, ci și de situația socioeconomică. De exemplu, în medie, în întreaga UE, bărbații în vârstă de 30 de ani cu un nivel mic de educație se pot aștepta să trăiască cu aproximativ 8 ani mai puțin decât cei cu o diplomă universitară.
  • Dovezi din diverse țări sugerează că până la 20% din cheltuielile pentru sănătate ar putea realocate pentru a fi mai bine utilizate. O combinație de pârghii de politici ar putea optimiza cheltuielile asigurând o valorificare mai bună a acestora, de exemplu prin modul de selectare și compensare a costurilor produselor farmaceutice sau prin modul de achiziționare și stabilire a prețurilor acestora prin intermediul evaluării tehnologiei medicale.
  • În 2015, peste 84.000 de persoane au murit în Europa din cauza problemelor de sănătate mintală. Costurile totale generate de problemele de sănătate mintală sunt estimate la peste 600 de miliarde EUR pe an.
  • Aproape 40% dintre adolescenți declară că în luna precedentă a existat cel puțin o ocazie în care au consumat alcool în cantități mari. Deși politicile de control al consumului de alcool au contribuit la reducerea consumului total de alcool în mai multe țări din UE, consumul de alcool în cantități mari, atât în rândul adolescenților, cât și al adulților, rămâne o problemă importantă de sănătate publică.
  • Gospodăriile cu venituri mici sunt de cinci ori mai susceptibile să raporteze nevoi nesatisfăcute în materie de asistență medicală decât gospodăriile cu venituri mari.

Context

În 2016, Comisia Europeană a lansat ciclul Starea sănătății în UE vizând difuzarea de cunoștințe pentru a ajuta statele membre ale UE să îmbunătățească sănătatea cetățenilor și performanța sistemelor de sănătate. Rapoartele au fost bine primite și au fost utilizate de autoritățile naționale. Șapte state membre (Austria, Cipru, Finlanda, Italia, Țările de Jos, Polonia și Suedia) au solicitat un schimb voluntar pentru a discuta constatările și pentru a face schimb de cele mai bune practici.

Sănătatea pe scurt: Europa 2018 este primul produs al celui de al doilea ciclu despre Starea sănătății în UE prin care se prezintă, în fiecare an par, o situație de ansamblu referitoare la întreaga UE, care reprezintă baza analizelor specifice fiecărei țări, care vor urma în curând. Raportul este rezultatul unei colaborări mai strânse între OCDE și Comisie în vederea îmbunătățirii cunoștințelor în materie de sănătate.

Evoluția sistemelor de sănătate din UE este descrisă în raport din punctul de vedere al eficacității, al accesibilității și al anduranței lor, utilizând cele mai recente date disponibile. Prin ciclul Starea sănătății în UE, Comisia răspunde necesității de a acumula cunoștințe specifice fiecărei țări și despre ansamblul țărilor UE, care pot sta la baza politicilor elaborate la nivel național și european.

Etapele următoare

A doua etapă a ciclului constă în publicarea Profilurilor sănătății specifice de țară, pentru toate țările UE, care vor fi publicate în 2019 împreună cu OCDE și cu Observatorul european pentru sisteme și politici de sănătate. Ele vor evidenția caracteristicile specifice ale fiecărui stat membru și provocările cu care se confruntă statele membre și vor fi prezentate împreună cu un raport însoțitor în care Comisia formulează concluzii generale. Etapa finală a ciclului este o serie de schimburi voluntare cu statele membre. Acestea sunt oportunități de a discuta cu experții care efectuează toate analizele unele dintre provocările identificate și de a concepe potențiale politici care ar trebui elaborate în consecință. 

 

Pagini utile

Raport complet (pdf)

Mai multe detalii despre constatări la nivelul UE

Starea sănătății în UE – prezentare generală

Urmăriți-ne pe Twitter: @V_Andriukaitis @EU_Health

 

Persoane de contact pentru presă:

Anca PADURARU (+ 32 2 299 12 69)

Aikaterini APOSTOLA (+32 2 298 76 24)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

/romania/file/comisar-cretu-reuniune-regiuni-ultraperifericejpg_rocomisar cretu reuniune regiuni ultraperiferice.jpg

comisar cretu reuniune regiuni ultraperiferice
copyright

Vineri, 23 noiembrie, Comisia Europeană prezintă o serie de inițiative ce au ca obiectiv sprijinirea regiunilor ultra-periferice pentru ca acestea să își exprime pe deplin potențialul, în contextul în care noua strategie UE dedicată lor aniversează un an de existență.

23/11/2018

Cu ocazia Conferinței anuale a regiunilor ultra-periferice, respectiv cele nouă regiuni situate la mii de km distanță de continentul european, președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și comisarul european pentru politică regională Corina Crețu demonstrează că UE și-a îndeplinit angajamentele de a sprijini aceste regiuni pentru ca acestea să beneficieze de toate oportunitățile existente în cadrul procesului de globalizare.

Inițiativele menționate, ce vizează promovarea inovării, economiei circulare și creșterii economice "albastre" în aceste regiuni, sunt complementare propunerilor Comisiei din cadrul viitorului buget pe termen lung al Europei pentru perioada 2021-2027, propuneri care vin în întâmpinarea problemelor specifice cu care se confruntă regiunile ultra-periferice.

«Toată lumea cunoaște deja angajamentul meu în ceea ce privește regiunile ultra-periferice, locul unde sunt concentrate atât resursele umane, cât  și bogățiile naturale ale Uniunii noastre. Pe lângă faptul că acestea sunt adevărate comori de excelență și protectoare ale biodiversității, ele reprezintă totodată și locul de naștere al viitorului Europei. Acum un an, în Guyana, am reînnoit parteneriatul ce ne unește. În prezent, suntem pe punctul de a parcurge ultimii km ce ne despart de noile modalități de sprijin pentru aceste regiuni», a declarat președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.

«Putem să spunem fără teamă: promisiunile noastre au fost îndeplinite. Pe lângă locul important pe care l-am acordat regiunilor ultra-periferice în propunerile Comisiei Europene pentru viitorul buget european, inițiativele prezentate acum urmăresc îmbunătățirea calității vieții din comunitățile locale și crearea de oportunități economice pentru toți», a adăugat, la rândul său, comisarul pentru politică regională Corina Crețu.

Un loc important în propunerea de buget pe termen lung al Europei

De la politica de coeziune și până la investițiile europene în sectorul transporturilor, trecând prin sectorul cercetării-inovării și, bineînțeles, al politicii agricole și de pescuit, 21 de propuneri sectoriale din viitorul buget al UE, nici mai mult, nici mai puțin, iau în considerare aspectele specifice ale regiunilor ultra-periferice. Acest lucru reprezintă transpunerea, în termeni financiari, a atenției deosebite pe care Comisia Juncker le-o acordă acestora.

Posibilitatea utilizării ajutorului de stat pentru sprijinirea reînnoirii flotei de mici vase de pescuit, în contextul unei politici de pescuit durabile

Odată cu modificarea liniilor directoare pentru ajutorul de stat din domeniul pescuitului și acvaculturii, Comisia va permite achiziționarea de noi nave în aceste regiuni, cu o valoare mai ridicată a ajutorului de stat pentru flota de vase de dimensiuni mici și medii. În contextul în care ajutorul de stat este condiționat de respectarea echilibrului în ceea ce privește stocurile marine, această decizie a Comisiei reprezintă un ajutor crucial pentru comunitățile locale.

Un acces îmbunătățit la Planul Juncker și proiecte de investiții în plină dezvoltare

Cu un volum de investiții suplimentare de peste 2,2 miliarde de euro, mobilizate de Fondul european de investiții strategice (FEIS) în regiunile ultra-periferice, Planul Juncker își confirmă baza solidă în zonele aflate dincolo de mări. În această lună, sprijinul FEIS pentru Adie - asociația franceză de microcreditare -, acordat pentru promovarea antreprenorialului și a micilor întreprinderi locale din regiunile ultra-periferice franceze, a fost din nou extins. Platforma europeană de consiliere în materie de investiții a formulat, de asemenea, linii de acțiune pentru îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile din aceste regiuni. Regiunile sunt invitate să analizeze care sunt cele mai eficiente instrumente financiare care pot să răspundă propriilor nevoi, iar Platforma va oferi asistența necesară pentru implementarea acestora.

O nouă acțiune de coordonare și sprijin, finanțată de UE, pentru promovarea cercetării și inovării în aceste regiuni

Potrivit angajamentelor din noua strategie, Comisia a lansat, în această săptămână, proiectul FORWARD, beneficiind de o finanțare de 4,3 milioane de euro prin programul Orizont 2020 și destinat sprijinirii sectorului de inovare din aceste regiuni.

În termeni practici, 24 de parteneri din cele nouă regiuni (autorități, universități sau agenții de dezvoltare) vor analiza împreună propriile sisteme din domeniul inovării și vor mobiliza actorii locali, inclusiv sectorul industrial, în baza unor strategii de inovare fundamentate pe atuurile specifice fiecărei regiuni și care sunt sprijinite prin politica de coeziune. Aceștia vor avea în vedere, totodată, consolidarea legăturilor dintre propriile regiuni și rețelele de inovare europene și internaționale, în scopul creșterii participării regiunilor în viitorul program de cercetare - Orizont Europa.

O asistență personalizată din partea UE, prin intermediul a două grupuri de lucru, unul în insula Réunion și celălalt în insulele Canare

După o primă experiență reușită în insula Réunion, în domeniul autonomiei și al tranziției energetice, în această săptămână, Comisia lansează un al doilea grup de lucru, având ca obiectiv îmbunătățirea gestionării deșeurilor și promovarea economiei circulare, în insulele Canare. Toate părțile interesate – autoritățile regionale, cele naționale, Comisia și sectorul privat – vor conlucra pentru a gestiona această provocare majoră, în vederea îmbunătățirii calității vieții din întregul arhipelag.

Locul ocupat de regiunile ultra-periferice în programele viitorului buget UE, precum și inițiativele de mai sus, vin în completarea dialogului direct și constant dintre Comisia Juncker și cele nouă regiuni. Toate acestea sunt simbolul unui parteneriat tot mai solid, la toate nivelurile, precum și al sprijinului continuu pe care Comisia Europeană îl oferă pe calea inovării și dezvoltării durabile.

Context

Cele nouă regiuni ultra-periferice sunt formate din: șase comunități franceze de peste mări (Guyana, Guadelupa, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint-Martin), două regiuni autonome portugheze (Azore și Madeira) și o comunitate autonomă spaniolă (Insulele Canare).

În ciuda progreselor din ultimii ani, aceste regiuni trebuie să facă față unor provocări majore: o rată a șomajului ridicată, în special în rândul tinerilor; o tot mai mare vulnerabilitate la schimbările climatice; lipsa infrastructurii ca obstacol în calea creșterii economice; precum și, dependența de sectoare economice ce nu au integrat suficient procesele inovatoare.

În scopul creșterii eforturilor depuse și pentru a face față provocărilor menționate, Comisia Europeană a prezentat anul trecut o nouă strategie pentru un parteneriat consolidat între UE, regiunile ultra-periferice și statele membre de care acestea aparțin. Strategia a fost lansată oficial, în Guyana, de președintele Jean-Claude Juncker, împreună cu președintele Republicii Franceze Emmanuel Macron.

Această strategie prevede o asistență personalizată pentru regiunile ultra-periferice, acordată împreună cu statele membre, în vederea sprijinirii lor pentru a-și utiliza atuurile specifice, pentru a crea oportunități pentru proprii locuitori și pentru a beneficia de oportunitățile aduse de procesul de globalizare.

 

Pagini utile

2018 – Noua strategie pentru regiunile ultra-periferice la aniversarea unui an de existență

2018 – Planul Juncker în regiunile ultra-periferice

2018 – Regiunile ultra-periferice în propunerea Comisiei Europene pentru viitorul buget UE

2017 – Noua strategie pentru regiunile ultra-periferice

2017 – Comunicat – Regiunile ultra-periferice și UE: un parteneriat privilegiat, reînnoit și consolidat

2017 – MEMO – Regiunile ultra-periferice și UE: un parteneriat privilegiat, reînnoit și consolidat

2017 – Fișă privind noua strategie pentru regiunile ultra-periferice

Fișe – Care este impactul noii strategii în regiunea voastră?

o    Azore

o    Insulele Canare

o    Guadelupa

o    Guyana

o    Madeira

o    Martinica

o    Mayotte

o    Réunion

o    Saint-Martin

 

Persoane de contact pentru presă:

Johannes BAHRKE - tel.: +32 2 29 58615

Sophie DUPIN DE SAINT-CYR – tel.: +32 2 29 56169

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Pages

Subscribe to RSS - Uniunea Europeană