Reprezentanţa în România

Uniunea Europeană

/romania/file/steaguriuex900jpg_rosteaguri_ue_x900.jpg

steaguri_ue_x900
copyright rudiestrummer_dreamstime.com
Ca parte a campaniei "Da, ne pasă'', Reprezentanța Comisiei Europene în România continuă seria de vizite la proiecte finanțate de UE, în timpul Președinției austriece a Consiliului Uniunii Europene.
Data: 
08/10/2018 - 09:00 - 15:30
Cea de a VIII-a ediție, organizată cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a Ministerului Fondurilor Europene,  care va avea loc luni, 8 octombrie 2018, în județele Prahova și Buzău.
 
Tema celei de a opta vizite este: Moștenirea noastră: Acolo unde trecutul întâlnește viitorul
 
Obiectivul este recunoașterea realizărilor României în ce privește utilizarea sprijinului acordat de UE.
 
Anexă

/romania/file/copyrightmarianvejcikeurosteaguex900jpg_rocopyright_marian_vejcik_euro_steag_ue_x900.jpg

copyright_marian_vejcik_euro_steag_ue_x900
copyright_marian_vejcik_dreamstime.com

Curtea de Conturi Europeană a emis, pentru cel de al 11-lea an consecutiv, un aviz favorabil în privința conturilor anuale ale UE, constatând că acestea sunt corecte și fidele.

04/10/2018

Comisarul Günther H. Oettinger, responsabil pentru buget și resurse umane, a declarat: „Salut concluziile Curții; raportul dovedește că am cheltuit banii într-un mod corect. Bugetul UE este mic, dar aduce schimbări semnificative pentru milioane de europeni. Acesta reprezintă un instrument unic care protejează cetățenii noștri, le oferă mijloacele de acțiune necesare și îi apără, într-o lume aflată în schimbare rapidă, în care multe dintre aspectele cele mai presante depășesc granițele unei singure țări. Acesta este și motivul pentru care Comisia Europeană face eforturi pentru a se asigura că bugetul UE se axează pe crearea de valoare adăugată reală. Desigur, dacă vrem să continuăm să le oferim rezultate cetățenilor din întreaga UE după 2020, avem nevoie de sprijinul Parlamentului European și al Consiliului pentru adoptarea la timp a următorului buget pe termen lung.

Obiectivul Comisiei în calitatea sa de administrator al bugetului UE este acela de a garanta că, odată ce un program este încheiat și toate controalele sunt efectuate, nivelul erorilor rămâne sub 2% – nivelul considerat de Curte ca fiind semnificativ. Acest lucru a fost realizat în 2017, rata de eroare ajungând la un minim istoric. Comisia estimează că rata de eroare pentru cheltuielile pe 2017 – obținut după aplicarea corecțiilor și a recuperărilor – va fi de sub 1%.

Cooperarea continuă cu statele membre

Statele membre gestionează aproximativ 75% din cheltuielile UE, iar Comisia colaborează îndeaproape cu acestea pentru a se asigura că banii sunt cheltuiți în mod eficace și eficient.

Comisia a luat o serie de măsuri pentru a sprijini statele membre să programeze fondurile aflate în gestiune partajată cât mai devreme posibil în cadrul perioadei de programare, să finalizeze la timp proiectele și să prezinte facturile pentru rambursare. Obiectivul este acela de a preveni producerea de erori, oferindu-le statelor membre posibilitatea de a detecta, de a raporta și de a remedia din timp orice nereguli, astfel încât să nu riște să piardă fonduri la care ar avea dreptul.

Regulamentul financiar actualizat prevede o cooperare chiar mai intensă între Comisia Europeană și autoritățile naționale, care ar trebui să ducă la cheltuieli și mai eficace și la controale îmbunătățite. 

Norme mai simple pentru a spori eficacitatea finanțării UE

Simplificarea normelor duce la scăderea erorilor si la creșterea valorii adăugate pentru cetățenii UE. Accesul la fondurile UE în cadrul actualului buget pe termen lung pentru perioada 2014-2020 este deja mai simplu decât în trecut. În primăvara anului 2018, Comisia Europeană, Parlamentul și Consiliul au convenit asupra unui nou set de norme financiare – Regulamentul financiar – care reduc și mai mult birocrația.

Activitatea Comisiei nu se oprește aici. Chestiunea simplificării se află în centrul propunerii Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE. În prezent, Comisia lucrează intens împreună cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a ajunge la un acord de principiu înainte de alegerile europene din 2019, cu scopul de a permite noilor programe, de la Erasmus și până la finanțarea cercetării sau la sprijinirea regiunilor noastre, să demareze la timp.

Se pune accentul pe valoarea adăugată a cheltuielilor UE

Obiectivul de a genera valoare adăugată din fiecare euro cheltuit a fost unul major pentru Comisie în ultimii ani. Deja în 2015, Comisia a prezentat o serie de acțiuni, reunite în patru domenii prioritare, care vizau maximizarea într-o și mai mare măsură a valorii adăugate a cheltuielilor UE.

Accentul pus pe valoarea adăugată europeană se află în centrul propunerii Comisiei privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Acesta urmărește stabilirea de obiective mai clare și acordarea unei mai mari importanțe performanțelor, scopul fiind acela de a facilita monitorizarea și măsurarea rezultatelor, precum și efectuarea de modificări atunci când este necesar. Se preconizează că acest lucru va îmbunătăți și mai mult modul în care este cheltuit bugetul UE.

Recuperarea fondurilor UE cheltuite în mod incorect

Comisia monitorizează execuția bugetului UE pe teren. În cazul în care se constată că statele membre sau beneficiarii finali cheltuiesc fondurile UE în mod incorect, Comisia ia măsuri de recuperare. În 2017, Comisia a recuperat 2,8 miliarde euro, ceea ce reprezintă 2,1% din plățile către bugetul UE. Ca urmare, suma efectiv expusă riscurilor ar urma să se situeze sub pragul de 2% odată ce corecțiile și recuperările vor fi luate în considerare.

Opinie cu rezerve privind plățile din 2017

Curtea a formulat, pentru al doilea an la rând, o opinie cu rezerve privind plățile din 2017 – cu doar o treaptă mai jos față de opinia fără rezerve. Raportul prezintă astfel îmbunătățirile suplimentare legate de conformitate și performanță și confirmă faptul că Comisia se află pe calea cea bună.

În timp ce o opinie fără rezerve înseamnă că cifrele sunt corecte și echitabile, o opinie cu rezerve afirmă că există doar probleme minore care mai trebuie remediate.

Context

Publicarea Raportului anual al Curții de Conturi Europene dă startul „procedurii anuale de descărcare de gestiune” a bugetului UE. Pentru a pregăti terenul pentru acest proces, Comisia a adoptat, în iunie 2018, raportul său anual privind gestionarea și performanța referitoare la execuția bugetului UE pentru exercițiul 2017. Acest raport confirmă faptul că, în 2017, bugetul UE a contribuit la realizarea priorităților politice ale Uniunii Europene, a creat valoare adăugată pentru cetățenii UE și a fost cheltuit în conformitate cu normele UE.

Nivelul de eroare estimat nu constituie un indiciu al fraudei, al ineficienței sau al risipei, ci reprezintă o estimare a sumelor de bani care au fost deja plătite din bugetul UE, în pofida nerespectării anumitor norme.

 

Persoane de contact pentru presă:

Alexander WINTERSTEIN (+32 2 299 32 65)

Andreana STANKOVA (+ 32 2 295 78 57)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Raportul anual pentru 2017 privind gestionarea și performanța

Propunerea Comisiei privind următorul cadru financiar multianual

Raportul anual al Curții de Conturi Europene referitor la execuția bugetului în 2017

/romania/file/premiicompetentedigitalex900jpg_ropremii_competente_digitale_x900.jpg

premii_competente_digitale_x900
copyright

Comisia Europeană lansează astăzi, 24 septembrie, cea de-a treia ediție a concursului "European Digital Skills Awards", ce își propune să aducă în prim plan inițiative locale de succes care au contribuit la dezvoltarea competențelor digitale.

24/09/2018

Organizațiile sau instituțiile interesate (autorități publice naționale sau locale, companii private, instituții de învățământ, ONG-uri sau asocieri ale acestora) își pot înscrie proiectele până în data de 21 octombrie 2018.

În prezent, 43% dintre europeni nu posedă competențe digitale. Acest premiu vine în sprijinul inițiativelor care dezvoltă competențele digitale la școală, la locul de muncă și în societate în general. Spre exemplu, la ediția de anul trecut, la care au participat 243 de proiecte, printre laureați s-a numărat și un program de mentorat pentru elevii de liceu din cele mai sărace regiuni din România. Acesta a fost câștigătorul secțiunii de Competențe digitale în educație.

Competiția include cinci categorii:

  • Competențe digitale pentru toți (dezvoltarea competențelor digitale care să le permită tuturor cetățenilor să fie activi în societatea digitală);
  • Competențe digitale pentru forța de muncă (dezvoltarea abilităților pentru economia digitală, de exemplu, îmbunătățirea pregătirii profesionale și recalificarea lucrătorilor, a persoanelor care caută un loc de muncă, acțiuni privind consilierea și orientarea în carieră);
  • Competențe digitale pentru profesioniștii din sectorul IT (dezvoltarea de competențe digitale la nivel înalt pentru profesioniștii din domeniul IT în toate sectoarele industriale);
  • Competențe digitale în educație (transformarea învățării competențelor digitale într-un proces de lungă durată, desfășurat pe tot parcursul vieții, inclusiv în ce privește formarea cadrelor didactice);
  • Competențe digitale pentru femei și fete (inițiative care să elimine diferențele de gen în privința competențelor digitale).

Câștigătorii vor fi premiați, în prezența comisarului european Mariya Gabriel, într-o gală ce va avea loc în 6 decembrie, la Viena, pe perioada "ICT 2018", eveniment dedicat cercetării și inovării. Competiția este organizată cu sprijinul Coaliției pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital.

Mai multe informații sunt disponibile în anunțul de presă inițial.

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie Vandystadt – Tel.: +32 229 67083

Inga Höglund - Tel.: +32 229 50698

 

Pagini utile

Coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital

Piața unică digitală

Pilon central al Noii agende pentru competențe în Europa

/romania/file/eurostatanuar2018jpg_roeurostat_anuar_2018.jpg

eurostat_anuar_2018
copyright

Ediția din 2018 a anuarului Eurostat include statistici din diferite arii de activitate, care împreună construiesc imaginea generală a regiunilor Europei. De exemplu, anuarul arată diferențe minore între zonele urbane și cele rurale în ce privește ocuparea forței de muncă la nivelul UE. În schimb, România se numără printre țările în care deosebirile sunt notabile.

21/09/2018

În Uniunea Europeană, rata ocupării forței de muncă în mediul urban este de 72%, în timp ce în zonele rurale urcă la 73%, conform datelor pentru 2017. Cele mai mari discrepanțe au fost înregistrate în Lituania (82% urban, 68% rural) și Bulgaria (76%, respectiv 62%). Situații diferite, cu rate mai mari la sate decât în orașe, sunt cele din țări precum Germania (77% rural, 82% urban) sau Belgia (72% vs 62%).

În România, mediului urban îi corespunde o rată de 68,5%, în timp ce în zonele rurale aceasta coboară la 62%. Pe de altă parte, la acest capitol cele mai mici valori din România sunt înregistrate în suburbii și orașe de mici dimensiuni, cu o rată de 60,6%.

La nivelul întregii populații din România, anul trecut, rata ocupării forței de muncă a fost de 63,9% (71,8 în rândul bărbaților, respectiv 55,8% la femei).

Mai sunt incluse statistici despre speranța de viață la naștere, raportate la nivelul anului 2016, cu o medie europeană de 83,6% în rândul persoanelor de sex feminin, față de 78,2% (sex masculin). În timp ce în Spania și Italia sunt înregistrate cele mai ridicate nivele, România se numără printre ultimele 10 țări (79,1% în rândul fetelor, 71,7% pentru băieți).

În ce privește utilizarea rețelelor sociale, mai bine de jumătate dintre europenii cu vârste între 16-74 de ani, respectiv 54%, au folosit  Instagram, Facebook sau Twitter. Românii, cu 52% utilizatori de rețele sociale, se apropie de media europeană, în timp ce valorile cele mai ridicate sunt în rândul islandezilor (89%).

Mai multe statistici poți consulta în anuarul regional Eurostat 2018, care poate fi descărcat integral(pdf).

 

Persoană de contact pentru presă:

Renata PALEN, ofițer de presă Eurostat

Tel: +352-4301-33444

eurostat-pressoffice@ec.europa.eu

 

Pagini utile

Comunicat de presă în engleză (pdf)

Anuar regional 2017

/romania/file/junckersoteu2018stareauniuniijpg_rojuncker_soteu_2018_starea_uniunii.jpg

juncker_soteu_2018_starea_uniunii
copyright

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a susținut astăzi, 12 septembrie, discursul privind starea Uniunii, în fața plenului reunit al Parlamentul European de la Strasbourg. Înaltul oficial european a prezentat prioritățile sale pentru anul viitor, subliniind viziunea sa despre modul în care Uniunea Europeană poate continua să construiască o "Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică ".

12/09/2018

"În contextul geopolitic actual, a venit vremea Europei:  a sosit momentul suveranității europene. E timpul ca Europa să își ia destinul în propriile mâini. Această convingere că "unitatea înseamnă putere" este chiar chintesența apartenenței la Uniunea Europeană. Prin partajarea suveranității, atunci și acolo unde este necesar,  fiecare dintre statele noastre națiune devine mai puternic", a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Discursul președintelui Juncker în Parlamentul European a fost însoțit de prezentarea a 18 inițiative concrete ale Comisiei Europene privind migrația și frontierele, securitatea, alegerile libere și sigure, parteneriatul Uniunii Europene cu Africa și nu în ultimul rând UE ca actor global. Aceste propuneri au scopul de a contribui la obținerea de rezultate pozitive pentru cetățeni până la summitul de la Sibiu, din mai 2019, și înaintea alegerilor europene de anul viitor.

Citește aici discursul privind starea Uniunii 2018 (disponibil integral în format pdf)

 

Pagini utile

Broșura "Discurs privind starea Uniunii"

Starea Uniunii 2018 - principalele propuneri:

Fișă informativă: rezultate urmărite până la summitul de la Sibiu, din 2019

Înregistrarea video a discursului

/romania/file/limbioficialeuejpg_rolimbi_oficiale_ue.jpg

limbi_oficiale_ue
copyright

Ombudsmanul European încurajează dezbaterile privind comunicarea optimă a instituțiilor UE cu publicul, cu scopul de a asigura un echilibru între nevoia de diversitate lingvistică, pe de o parte, și constrângerile administrative și bugetare, pe de altă parte. Pentru a lansa această dezbatere, Ombudsmanul invită publicul să răspundă la câteva întrebări.

07/09/2018

Uniunea Europeană – cu 28 de state membre, 24 de limbi oficiale și peste 500 de milioane de cetățeni – și-a luat angajamentul de a respecta și de a proteja diversitatea lingvistică, ca parte a patrimoniului nostru cultural.

Limbile utilizate de instituțiile UE pentru comunicarea cu publicul sunt, prin urmare, foarte importante. Cetățenii UE se pot adresa în scris oricărei instituții a UE într-o limbă oficială la alegere și au dreptul de a primi răspuns în aceeași limbă.

Totuși numărul limbilor oficiale a crescut de la patru (în 1958) la 24 în prezent, ceea ce a creat numeroase dificultăți pentru administrația publică a UE. Printre cele mai frecvente se numără creșterea costurilor de traducere, încetinirea procesului decizional și discrepanțele dintre versiunile lingvistice.

Mai multe informații despre provocările întâmpinate în utilizarea limbilor dar și un chestionar online, la care puteți răspunde, sunt disponibile aici.

 

/romania/file/johanneshahngeorgiascoalaeuropeanajpg_rojohannes_hahn_georgia_scoala_europeana.jpg

johannes_hahn_georgia_scoala_europeana
copyright

Prima școală europeană a Parteneriatului estic a fost inaugurată marți, 4 septembrie, la Tbilisi, în Georgia. Cei 30 de elevi proveniți din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, care vor urma cursurile acestei școli, vor beneficia de un program de studii inovator, care încurajează totodată schimburile multiculturale și cooperarea.

04/09/2018

Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, a declarat: „Sunt deosebit de mândru să pot fi astăzi la Tbilisi la deschiderea primei școli europene a Parteneriatului estic. E un proiect care îmi este drag și care marchează o nouă etapă în cadrul cooperării UE cu partenerii săi estici. Oferind tinerilor accesul la un învățământ de calitate, investim în viitorul lor și în viitorul țărilor lor, dar și în viitorul parteneriatului nostru puternic și durabil. Inaugurarea școlii ilustrează, totodată, voința noastră de a transpune în practică cele 20 de acțiuni concrete pe care ni le-am fixat pentru 2020, care sunt elemente centrale ale Parteneriatului estic și care vor aduce beneficii tangibile cetățenilor."

Inaugurarea oficială a școlii de către comisarul european Johannes Hahn împreună cu prim-ministrul georgian, Mamuka Bakhtadze, a marcat totodată începutul anului școlar în această țară. Aceasta reprezintă una dintre cele 20 de acțiuni concrete pe care Parteneriatul estic și-a propus să le realizeze până în 2020.

La Summitul Parteneriatului estic din noiembrie 2017, toate statele membre ale UE și cele șase țări ale Parteneriatului estic au susținut ideea înființării unei școli europene în cadrul Parteneriatului estic drept o prioritate absolută și ca parte a angajamentului de a consolida sprijinul în favoarea tinerilor și a învățământului din regiune. Școala se numără printre cele 20 de acțiuni concrete de realizat până în 2020 care au fost aprobate de către lideri la ultimul summit și se înscrie, totodată, într-un pachet mai larg de sprijin pentru tineret, în valoare de 340 de milioane EUR.

Programul unic oferit de școala europeană a Parteneriatului estic, la încheierea căruia elevii primesc o diplomă de absolvire, combină excelența academică și predarea specializată, inspirată din sistemul școlilor europene. La cursuri vor participa elevi cu vârste de 16 ani și 17 ani, într-un mediu multilingv și multicultural, menit să le permită să își lărgească și să își aprofundeze cunoștințele despre Europa și Uniunea Europeană. În plus, acești tineri vor avea acces la un program extrașcolar bogat și vor avea șansa de a participa la conferințe la nivel înalt pe teme legate de UE. Elevii vor primi la absolvire o diplomă de bacalaureat internațional în studii europene.

Context 

Parteneriatul estic este o inițiativă politică comună menită să aprofundeze și să consolideze relațiile dintre Uniunea Europeană (UE), statele sale membre și șase țări din vecinătatea estică: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Parteneriatul reprezintă o dimensiune specifică a politicii europene de vecinătate. Parteneriatul estic are drept obiectiv crearea unui spațiu comun de democrație, prosperitate și stabilitate partajată și de cooperare sporită.

 

Persoane de contact pentru presă:

Maja KOCIJANCIC (+32 2 298 65 70)

Adam KAZNOWSKI (+ 32 2 298 93 59)

Alceo SMERILLI (+ 32 2 296 48 87)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Fișă informativă privind sprijinul UE pentru tineret în țările din cadrul Parteneriatului estic

Fișă informativă privind cele 20 de acțiuni concrete ale Parteneriatului Estic de realizat până în 2020

Summitul Parteneriatului Estic din 2017: Împreună, mai puternici

Site-ul web privind Parteneriatul estic

/romania/file/rezultateconsultareoradevarajpg_rorezultate_consultare_ora_de_vara.jpg

rezultate_consultare_ora_de_vara
copyright

Majoritatea europenilor care au răspuns la consultarea publică privind ora de vară sunt în favoarea renunțării la schimbarea orei de două ori pe an, conform rezultatelor preliminare publicate, în 31 august, de Comisia Europeană. Aceeași preferință a fost înregistrată și în rândul respondenților din România, care au optat pentru renunțare în proporție de 78%.

31/08/2018

În cadrul acestei consultări online, care s-a desfășurat în perioada 4 iulie-16 august 2018, au fost primite 4,6 milioane de răspunsuri din toate cele 28 de state membre, cel mai mare număr de răspunsuri primite vreodată în cadrul unei consultări publice a Comisiei. Potrivit rezultatelor preliminare (a se vedea anexa), 84 % dintre respondenți sunt în favoarea renunțării la schimbarea orei de două ori pe an.

Comisarul european pentru transporturi, Violeta Bulc, a prezentat aceste rezultate preliminare colegiului comisarilor, care a avut o primă discuție referitoare la posibilele etape următoare. Comisarul Bulc a declarat: „Milioane de europeni au profitat de consultarea publică pentru a-și exprima opiniile. Mesajul este foarte clar: 84 % dintre ei doresc să nu se mai schimbe ora. Vom acționa acum în consecință și vom elabora o propunere legislativă adresată Parlamentului European și Consiliului, care vor decide împreună.”

De asemenea, rezultatele preliminare arată că peste trei sferturi (76 %) dintre respondenți consideră că schimbarea orei de două ori pe an este o experiență „foarte negativă” sau „negativă”. Printre motivele pentru care respondenții doresc renunțarea la schimbarea orei se află considerații legate de impacturile negative asupra sănătății, de creșterea numărului accidentelor rutiere și de lipsa economiilor de energie.

Președintele Comisiei Europene, dl Juncker, a pus chestiunea orei de vară pe agenda politică în spiritul angajamentului său de a interveni amplu în probleme ample, lăsând statele membre să ia decizii în problemele pentru care nivelul lor de intervenție este cel mai adecvat. Consultarea publică referitoare la sistemele de schimbare a orei a fost organizată de Comisia Europeană ca parte a evaluării pe care o desfășoară în privința actualului sistem de schimbare a orei în Europa. De asemenea, consultarea a urmat adoptării de către Parlamentul European a unei rezoluții în februarie 2018, precum și solicitărilor statelor membre.

Etapele următoare

Rezultatele finale ale consultării publice vor fi publicate în săptămânile următoare. Comisia va elabora o propunere adresată Parlamentului European și Consiliului, în vederea modificării sistemului actual de schimbare a orei.

Context

În perioada 4 iulie-16 august 2018, Comisia Europeană a organizat o consultare publică menită a contribui la evaluarea actualului sistem de schimbare a orei în Europa. Consultarea a constat într-un sondaj online pentru colectarea opiniilor europenilor, mai ales referitoare la experiența lor generală legată de schimbarea orei, sau a preferințelor lor în privința opțiunilor principale (și anume, menținerea sistemului actual, fără nicio schimbare, sau eliminarea lui în întreaga UE). Consultările publice sunt unul dintre instrumentele pe care le utilizează Comisia în scopul evaluării politicilor, pe lângă alte elemente, cum ar fi studiile științifice. Alte consultări remarcabile din trecut au vizat legislația referitoare la păsări și la habitate (peste 550 000 de răspunsuri) și modernizarea politicii agricole comune (peste 322 000 de răspunsuri).

Majoritatea statelor membre au o tradiție îndelungată în ceea ce privește sistemele de schimbare a orei, multe dintre acestea datând din perioada îndepărtată a Primului Război Mondial și a celui de-al Doilea Război Mondial sau din perioada crizei petrolului din anii 1970. Din anii 1980, Uniunea Europeană a adoptat treptat acte legislative prin care toate statele membre s-au pus de acord să-și coordoneze modalitățile de schimbare a orei, renunțând la sistemele naționale divergente. Din 1996, toți europenii își mută ceasurile cu o oră înainte în ultima duminică din martie și cu o oră înapoi în ultima duminică din octombrie. Scopul normelor UE nu a fost armonizarea regimului orar în UE, ci rezolvarea problemelor generate, în special în sectorul transporturilor și în cel al logisticii, de aplicarea necoordonată a schimbărilor orei de-a lungul anului.

În paralel cu sistemul orei de vară în Uniunea Europeană, statele membre au trei zone de fus orar sau ore standard. Decizia privind ora standard ține de competența națională.

 

Persoane de contact pentru presă:

Ștefan Turcu, purtător de cuvânt, Reprezentanța Comisiei Europene în România: +40 724 232 197, stefan.turcu@ec.europa.eu

 

ANEXĂ

Toate rezultatele sunt preliminare și pot face obiectul unor modificări.

Rata participării în fiecare stat membru (ca procentaj din populația națională):

Germania

3,79 %

Austria

2,94 %

Luxemburg

1,78 %

Finlanda

0,96 %

Estonia

0,94 %

Cipru

0,88 %

Slovenia

0,73 %

Slovacia

0,60 %

Republica Cehă

0,59 %

Franța

0,59 %

Belgia

0,55 %

Croația

0,52 %

Suedia

0,48 %

Letonia

0,39 %

Polonia

0,34 %

Grecia

0,34 %

Lituania

0,34 %

Portugalia

0,33 %

Malta

0,25 %

Irlanda

0,24 %

Ungaria

0,21 %

Spania

0,19 %

Bulgaria

0,18 %

Țările de Jos

0,16 %

Danemarca

0,11 %

Italia

0,04 %

România

0,04 %

Regatul Unit

0,02 %

Pe care dintre următoarele alternative le-ați susține?

/romania/file/cporadevaraimg1jpg_rocp_ora_de_vara_img_1.jpg

cp_ora_de_vara_img_1
copyright

Care este experiența dumneavoastră generală în legătură cu schimbarea orei?

/romania/file/cporadevaraimg2jpg_rocp_ora_de_vara_img_2.jpg

cp_ora_de_vara_img_2
copyright

/romania/file/euandmeconcursregizorifbjpg_roeuandme_concurs_regizori_fb.jpg

euandme_concurs_regizori
©

Tinerii regizori din UE au șansa să-și vadă propriile lor povești #EUandME transpuse direct pe marele ecran. În cadrul noului concurs al campaniei Comisiei Europene, #EUandME, lansat în 24 august, vor fi selectați cinci regizori talentați, care vor avea ocazia să lucreze sub îndrumarea unor directori de film din Europa, premiați la nivel internațional.

24/08/2018

Tinerii interesați sunt invitați să prezinte o idee pentru un scurt-metraj despre o poveste legată de impactul pe care UE îl are asupra vieții cotidiene a cetățenilor săi. Înscrierile se pot face între 24 august și 31 octombrie prin completarea formularului de înregistrare online.

Aplicația trebuie să conțină un sinopsis al fimului, un scurt clip filmat cu telefonul mobil în care să explice conceptul dar și motivația lor (ambele în limbile română și engleză), dar și un link spre un scurt-metraj pe care l-au realizat în ultimii 5 ani. Concursul este destinat tinerilor regizori europeni, cu reședința în Uniunea Europeană, care la momentul încheierii perioadei de încriere (31.10.2018) au între 18-35 de ani. Înscrierile trebuie să fie individuale.

Juriul va face câte două nominalizări pentru fiecare din cele cinci categorii: mobilitate, sustenabilitate, abilități & afaceri, digital, drepturi. Iar începând din ianuarie 2019, publicul își va putea vota online favoriții. Cei cinci câștigători vor primi câte un grant în valoare de 7.500 euro pentru a-și transpune ideile pe peliculă până la data de 30.04.2019, urmând ca în iunie 2019 să aibă loc o festivitate de premiere.

Campania #EUandME a fost lansată în luna mai 2018 și se adresează cu precădere tinerilor, fiind derulată în cele 28 de state membre UE, pe o perioadă de 18 luni. Prin aceste inițiative, precum producția și difuzarea unor filme de scurt-metraje, sunt promovate oportunitățile de care pot beneficia cetățenii UE pentru a-și atinge potențialul și a-și lărgi orizonturile.

 

Persoane de contact pentru presă:

Christian WIGAND (+32 2 296 22 53)

Inga Höglund (+32 229 50698)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Pagina concursului pentru tineri regizori

Campania #EUandME

/romania/file/steaguriuegreciajpg_rosteaguri_ue_grecia.jpg

steaguri_ue_grecia
©

După trei ani, Grecia a încheiat cu succes un program de sprijin pentru stabilitate din cadrul Mecanismului european de stabilitate (MES), păstrându-și locul în inima zonei euro și a Uniunii Europene.

Încheierea cu succes a programului este o dovadă a eforturilor făcute de poporul grec, a angajamentului țării în favoarea reformei și a solidarității partenerilor săi europeni.

20/08/2018

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: „Încheierea programului de sprijin pentru stabilitate marchează un moment important pentru Grecia și Europa. În timp ce partenerii europeni și-au demonstrat solidaritatea, poporul grec a răspuns la orice dificultate cu curaj și hotărâre caracteristice. M-am luptat întotdeauna pentru ca Grecia să rămână în centrul Europei. Acum, când poporul elen începe un nou capitol în bogata sa istorie, va găsi întotdeauna în mine un aliat, un partener și un prieten.

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: „Atât pentru Grecia, cât și pentru zona euro, încheierea programului de sprijin pentru stabilitate este o veste bună. Pentru Grecia și poporul său, ea marchează începutul unui nou capitol după opt ani deosebit de dificili. Pentru zona euro, ea trage o linie simbolică la finalul unei crize existențiale. Reformele cuprinzătoare pe care le-a implementat Grecia au pus baza unei redresări sustenabile: această situație trebuie cultivată și întreținută pentru a permite poporului elen să se bucure de beneficiile eforturilor și sacrificiilor făcute. Europa va continua să fie alături de Grecia.”

În cadrul acestui program de sprijin pentru stabilitate au fost acordate Greciei împrumuturi totale de 61,9 miliarde euro, pe baza implementării unui pachet de reforme cuprinzător și fără precedent. Acest program de sprijin pentru stabilitate a avut o abordare coordonată pentru a trata problemele structurale adânc înrădăcinate și de lungă durată care au contribuit la faptul că Grecia s-a confruntat cu o criză economică.

Grecia a luat măsuri pentru a asigura sustenabilitatea fiscală, aducând soldul bugetului general de la un deficit semnificativ, la excedent în 2017, care se preconizează că va fi menținut. Aceste măsuri de reformă și eforturi de consolidare vor avea efecte cumulative în timp și, prin urmare, vor continua să aibă un impact pozitiv asupra sustenabilității fiscale, cu mult după încheierea programului.

Sectorul financiar se află în prezent într-o poziție mult mai puternică, ca urmare a unor operațiuni reușite de recapitalizare, a unei revizuiri generale a guvernanței băncilor și a implementării unei strategii de reducere a creditelor neperformante, care trebuie să fie susținută.

Eficiența și eficacitatea administrației publice a fost îmbunătățită, inclusiv prin introducerea unor noi norme privind numirea, evaluarea și mobilitatea angajaților din sectorul public, prin înființarea Autorității Independente pentru venituri publice și prin măsuri de eficientizare a sistemului judiciar.

Nu în ultimul rând, au fost puse în aplicare măsuri structurale importante pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și competitivitatea Greciei, astfel încât ea să devină o destinație atractivă pentru investiții și pentru a le permite întreprinderilor să se extindă, să inoveze și să creeze locuri de muncă, precum și pentru crearea unor sisteme durabile și universale de pensii, sănătate și prestații sociale, inclusiv a unui sistem de venit minim garantat.

Împreună, aceste reforme transformatoare au pus bazele unei redresări durabile, creând condițiile fundamentale necesare pentru o creștere susținută, pentru crearea de locuri de muncă și pentru finanțe publice solide în anii următori.

Îmbunătățirea indicatorilor economici confirmă faptul că, deși mai sunt încă multe de făcut, eforturile întreprinse au deja ca rezultat obținerea de beneficii concrete prin restabilirea ordinii în finanțele publice, reducerea șomajului și asigurarea unei reveniri la creșterea economică. Creșterea economică a crescut de la -5,5% în 2010 la 1,4% în 2017 și se estimează că va rămâne la aproximativ 2% în 2018 și 2019. Soldul bugetar a avansat de la un deficit masiv de 15,1% în 2009 la un excedent de 0,8% în 2017 (corespunzător unui excedent primar de 4,2% conform programului). Deși șomajul rămâne la cote inacceptabil de ridicate, potrivit cifrelor publicate recent de către Autoritatea statistică elenă, el a scăzut la 19,5% în luna mai 2018, ajungând astfel, pentru prima dată din septembrie 2011, la un nivel sub 20%.

Încheierea programului marchează pentru Grecia încheierea unui capitol și începerea altuia nou. Va fi necesar să ne concentrăm în continuare pe tratarea consecințelor sociale și economice care sunt moștenite din anii de criză. Aceasta presupune ca autoritățile elene să mențină nivelul de asumare a reformelor și asigurarea aplicării lor susținute, în conformitate cu angajamentele pe care și le-au asumat în cadrul reuniunii Eurogrupului din 22 iunie 2018. Acest lucru este esențial pentru stimularea încrederii pieței și pentru a contribui astfel la consolidarea redresării economice a Greciei, în special în perioada imediat ulterioară aplicării programului.

Grecia va fi complet integrată în Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice și sociale, pentru a se asigura că atât țara, cât și poporul său profită pe deplin de beneficiile aduse de eforturile întreprinse în ultimii ani. În perioada ulterioară aplicării programului, finalizarea, aplicarea și perpetuarea reformelor convenite în cadrul programului vor fi monitorizate printr-un cadru de supraveghere mai strictă.

Serviciul de sprijin pentru reforme structurale al Comisiei va continua să ofere asistență autorităților elene - la cererea acestora - în elaborarea și implementarea reformelor menite să sporească creșterea.

Context

Grecia a beneficiat de asistență financiară din partea partenerilor săi europeni începând din 2010. Autoritățile din Grecia au solicitat un nou program de stabilitate din cadrul MES la 8 iulie 2015. La 20 august 2015, Comisia Europeană a semnat, în numele MES, un Memorandum de înțelegere pentru un program de sprijin pe 3 ani.

La 23 iunie 2018, Eurogrupul a confirmat că toate acțiunile prealabile în temeiul celei de a patra și ultime evaluări a programului de sprijin pentru stabilitate au fost finalizate. De asemenea, Eurogrupul a ajuns la un acord cu privire la un pachet consolidat de măsuri privind datoria, în plus față de măsurile pe termen scurt deja existente, pentru a asigura sustenabilitatea datoriei Greciei pe termen lung. La 6 august 2018, MES a aprobat o tranșă finală de asistență financiară în valoare de 15 miliarde euro.

În total, începând cu 2010, Greciei i-au fost acordate împrumuturi în valoare de 288,7 miliarde euro: 256,6 miliarde euro din partea partenerilor europeni și 32,1 miliarde euro din partea Fondului Monetar Internațional (FMI).

În paralel cu programul de sprijin pentru stabilitate, în iulie 2015, Comisia a lansat propunerea privind „Un nou început pentru locuri de muncă și creștere în Grecia”, pentru a ajuta Grecia să utilizeze la maximum fondurile UE pentru a-și stabiliza economia și pentru a stimula crearea de locuri de muncă, creșterea economică și investițiile. Ca urmare a măsurilor excepționale adoptate în cadrul planului, Grecia se situează acum printre țările care absorb cel mai bine fondurile UE. Pentru perioada 2014-2020, Grecia a primit deja aproape 16 miliarde euro din mai multe fonduri UE. Această sumă este echivalentul a peste 9% din produsul intern brut anual pentru 2017 al Greciei.

Grecia este totodată cel mai mare beneficiar, raportat la PIB, al Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) al Planului Juncker. FEIS urmează să mobilizeze investiții de peste 10 miliarde euro și să sprijine peste 20.000 de întreprinderi mici și mijlocii din Grecia.

 

Persoane de contact pentru presă:

Christian SPAHR (+32 2 295 61 53)

Enda MCNAMARA (+32 2 296 49 76)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Fișă informativă - Un nou capitol pentru Grecia

Indicatori și cifre-cheie

Un nou început pentru locuri de muncă și creștere

Detalii suplimentare privind măsurile legate de datorie

Detalii suplimentare privind acordarea tranșelor de asistență financiară

Calendarul evenimentelor

Declarația Eurogrupului din 22 iunie 2018

Broșură: Un nou început pentru locuri de muncă și creștere în Grecia — După trei ani

Informații suplimentare privind asistența financiară acordată de UE Greciei

Comunicat de presă - Comisia susține normalizarea în Grecia prin activarea cadrului post-program

 

Pages

Subscribe to RSS - Uniunea Europeană