Reprezentanţa în România

Uniunea Europeană

/romania/file/fra2018webjpg_rofra_2018_web.jpg

fra_2018_web
Copyright

Reprezentanța Comisiei Europene în România și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) prezintă marți, 19 iunie 2018, ora 10:00, raportul FRA privind provocările cu care se confruntă organizațiile societății civile care lucrează în domeniul drepturilor omului în UE, publicat la începutul anului.

Data: 
19/06/2018 - 10:00

La eveniment vor participa dna Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, dna Waltraud Heller, director de program al FRA, Civil Society Cooperation și autor al raportului, dl Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Prezentarea va avea loc la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România, Sala Nicolae Titulescu, etaj 1, Strada Vasile Lascăr 31, București, și este deschisă reprezentanților media.

Dacă sunteți interesat să participați vă rugăm să confirmați participarea la adresa iulia.costea@ext.ec.europa.eu.

Pentru mai multe informații despre activitatea FRA cu societatea civilă, a se vedea aici.

Pentru mai multe informații despre activitățile Comisiei Europene în domeniul justiției și drepturilor fundamentale, a se vedea aici

Evenimentul se va desfășura atât în limba română, cât și în limba engleză.

Va fi furnizată interpretare simultană.

Agenda evenimentului poate fi consultată online (pdf).

/romania/file/premiucesejpg_ropremiu_cese.jpg

premiu_cese
Copyright

Comitetul Economic şi Social European (CESE) va recompensa inițiative de excepție la cea de a zecea ediție a Premiului pentru societatea civilă, organizat, în acest an, cu tema "identități, valori europene și patrimoniu cultural european". Premiile, cu o valoare totală de 50.000 euro, vor fi împărțite între maximum cinci câștigători.

15/06/2018

Evoluțiile de la nivel mondial din ultimii ani au avut un impact considerabil asupra vieții politice și sociale a Europei și au pus la încercare proiectul european. În Europa, o serie de diviziuni interne, de nemulțumiri ale cetățenilor și creșterea dramatică a migrației au luat pe nepregătite populația europeană și toate nivelurile de guvernare, dând naștere unei retorici naționaliste și punând la încercare sentimentul solidarității. În acest context, organizațiile societății civile au jucat un rol central în promovarea potențialului patrimoniului cultural al Europei, în consolidarea identităților și a societăților și în valorificarea vastului potențial de diversitate, care constituie baza istoriei noastre europene.

Premiul CESE pentru societatea civilă 2018 vine să răsplătească inițiativele inovatoare care au oferit răspunsuri exemplare la provocările legate de:

  • sensibilizarea cetățenilor cu privire la multitudinea și bogăția identităților europene;
  • exploatarea întregului potențial al bogăției culturale a Europei;
  • facilitarea accesului la patrimoniului cultural european;
  • promovarea unor valori europene precum respectarea demnității umane și a drepturilor omului, libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept.

Termenul de depunere a candidaturilor este 7 septembrie 2018, iar ceremonia de decernare a premiilor va avea loc la 13 decembrie 2018, la Bruxelles. Lista completă a cerințelor și formularul de candidatură sunt disponibile pe site-ul internet al CESE – Premiul CESE pentru societatea civilă 2018.

Premiul CESE pentru societatea civilă este deschis tuturor organizațiilor societății civile înregistrate oficial în Uniunea Europeană și active la nivel local, național, regional sau european. În plus, el este deschis persoanelor particulare.

Premiul pentru societatea civilă, ajuns acum la cea de-a zecea ediție, a fost lansat de CESE pentru a recompensa și a încuraja inițiativele concrete și realizările organizațiilor societății civile și/sau ale persoanelor particulare care au contribuit în mod semnificativ la promovarea valorilor comune care consolidează coeziunea și integrarea europeană. În 2017, premiul a fost axat pe locuri de muncă de calitate și spirit antreprenorial.

 

Contact:

Unitatea de presă a CESE – Laura Lui
+ 32 (0)2 546 91 89

laurairena.lui@eesc.europa.eu

@EESC_PRESS

Pagini utile

Formular de candidatură online

VIDEO: Ce impact pozitiv are acțiunea CESE?

/romania/file/bugetuepost2020actiuneexternajpg_robuget_ue_post_2020_actiune_externa.jpg

buget_ue_post_2020_actiune_externa
Copyright

Pentru următorul buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană propune să majoreze bugetul pentru acțiunea externă, care va ajunge la 123 de miliarde euro, să îi simplifice în mod semnificativ structura și să îi sporească flexibilitatea și eficacitatea pentru a putea face față provocărilor globale actuale.

14/06/2018

Bugetul consacrat acțiunii externe va fi principalul instrument al UE pentru a sprijini țările partenere în transformările lor politice și economice în direcția dezvoltării durabile, stabilității, consolidării democrației, dezvoltării socioeconomice și eradicării sărăciei. Acesta va permite, totodată, UE să continue să ofere asistență umanitară în întreaga lume. În ceea ce privește vecinătatea UE, acesta va fi, de asemenea, un instrument care va ajuta țările din vecinătate să se apropie din punct de vedere economic de piața unică a UE.

Înaltul Reprezentant/Vicepreședintele Federica Mogherini a declarat: „Propunem pentru acțiunea externă a Uniunii Europene un buget de 123 de miliarde EUR pentru următorii șapte ani, o creștere de 30 % care reprezintă o investiție fără precedent în rolul nostru la nivel mondial. Mai multe resurse pentru mai multe acțiuni în calitate de actor global fiabil, previzibil și cooperant - exact ceea ce așteaptă cetățenii noștri și partenerii noștri în aceste vremuri de neliniște. Această creștere reprezintă o recunoaștere a valorii adăugate a acțiunii de politică externă a UE. Împreună, putem avea un impact pe care niciun stat membru nu îl poate avea singur în lumea de astăzi.

Comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, Johannes Hahn, a precizat: „Bugetul majorat și reformat ne va permite să ne continuăm colaborarea cu țările care sunt angajate în procesul de aderare la UE și să ne menținem relațiile speciale cu vecinii noștri din est și din sud. Acesta va sprijini obiectivul nostru strategic de a crea un spațiu de stabilitate, securitate și prosperitate în apropierea frontierelor UE.

Comisarul pentru cooperare internațională și dezvoltare, Neven Mimica, a adăugat: „UE are un rol-cheie de promotor al Agendei 2030 a ONU și al obiectivelor de dezvoltare durabilă. Propunerile noastre stabilesc baza financiară pentru ca UE să își mențină rolul de principal actor al dezvoltării, prin sprijinirea partenerilor noștri în eradicarea sărăciei și prin răspunsul Uniunii la provocările globale, asigurând totodată faptul că nimeni nu este lăsat în urmă”.

Comisarul pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Christos Stylianides, a declarat: „Având în vedere că în fiecare an apar din ce în ce mai multe situații de urgență umanitară în lume și că acestea devin din ce în ce mai complexe, UE își consolidează rolul de lider în calitate de furnizor major de ajutor umanitar. Dispunând de un buget mai important, vom continua să dăm dovadă de solidaritate cu milioanele de persoane care au nevoie de ajutor”.

Elementele-cheie ale propunerii privind noul buget pentru acțiunea externă:

  • Mai multe fonduri: finanțarea va crește de la 94,5 miliarde euro în perioada 2014-2020 la 123 de miliarde euro în perioada 2021-2027, ceea ce reprezintă o creștere de 30%.

  • Simplificare: Comisia propune reducerea numărului de instrumente, precum și integrarea Fondului european de dezvoltare în bugetul UE. Acest lucru va permite să se pună mai clar accentul pe obiectivele și angajamentele politice cu partenerii, în conformitate cu valorile și prioritățile UE.

  • Flexibilitate: noua structură bugetară va permite utilizarea și reutilizarea fondurilor neutilizate pe o bază multianuală. Acest lucru va permite UE să răspundă mai bine evoluțiilor situației, în conformitate cu prioritățile sale de eradicare a sărăciei și de promovare a dezvoltării durabile, a prosperității, a păcii și a stabilității.

  • Mai multă transparență și un control democratic consolidat: de exemplu, prin includerea Fondului european de dezvoltare în bugetul UE.

Noile instrumente propuse pentru acțiunea externă a UE:

  • Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (IVDCI), cu un buget de 89,2 miliarde euro: acest nou instrument simplificat va cuprinde trei piloni: 1. Un pilon geografic, care va pune accentul în special pe zona de vecinătate și Africa Subsahariană, va fi consolidat în mod semnificativ pentru a permite o abordare comună a provocărilor globale, cum ar fi dezvoltarea umană, inclusiv egalitatea de gen, schimbările climatice, protecția mediului, migrația și securitatea alimentară; 2. Un pilon tematic care va completa pilonul geografic, oferind sprijin pentru drepturile omului și democrație, societatea civilă, stabilitate și pace, în măsura în care aceste aspecte trebuie să fie abordate la nivel global, precum și pentru alte provocări globale care nu ar fi acoperite în cadrul pilonului geografic; 3. Un pilon de reacție rapidă care va permite UE să reacționeze rapid la situații de criză și să ofere sprijin pentru prevenirea conflictelor, consolidarea rezilienței statelor, societăților, comunităților și persoanelor, crearea unei legături între ajutorul umanitar și acțiunile din domeniul dezvoltării, precum și pentru acțiuni rapide pentru realizarea altor obiective de politică externă.

  • Un nou Instrument european pentru securitatea nucleară: cu un buget de 300 de milioane euro, acesta va completa activitățile desfășurate în cadrul noului instrument simplificat în temeiul Tratatului Euratom.

  • Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III): cu un buget de 14,5 miliarde euro, acesta va oferi un sprijin consolidat țărilor candidate și candidaților potențiali la UE pe drumul lor către îndeplinirea criteriilor de aderare la UE prin reforme aprofundate și cuprinzătoare.

  • Instrumentul de ajutor umanitar: cu un buget de 11 miliarde euro, acesta va permite UE să acorde asistență în funcție de nevoi pentru a salva și proteja vieți, a preveni și alina suferința și a apăra integritatea și demnitatea populațiilor afectate de dezastre naturale și de crize provocate de om.

  • Bugetul pentru politica externă și de securitate comună, în valoare de 3 miliarde euro. Aceste fonduri vor fi folosite în continuare pentru a răspunde la conflictele și crizele externe, pentru a dezvolta capacitatea țărilor partenere și pentru a asigura protecția UE și a cetățenilor săi.

  • Cooperarea cu țările și teritoriile de peste mări, inclusiv Groenlanda, cu un buget de 500 de milioane euro. Aceste fonduri vor sprijini și vor consolida legăturile economice, politice și culturale dintre UE și cele 13 țări și teritorii de peste mări asociate statelor membre ale UE.

  • Suma rămasă, în valoare de aproximativ 4,5 miliarde euro, constă în marja bugetară (3,2 miliarde euro) și alte posturi bugetare, cum ar fi granturi aferente asistenței macrofinanciare, măsuri de evaluare și de audit sau activități legate de organizațiile internaționale și agențiile descentralizate.

  • Propunerea Comisiei include un cadru de investiții pentru acțiunea externă cu o capacitate de acțiune sporită de 60 de miliarde euro. Având la bază experiența pozitivă a Planului de investiții externe al UE, acest cadru va contribui la atragerea și la mobilizarea de resurse financiare suplimentare pentru dezvoltarea durabilă din partea sectorului privat.

  • Pe lângă acestea și în afara bugetului UE, Înaltul Reprezentat, cu sprijinul Comisiei, propune instituirea Instrumentului european pentru pace care va dispune de 10,5 miliarde euro. Instrumentul european pentru pace va finanța acțiuni operaționale în cadrul politicii externe și de securitate comune care au implicații militare sau în domeniul apărării și care, prin urmare, nu pot fi finanțate din bugetul UE. Acesta va întări capacitatea Uniunii de a menține pacea, de a preveni conflictele și de a consolida securitatea internațională, în conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană și cu obiectivele și principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite.

Etapele următoare

Un acord rapid între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale, astfel încât fondurile UE să dea rezultate pe teren cât mai curând posibil.

Întârzieri similare celor care au apărut la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020 ar putea crea constrângeri grave pentru îndeplinirea obligațiilor și angajamentelor internaționale ale UE față de parteneri.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme de la actualul buget pe termen lung (2014-2020) la noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

 

Persoane de contact pentru presă:

Maja KOCIJANCIC (+32 2 298 65 70)

Carlos MARTIN RUIZ DE GORDEJUELA (+32 2 296 53 22)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Notă de informare

Texte juridice și fișe informative privind vecinătatea și restul lumii

Instrumentul european pentru pace

Informații suplimentare privind bugetul UE pentru viitor

/romania/file/discovereutineri2018webjpg_rodiscovereu_tineri_2018_web.jpg

discovereu_tineri_2018_web
Copyright

Timp de două săptămâni, din data de 12 iunie, 13.00 (ora României), și până în data de 26 iunie, 13.00 (ora României), tinerii aflați la vârsta majoratului se pot înscrie în programul "DiscoverEU", prin care vor putea călători gratuit în Europa. Dintre cei înscriși, vor fi selectați 15.000 de tineri, care vor primi permisul de călătorie în această vară.

11/06/2018

DiscoverEU oferă tinerilor o oportunitate excelentă de a explora Europa printr-un periplu personal, lucru pe care nicio carte sau documentar nu ți-l pot oferi. Am convingerea că această experiență va aduce o schimbare pozitivă pentru tinerii care participă și pentru comunitățile pe care le vor vizita. Inițiativa pe care o lansăm reprezintă o oportunitate pentru 15.000 de povești europene de neuitat, care vor fi urmate de multe altele în cursul acestui an și după aceea”, a declarat comisarul european Tibor Navracsics referitor la inițiativă.

Pe durata călătoriei, principalul mijloc de transport va fi trenul. Însă există posibilitatea de a lua și alte mijloace de transport, cum ar fi autobuzul sau feribotul, iar în cazuri excepționale, dacă celelalte nu sunt disponibile, va fi permisă călătoria cu avionul. Tinerii vor putea călători în mod individual sau într-un grup de maximum cinci persoane. În cazul grupurilor, trebuie desemnat un lider.

Pentru a participa, tinerii trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

  1. să aibă vârsta de 18 ani la data de 1 iulie 2018 (adică să fie născuți între 2 iulie 1999 și 1 iulie 2000, inclusiv);
  2. să aibă cetățenia unuia dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene;
  3. să fie pregătiți de călătorie în această vară.

Cum trebuie planificată călătoria:

  • trebuie să aibă loc în perioada 9 iulie - 30 septembrie 2018;
  • să aibă o durată cuprinsă între 1-30 zile;
  • intinerariul să cuprindă între 1-4 destinații din străinătate aflate pe teritoriul UE.

Înscrierea se face online. După completarea formularului, în care se trec inclusiv detalii despre călătoria planificată, tinerii trebuie să răspundă la un set de 5 întrebări referitoare la Anul european al patrimoniului cultural 2018, la inițiativele UE dedicate tineretului și la viitoarele alegeri pentru Parlamentul European. La final, va mai fi o întrebare suplimentară referitoare la numărul de tineri care vor candida, în opinia lor, la această inițiativă. Răspunsurile vor permite Comisiei să selecteze candidații.

Fiecărui stat membru al UE i-a fost alocat un număr de permise de călătorie, pe baza ponderii populației sale în raport cu populația globală a Uniunii Europene.

Context

DiscoverEU este o inițiativă a UE bazată pe o propunere din partea Parlamentului European, care a asigurat finanțarea acesteia pentru 2018 printr-o acțiune pregătitoare. Inițiativa se concentrează asupra tinerilor de 18 ani, deoarece această vârstă marchează un moment important de trecere către vârsta adultă

Comisia Europeană ar dori să afle opiniile tinerilor călători și îi va încuraja să își împărtășească experiențele și aventurile. Acesta este motivul pentru care, odată selectați, participanții vor face parte din comunitatea DiscoverEU și vor deveni ambasadori ai inițiativei. Ei vor fi invitați să vorbească despre experiențele lor de călătorie fie pe rețelele de socializare (Instagram, Facebook, Twitter), fie prin intermediul unei prezentări în cadrul școlii sau al comunității lor locale.

Inițiativa, lansată în premieră de Comisia Europeană, le oferă tinerilor posibilitatea unei experiențe unice, mai ales în contextul evenimentelor organizate cu ocazia Anul european al patrimoniului cultural 2018.

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Joseph WALDSTEIN (+ 32 2 29 56184)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Portalul european pentru tineret

Pagina de Facebook și contul de Twitter ale Portalului european pentru tineret

/romania/file/navracsicsbugetpost2020webjpg_ronavracsics_buget_post_2020_web.jpg

navracsics_buget_post_2020_web
Copyright

Pentru următorul buget pe termen lung al UE post-2020, Comisia propune un nou program pentru Corpul european de solidaritate căruia să i se aloce 1,26 miliarde euro. Scopul este de a extinde oportunitățile pe care acesta le oferă. Noul program va permite unui număr de cel puțin 350.000 de tineri europeni să sprijine comunitățile în situații de necesitate între 2021 și 2027 prin voluntariat, stagii și plasament în muncă. Propunerea adoptată consolidează Corpul european de solidaritate pentru perioada bugetară următoare.

11/06/2018

Comisarul pentru buget și resurse umane, Günther H. Oettinger, a declarat: „Solidaritatea se numără printre valorile esențiale în Uniunea Europeană, iar succesul Corpului european de solidaritate arată că există o cerere mare de participare la activități de solidaritate în rândul tinerilor. Acesta este motivul pentru care am majorat semnificativ mijloacele financiare pentru Corpul european de solidaritate în cadrul următorului buget al UE.

Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: „Prin prezenta propunere, Comisia Europeană a confirmat angajamentul ei de a consolida solidaritatea și de a responsabiliza tinerii. Luăm toate măsurile necesare pentru a permite Corpului european de solidaritate să evolueze într-o largă comunitate de oameni și organizații, gata să sprijine persoanele aflate în dificultate de pe continentul nostru și dincolo de granițele sale, contribuind la construirea unor societăți reziliente și bazate pe coeziune. La rândul lor, tinerii vor obține noi competențe, vor lega noi prietenii și vor căpăta un puternic sentiment de identitate europeană.

Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a declarat: „Bazată pe experiența acumulată până în prezent, această propunere prevede o abordare mai inclusivă și mai flexibilă și, în final, o mai mare libertate de alegere pentru participanți, indiferent dacă aceștia ar dori să urmeze un plasament de voluntariat sau unul profesional.

Noul program se va baza pe realizările Corpului din cursul primilor săi ani de existență și creează un punct de acces unic pentru tinerii dispuși să se implice în activități de solidaritate. În particular, programul va include:

  • Activități de voluntariat pentru a sprijini operațiunile de ajutor umanitar în țări din afara UE: adăugarea la Corpul european de solidaritate a acestui sistem al UE bine consacrat de ajutor umanitar, care, până în prezent, a funcționat sub denumirea de Voluntari UE pentru ajutor umanitar, va oferi oportunități de voluntariat în afara UE și va completa oportunitățile existente în cadrul Corpului de solidaritate de implicare în activități de voluntariat, în mod individual sau în grup, de a urma un stagiu sau de a obține un loc de muncă într-un domeniu de solidaritate în Europa sau în afara ei;
  • Măsuri vizate: acestea vor include finanțare suplimentară sau activități dedicate de durată mai scurtă sau desfășurate în propria țară, pentru, de exemplu, a facilita participarea la Corpul european de solidaritate a tinerilor defavorizați.

Etapele următoare

Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a se asigura faptul că fondurile UE vor da rezultate pe teren cât mai curând posibil.

Întârzierile ar putea pune sub semnul întrebării implementarea programului pentru primul an al Corpului european de solidaritate. Un acord în 2019 privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

Context

În discursul său din 2016 privind starea Uniunii, dl. Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei, a anunțat crearea unui Corp european de solidaritate, care le va oferi tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani ocazia de a participa la o gamă largă de activități de solidaritate în întreaga UE și în afara granițelor sale. De la lansarea sa, la 7 decembrie 2016, aproape 64 000 de tineri s-au alăturat Corpului european de solidaritate și aproape 5 000 de participanți și-au început activitatea.

Într-o primă fază lansată în decembrie 2016, au fost mobilizate opt programe diferite care să ofere voluntariat, stagii sau oportunități de angajare, în cadrul Corpului european de solidaritate. În mai 2017, Comisia a înaintat o propunere vizând dotarea Corpului european de solidaritate cu propriul mecanism de finanțare și cu propriul cadru juridic. Propunerea este examinată în prezent de către Parlamentul European și Consiliu. Ea va contribui la creșterea suplimentară a coerenței și a impactului Corpului. Un buget de 376,5 milioane EUR pentru Corpul european de solidaritate în cursul perioadei 2018-2020 ar permite unui număr de 100 000 de tineri europeni să sprijine comunități și să-și dezvolte competențele până la sfârșitul anului 2020.

Orice organism public sau privat care aderă la cerințe stricte de calitate poate propune proiecte pentru Corpul european de solidaritate. Acesta va fi pus în aplicare de Comisia Europeană, de agențiile naționale Erasmus+ din statele membre și de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură.

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Sara SOUMILLION (+32 2 296 70 94)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Notă de informare: Corpul european de solidaritate după 2020: Întrebări și răspunsuri

Fișă informativă: Bugetul UE pentru viitor: Corpul european de solidaritate după 2020

Fișă informativă: Bugetul UE pentru viitor: Corpul european de solidaritate

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Corpului european de solidaritate și de abrogare a [Regulamentului privind Corpul european de solidaritate] și a Regulamentului (UE) nr. 375/2014 [COM (2018) 440/2]

Portalul Corpului european de solidaritate

Site-ul privind bugetul UE pentru viitor

/romania/file/comisarmoscovicjpg_rocomisar_moscovic.jpg

comisar_moscovic
Copyright

Pentru următorul buget pe termen lung al UE, aferent perioadei 2021-2027, Comisia propune măsuri menite să îmbunătățească și să crească eficiența cooperării fiscale și vamale între statele membre.

08/06/2018

Continuarea finanțării acestor programe va ajuta UE să ofere în continuare întreprinderilor un acces ușor și neîngrădit la piața unică, astfel încât comerțul să poată prospera, cetățenii să fie protejați împotriva mărfurilor periculoase care intră în Uniune la frontierele noastre externe și statele membre să dispună de mijloacele necesare pentru a combate evitarea obligațiilor fiscale și evaziunea fiscală.

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: „Protejarea teritoriului vamal al Uniunii Europene și punerea în aplicare a normelor noastre comune în materie de impozitare necesită o cooperare strânsă între autoritățile naționale competente. Noile programele Vamă și Fiscalis vor contribui la realizarea acestor obiective. La un cost minim, ele asigură o adevărată valoare adăugată europeană, oferind avantaje fără precedent autorităților fiscale și vamale ale statelor membre, care cooperează în interesul cetățenilor și al întreprinderilor noastre.

Comisia propune un angajament financiar în valoare de 950 de milioane euro pentru programul Vamă și de 270 de milioane euro pentru programul Fiscalis, reprezentând 0,07 %, respectiv 0,02 % din următorul buget al UE.

Noul program Vamă va contribui la instituirea unei uniuni vamale moderne axate pe interesele întreprinderilor și ale cetățenilor din UE prin următoarele mijloace:

  • intensificarea schimbului de informații și date între administrațiile vamale naționale în vederea unei mai bune detectări a mărfurilor contrafăcute și periculoase: în 2017 au fost confiscate la frontierele UE 2,7 milioane de muniții și 188.000 de explozivi;

  • facilitarea în continuare a creșterii volumului schimburilor comerciale: autoritățile vamale din UE au gestionat 331 de milioane de declarații în cursul anului trecut;

  • sprijinirea autorităților vamale în ceea ce privește protejarea intereselor financiare și economice ale Uniunii, precum și colectarea corectă a taxelor vamale, a TVA la import și a accizelor: noul program va îmbunătăți capacitatea administrațiilor vamale de a gestiona un volum tot mai mare al schimburilor comerciale și de a face față evoluției modelelor economice și de lucru, precum comerțul electronic și tehnologia blockchain și va consolida cooperarea și formarea în toate sectoarele;

  • elaborarea unor strategii îmbunătățite de gestionare a riscurilor pentru a proteja interesele financiare ale UE și a ajuta UE să răspundă mai bine la amenințările la adresa securității și la criminalitatea transnațională.

Noul program Fiscalis va sprijini cooperarea între administrațiile fiscale ale statelor membre și va contribui mai eficient la combaterea fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, prin următoarele mijloace:

  • instituirea unor sisteme informatice mai bune și mai conectate, pe care fiecare stat membru ar trebui altminteri să le dezvolte în mod individual. Aceasta include dezvoltarea și menținerea unor soluții informatice interoperabile și rentabile pentru a sprijini autoritățile fiscale în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației UE;

  • schimbul de bune practici și formarea în vederea creșterii eficienței: aceasta include contribuția la evitarea sarcinilor administrative inutile pentru cetățeni și întreprinderi (inclusiv IMM-uri) în tranzacțiile transfrontaliere și creșterea semnificativă a numărului de 423 000 de profesioniști din domeniul fiscal formați începând din 2014;

  • instituirea unor acțiuni comune de gestionare a riscurilor și audituri – începând cu anul 2014 au fost organizate 1 000 de astfel de acțiuni între statele membre;

  • stimularea competitivității Uniunii, promovarea inovării și facilitarea implementării noilor modele economice.

Etapele următoare

Un acord rapid asupra bugetului global al UE pe termen lung și a propunerilor sectoriale ale acestuia este esențial pentru ca fondurile UE pentru programele aflate în desfășurare, inclusiv cele care vizează consolidarea uniunii vamale și a luptei împotriva evitării obligațiilor fiscale și a evaziunii fiscale, să continue să aibă rezultate pe teren.

Înregistrarea unor întârzieri similare celor de la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020 ar însemna că UE pierde venituri care ar putea fi înregistrate în buget grație unei colectări eficiente a taxelor vamale ale UE, că autoritățile vamale au o capacitate mai mică de a menține siguranța frontierelor noastre și că cetățenii sunt mai puțin protejați de mărfuri contrafăcute și periculoase.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

Context

Programul Vamă al UE a întărit deja capacitatea autorităților vamale de a menține siguranța frontierelor, facilitând totodată comerțul și protejând cetățenii UE împotriva mărfurilor contrafăcute și periculoase. El a permis, de asemenea, o colectare mai bună și mai eficientă a taxelor vamale, care, în 2017, au reprezentat aproape 16 % din bugetul total al UE. În acest an în care uniunea vamală a UE se pregătește să sărbătorească cea de-a 50-a aniversare, propunerea de astăzi ar asigura îmbunătățirea continuă a coloanei vertebrale a pieței unice.

În paralel, programul Fiscalis s-a dovedit, la rândul său, indispensabil pentru a ajuta administrațiile fiscale să coopereze mai bine la nivelul întregii UE pentru a îmbunătăți colectarea impozitelor și a combate frauda fiscală. Conceput inițial în 1993 ca un simplu program de formare și de schimb destinat funcționarilor din administrațiile fiscale, Fiscalis a determinat o schimbare radicală în peisajul fiscal din UE în ultimii 20 de ani. El oferă un mediu simplu și flexibil pentru cooperarea în domeniul fiscal, cu o valoare adăugată europeană și un impact considerabil, în pofida dimensiunii sale relativ limitate. Într-un singur an (2015), programul a ajutat statele membre să evalueze impozite care pot fi recuperate în valoare de peste 590 de milioane EUR prin controale comune la nivelul UE. Propunerea de astăzi privind noul program Fiscalis vine într-un moment în care opinia publică este extrem de critică în privința evitării obligațiilor fiscale, iar guvernele statelor membre au de recuperat mai mult de 50 de miliarde EUR pe an pierdute din cauza fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (TVA). Consolidarea programului va contribui la soluționarea acestei probleme.

 

Persoane de contact pentru presă:

Vanessa MOCK (+32 2 295 61 94)

Patrick McCullough (+32 229 87183)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile: 

MEMO privind programele Vamă și Fiscalis

Fișe informative

 

/romania/file/2018katainenbugetuejpg_ro2018_katainen_buget_ue.jpg

2018_katainen_buget_ue
Copyright

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, Comisia propune alocarea a 100 de miliarde euro pentru cercetare și inovare.

07/06/2018

Noul program Orizont Europa se va baza pe realizările și pe succesul programului pentru cercetare și inovare anterior (Orizont 2020) și va permite Uniunii Europene să se mențină în fruntea sectorului cercetării și inovării la nivel mondial. Orizont Europa este cel mai ambițios program pentru cercetare și inovare de până acum.

Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei, responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat: „Investițiile în cercetare și inovare reprezintă investiții în viitorul Europei. Finanțarea din partea UE a permis unor echipe interdisciplinare din diferite țări să colaboreze și să facă descoperiri inimaginabile, transformând Europa într-un lider de talie mondială în domeniul cercetării și inovării. Prin intermediul programului Orizont Europa, dorim să continuăm această reușită și să aducem în continuare o reală schimbare în viața cetățenilor și în societate în ansamblu.

Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, știință și inovare, a adăugat: „Orizont 2020 este una dintre cele mai importante povești de succes ale Europei. Noul program Orizont Europa are obiective și mai ambițioase. În acest context, dorim să creștem finanțarea pentru Consiliul European pentru Cercetare în vederea consolidării poziției de lider a UE pe plan mondial în domeniul științei și să implicăm cetățenii prin stabilirea unor noi misiuni ambițioase pentru cercetarea europeană. Propunem, de asemenea, un nou Consiliu European pentru Inovare în vederea modernizării finanțării pentru inovarea revoluționară în Europa”.

Orizont Europa va continua să stimuleze excelența științifică prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC) și al burselor și schimburilor Marie Skłodowska-Curie și va introduce următoarele caracteristici noi:

Un Consiliu European pentru Inovare (CEI), pentru a ajuta UE să devină lider în inovarea creatoare de piețe: propunerea Comisiei va institui un „ghișeu unic” pentru a asigura aplicarea pe piață a celor mai promițătoare tehnologii revoluționare cu potențial ridicat și pentru a permite celor mai inovatoare întreprinderi existente și nou-înființate să-și extindă ideile. Noul CEI va contribui la identificarea și finanțarea inovațiilor cu evoluție rapidă și cu risc ridicat care prezintă un potențial important de creare a unor piețe complet noi. Consiliul va furniza sprijin direct inovatorilor cu ajutorul a două instrumente de finanțare principale, unul pentru etapele incipiente și celălalt pentru dezvoltare și introducerea pe piață. Consiliul va completa Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT).

Noile misiuni de cercetare și inovare la nivelul UE axate pe provocările societale și pe competitivitatea industrială: în cadrul programului Orizont Europa, Comisia va lansa noi misiuni cu obiective ambițioase și cu o valoare adăugată europeană puternică. Misiunile vor aborda probleme care ne afectează viața de zi cu zi, cum ar fi combaterea cancerului, mobilitatea ecologică și eliminarea plasticului din oceane. Aceste misiuni vor fi concepute împreună cu cetățenii, părțile interesate, Parlamentul European și statele membre.

Maximizarea potențialului de inovare la nivelul UE: se va dubla sprijinul acordat statelor membre care prezintă întârzieri în ceea ce privește valorificarea la maximum a potențialului lor național de cercetare și inovare. În plus, noile sinergii cu fondurile structurale și de coeziune vor facilita coordonarea și combinarea fondurilor și vor ajuta regiunile să promoveze inovarea.

O mai mare deschidere: principiul „științei deschise” va deveni modul de funcționare al programului Orizont Europa, impunând obligația de a oferi acces liber la publicații și la date. Acest lucru va sprijini introducerea pe piață și va crește potențialul de inovare al rezultatelor generate de finanțarea UE.

O nouă generație de parteneriate europene și intensificarea colaborării cu alte programe ale UE: Orizont Europa va raționaliza parteneriatele pe care UE le programează sau le cofinanțează împreună cu parteneri precum industria, societatea civilă și fundațiile de finanțare, în vederea creșterii eficacității și impactului lor în ceea ce privește îndeplinirea priorităților de politică ale Europei. Orizont Europa va promova legături eficace și operaționale cu alte programe viitoare ale UE, cum ar fi politica de coeziune, Fondul european de apărare, programul Europa digitală și Mecanismul pentru interconectarea Europei, precum și proiectul internațional privind energia de fuziune ITER.

Centrul Comun de Cercetare (JRC), serviciul pentru știință și cunoștințe al Comisiei, va continua să ofere consiliere științifică, sprijin tehnologic și activități specifice de cercetare. 

Alocarea bugetară propusă de 100 de miliarde euro pentru perioada 2021-2027 include 97,6 miliarde euro pentru programul Orizont Europa (dintre care 3,5 miliarde euro vor fi alocate fondului InvestEU) și 2,4 miliarde euro pentru Programul pentru cercetare și formare al Euratom. Programul Euratom, care finanțează activitățile de cercetare și de formare în domeniul siguranței și securității nucleare și al radioprotecției, se va concentra într-o măsură mai mare pe aplicații neenergetice, cum ar fi asistența medicală și echipamentele medicale, și va sprijini, de asemenea, mobilitatea cercetătorilor din domeniul nuclear prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie.

Etapele următoare

Un acord rapid privind bugetul general pe termen lung al UE și propunerile sale sectoriale este esențial pentru a se asigura faptul că fondurile UE vor genera rezultate pe teren cât mai curând posibil. Întârzierile ar obliga cercetătorii cei mai străluciți din Europa să caute oportunități în altă parte. Acest lucru ar însemna pierderea a mii de locuri de muncă în domeniul cercetării și ar afecta competitivitatea Europei. De la cercetarea fundamentală la inovații creatoare de piețe, s-ar încetini o serie de progrese importante, de exemplu în materie de sănătate, combaterea schimbărilor climatice, transportul ecologic și agricultura durabilă, iar soluțiile pentru tratarea cancerului, emisiile de gaze cu efect de seră, autovehiculele inteligente și dietele sănătoase ar întârzia să apară.

Un acord privind următorul buget pe termen lung în 2019 ar permite o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget și ar asigura previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

Context

Propunerea privind programul Orizont Europa se bazează pe succesul programului actual Orizont 2020. Evaluarea intermediară a programului Orizont 2020 a arătat că programul este pe calea cea bună pentru a contribui la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică, a aborda provocările majore cu care se confruntă societatea și a îmbunătăți viețile cetățenilor. Evaluarea arată că programul are o valoare adăugată europeană clară, oferind beneficii demonstrabile în comparație cu sprijinul național sau regional. Până în mai 2018, programul a sprijinit peste 18.000 de proiecte și a alocat peste 31 de miliarde euro.

Propunerea de astăzi se bazează, de asemenea, pe contribuția Comisiei la reuniunea liderilor UE din 16 mai de la Sofia, „O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare - șansa Europei de a-și modela viitorul”, care a subliniat măsurile necesare pentru a asigura competitivitatea Europei pe plan mondial.

Aproximativ două treimi din creșterea economică a Europei în ultimele decenii a fost generată de inovare. Este de așteptat ca programul Orizont Europa să genereze cunoștințe și tehnologii noi și sporite, să promoveze excelența științifică și să aibă efecte pozitive asupra creșterii economice, a schimburilor comerciale și a investițiilor, precum și un impact social și de mediu semnificativ. Fiecare euro investit în cadrul programului ar putea genera un profit de până la 11 euro, în termeni de PIB, de-a lungul unei perioade de 25 de ani. Se preconizează că investițiile Uniunii în C&I vor genera în mod direct o creștere estimată de până la 100.000 de locuri de muncă în activități de C&I în „etapa de investiții” (2021-2027).

 

Persoane de contact pentru presă:

Lucia CAUDET (+32 2 295 61 82)

Maud NOYON (+32 2 298 03 79)

Victoria VON HAMMERSTEIN-GESMOLD (+32 2 295 50 40)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Texte juridice și fișe informative:

  • Finanțarea din partea UE pentru cercetare și inovare pentru perioada 2021-2027

  • Povești de succes ale cercetării și inovării în UE

Rapoarte independente la nivel înalt:

LAB – FAB – APP: Investiții în viitorul pe care ni-l dorim: Raportul Grupului la nivel înalt privind maximizarea impactului programelor pentru cercetare și inovare ale UE prezidat de Pascal Lamy

Pagina de internet dedicată programului Orizont Europa

Mai multe informații privind viitorul buget al UE pot fi consultate aici

 

/romania/file/iceforumjpg_roice_forum.jpg

ice_forum
Copyright

Forumul dedicat inițiativei cetățenești europene (ICE), platforma online unde cetățenii UE pot beneficia de sfaturi practice și informații privind lansarea unor astfel de noi inițiative, a fost lansat în luna mai. De asemenea, acesta permite interacțiunea cu alți cetățeni europeni pentru a face schimb de idei și a discuta teme care ar putea face obiectul unei viitoare ICE.

22/05/2018

Forumul este disponibil online în pagina: https://ec.europa.eu/collab-eci.

Scopul forumului este unul informativ; pentru a înregistra o nouă inițiativă sau a consulta lista celor care au fost deja deschise trebuie folosit însă registrul oficial online. Orice astfel de demers poate fi inițiat de către minimum 7 cetățeni din 7 state membre UE diferite, aflați la vârsta majoratului, și trebuie să abordeze domenii în care Comisia Europeană are competența de a modifica legislația, cum ar fi mediul, agricultura, energia, transportul sau comerțul.

Context

Sporirea gradului de implicare a cetățenilor în elaborarea politicilor europene reprezintă una dintre prioritățile Comisiei Europene actuale. Din 2012, de când a fost lansat acest instrument, ICE a facilitat implicarea a 9 milioane de cetățeni în procesul legislativ al UE. Patru inițiative au adunat fiecare cele 1 milion de semnături necesare pentru a fi considerate de succes, iar Comisia s-a angajat să întreprindă acțiuni ulterioare cu privire la 3 dintre acestea.

 

Pagini utile

Fișă informativă privind inițiativa cetățenească europeană

Registrul oficial ICE

Inițiative finalizate

Forumul ICE

/romania/file/comisarmalmstron2018jpg_rocomisar_malmstron_2018.jpg

comisar_malmstron
Copyright

SUA a anunțat că, începând de la 1 iunie 2018, va impune taxe suplimentare de 25% și, respectiv, de 10% asupra importurilor de oțel și aluminiu din UE.

31/05/2018

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat: „Această decizie mă îngrijorează. UE consideră că aceste tarife unilaterale impuse de SUA sunt nejustificate și contravin normelor Organizației Mondiale a Comerțului. Este vorba de protecționism pur și simplu. În ultimele luni, am dialogat în continuu cu SUA, la toate nivelurile posibile, pentru a aborda în comun problema capacității excedentare din sectorul siderurgic. Problema principală rămâne supracapacitatea, dar UE nu este cauza acesteia, ci dimpotrivă, este la fel de afectată de aceasta. De aceea, suntem hotărâți să lucrăm împreună cu partenerii noștri pentru a identifica soluții structurale. De asemenea, am indicat în mod constant disponibilitatea noastră cu privire la discutarea unor modalități de îmbunătățire a relațiilor comerciale bilaterale cu SUA, susținând totuși în mod clar că UE nu va negocia sub amenințare. Prin vizarea celor care nu sunt responsabili de supracapacități, SUA servesc interesele celor care sunt răspunzători de această problemă. Acum nu ne rămâne altceva de făcut decât să lansăm o procedură de soluționare a litigiilor în cadrul OMC și să instituim taxe suplimentare la o serie de importuri din SUA. Vom apăra interesele Uniunii, în deplină conformitate cu dreptul comercial internațional.

Comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström, a declarat: „Astăzi este o zi dificilă pentru comerțul mondial. Am făcut totul pentru a evita acest rezultat. În ultimele câteva luni am vorbit în numeroase ocazii cu Secretarul pentru Comerț al SUA. Am susținut faptul că UE și SUA trebuie să se implice într-o agendă comercială transatlantică pozitivă și faptul că UE trebuie să fie pe deplin, permanent și necondiționat exceptată de la aceste tarife. Același lucru a fost solicitat, de altfel, și de liderii UE. Pe parcursul acestor discuții, SUA a încercat să folosească amenințarea cu restricții comerciale ca un instrument de influență pentru a obține concesii din partea UE. Noi nu negociem în acest fel, cu atât mai puțin cu partenerii, aliații și prietenii noștri de lungă durată. Acum că lucrurile sunt clare, răspunsul UE va fi proporțional și în conformitate cu normele OMC. Vom declanșa o procedură de soluționare a litigiilor în cadrul OMC, întrucât aceste măsuri ale SUA contravin în mod clar normelor convenite la nivel internațional. De asemenea, vom impune măsuri de reechilibrare și vom lua orice măsuri necesare în vederea protejării pieței UE de potențialul de reorientare a schimburilor comerciale cauzate de aceste restricții impuse de SUA.

Context

Măsurile instituite de SUA afectează exporturi ale UE în valoare de 6,4 miliarde EUR în 2017. În încercarea de a evita situația în care ne aflăm astăzi, UE a efectuat pregătirile necesare în ultimele luni și acum este gata să reacționeze la restricțiile comerciale impuse de SUA asupra importurilor de oțel și aluminiu într-un mod rapid, ferm, proporțional și pe deplin compatibil cu normele OMC.

UE va lansa proceduri legale împotriva SUA, în cadrul OMC, la 1 iunie. Această decizie a fost luată de colegiul comisarilor la 29 mai, iar statele membre au fost consultate în aceeași zi. Măsurile SUA sunt menite să protejeze, în primul rând, industria națională a SUA împotriva concurenței importurilor, ceea ce contravine în mod clar normelor OMC. În plus față de procedura de soluționare a litigiilor în cadrul OMC pe care o lansăm împotriva măsurilor americane, am organizat și o acțiune coordonată în acest domeniu cu alte state partenere afectate.

În ceea ce privește măsurile tarifare ale SUA, UE va folosi posibilitatea pe care i-o oferă normele OMC de a reechilibra situația prin instituirea unor taxe suplimentare în ceea ce privește o listă de produse americane. Nivelul tarifelor care urmează să fie aplicate vor reflecta prejudiciile aduse produselor din UE de noile restricții comerciale ale SUA. Lista produselor din SUA este pregătită: a fost supusă consultării cu părțile interesate europene și beneficiază de sprijinul statelor membre. UE a informat OMC, la 18 mai, cu privire la potențialul său proces de reechilibrare și, în conformitate cu normele organizației, ar putea să-l demareze 30 de zile mai târziu. Comisia va lua acum, în colaborare cu statele membre, o decizie oficială de demarare a procesului de reechilibrare.

Comisia este hotărâtă să protejeze piețele UE ale oțelului și aluminiului de prejudiciile cauzate de importurile suplimentare care ar putea intra în UE ca urmare a închiderii pieței din SUA. O anchetă în vederea impunerii unor măsuri de salvgardare cu privire la oțel a fost lansată la 26 martie. Comisia are la dispoziție nouă luni pentru a decide dacă vor fi necesare măsuri de salvgardare. De asemenea, în cazul în care ancheta va confirma necesitatea unei acțiuni rapide, această decizie ar putea fi luată mult mai devreme în cadrul procedurii. Comisia a instituit, de asemenea, un sistem de supraveghere a importurilor de aluminiu, pentru a fi pregătită în cazul în care vor fi necesare măsuri în acest sector.

 

Persoane de contact pentru presă:

Daniel ROSARIO (+ 32 2 295 61 85)

Kinga MALINOWSKA (+32 2 2 295 13 83)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Planul UE de combatere a restricțiilor comerciale din SUA, astfel cum a fost prezentat la 7 martie

Declarația Comisiei în urma anunțurilor SUA din 1 mai

Lista produselor care vor face obiectul măsurilor de reechilibrare

Procedurile de salvgardare privind oțelul

Soluționarea litigiilor în cadrul OMC

Mai multe despre relațiile comerciale UE-SUA

/romania/file/vicepresedintesefcovic2018jpg_rovicepresedinte_sefcovic_2018.jpg

vicepresedinte_sefcovic_2018
Copyright

Pentru următorul buget al UE pe termen lung, aferent perioadei 2021-2027, Comisia propune să se dedice 16 miliarde euro pentru a ajuta la menținerea și la stimularea rolului de lider al UE în domeniul spațial.

06/06/2018

Tehnologiile, datele și serviciile spațiale au devenit indispensabile în viața de zi cu zi a europenilor și pentru urmărirea intereselor strategice ale Europei. Grație unor investiții majore, UE are un puternic avans în activitățile spațiale, iar industria spațială europeană este una dintre cele mai competitive. Cu toate acestea, există multe provocări noi și mulți jucători noi la nivel internațional. Noul program spațial al UE va investi mai mult în activitățile spațiale, contribuind la adaptarea la noile necesități și tehnologii și consolidând, în același timp, accesul autonom la spațiu al Europei.

Vicepreședintele Comisiei Maroš Šefčovič a declarat: „Investițiile UE în domeniul spațiului au produs deja rezultate semnificative la nivel mondial, rezultate ce aduc beneficii cetățenilor și întreprinderilor din Europa. Peste 10 % din PIB-ul UE depinde deja de activități legate de spațiu, iar investițiile majore realizate de UE au permis progrese pe care niciun stat membru nu le-ar fi putut obține de unul singur. E nevoie însă să ne intensificăm eforturile. Datele spațiale pot ajuta industria europeană să fie lider în domeniul internetului obiectelor și al conducerii automatizate a automobilelor și ne pot ajuta să monitorizăm cu mai multă precizie emisiile de gaze cu efect de seră, pentru ca acțiunile noastre în domeniul schimbărilor climatice să fie mai eficace ca oricând.

Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, a declarat: „Spațiul este important pentru Europa. Activitățile spațiale ale UE sunt deosebit de valoroase pentru societatea, economia și securitatea noastră. Calea de urmat este clară: să menținem și să modernizăm infrastructura existentă pentru Galileo și Copernicus, să extindem utilizarea datelor spațiale, să stimulăm un „nou spațiu” european de tinere întreprinderi inovatoare și să sporim securitatea europenilor. Astăzi ne transformăm ambiția și viziunea într-un program concret, astfel încât Europa să rămână unul dintre liderii mondiali în domeniul spațiului și să fie mai bine echipată pentru a reacționa la schimbările profunde care au loc în sectorul spațial”.

Propunerea Comisiei va reuni toate activitățile vechi și noi din domeniul spațiului sub umbrela unui singur program. Noul program spațial va asigura menținerea infrastructurii și a serviciilor existente, precum și introducerea mai multor aspecte noi:

  • Stimularea unei industrii spațiale puternice și inovatoare: Noul program spațial va îmbunătăți accesul la finanțarea de risc pentru întreprinderile nou-înființate din domeniul spațiului. În același timp, Comisia va analiza posibilitatea creării unui instrument de capital dedicat prin programul InvestEU. Noul program spațial va crea parteneriate pentru inovare, în vederea dezvoltării și achiziționării de produse și de servicii inovatoare, va facilita accesul la instalații de testare și de prelucrare pentru întreprinderile nou-înființate și va promova certificarea și standardizarea. Programul va fi implementat împreună cu programul Orizont Europa, pentru a asigura colaborarea dintre cercetarea din domeniul spațiului și acțiunile inovatoare.

  • Menținerea unui acces la spațiu autonom, fiabil și eficient din punctul de vedere al costurilor pentru UE: Autonomia strategică a Europei este deosebit de importantă în ceea ce privește infrastructura și tehnologiile critice, precum și securitatea și apărarea. Având în vedere faptul că UE este cel mai mare client instituțional, Comisia va agrega cererea UE de servicii de lansare, asigurând finanțarea și sprijinind utilizarea tehnologiilor inovatoare, cum ar fi lansatoarele reutilizabile de vehicule spațiale, și va contribui la adaptarea infrastructurii terestre necesare.

  • Un sistem de guvernanță unificat și simplificat: UE va asigura faptul că mărirea investițiilor financiare este sprijinită de un proces decizional eficient, astfel încât toate activitățile spațiale ale UE să se desfășoare la timp și cu respectarea bugetului. Comisia va fi în continuare responsabilă cu gestionarea programului în ansamblu. Dată fiind vasta sa experiență, Agenția Spațială Europeană (ESA), care este o agenție interguvernamentală, va rămâne un partener de bază pentru implementarea tehnică și operațională a programului spațial al UE. Agenția pentru Sistemul Global de Navigație prin Satelit European, care urmează să fie redenumită „Agenția UE pentru Programul spațial”, va sprijini tot mai mult exploatarea și adoptarea de către piață a activităților spațiale ale UE și va avea un rol sporit în asigurarea securității tuturor componentelor programului.

Comisia propune alocarea bugetului de 16 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027 astfel:

  • 9,7 miliarde euro pentru Galileo și pentru EGNOS, sistemul global și sistemul regional de navigație prin satelit ale UE: Această sumă va finanța continuarea investițiilor în exploatare și în infrastructură pentru completarea și întreținerea constelației, dezvoltarea unui semnal de precizie sporită și sprijinirea adoptării de către piață a serviciilor de navigație prin satelit, de care ar beneficia automobilele autonome și conectate, internetul obiectelor, telefoanele inteligente și gestionarea traficului.

  • 5,8 miliarde euro pentru Copernicus, programul UE de observare a Pământului: Această sumă va finanța menținerea autonomiei UE și a rolului său de lider în domenii precum monitorizarea de înaltă calitate a mediului, gestionarea situațiilor de urgență și sprijinirea securității maritime și a frontierelor. Noile misiuni Copernicus, cum ar fi monitorizarea CO2, vor permite UE să devină lider tehnologic în lupta împotriva schimbărilor climatice, conform angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris. Serviciile de acces la datele și informațiile Copernicus (DIAS) vor simplifica mult exploatarea datelor Copernicus și dezvoltarea de aplicații inovatoare de către IMM-uri și întreprinderi nou-înființate.

  • 500 de milioane euro pentru dezvoltarea de noi componente de securitate: Noul program spațial va îmbunătăți performanțele și autonomia capacității de cunoaștere a situației spațiale (SSA), care ajută la evitarea coliziunilor în spațiu și monitorizează reintrarea obiectelor spațiale în atmosfera Pământului. El se va ocupa și de pericolele spațiale legate de activitatea solară și de asteroizi sau comete care ar amenința infrastructuri critice. O nouă inițiativă de comunicații guvernamentale prin satelit (GOVSATCOM) le va furniza statelor membre un acces fiabil, sigur și eficient din perspectiva costurilor la comunicații securizate prin satelit și va sprijini protecția polițienească a frontierelor, comunitățile diplomatice sau protecția civilă și intervențiile umanitare.

Etapele următoare

Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura faptul că fondurile UE încep să dea rezultate cât mai curând posibil. Întârzieri precum cele de la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020 ar însemna că investițiile în activitățile spațiale ale UE – Galileo, EGNOS și Copernicus – ar fi puse în pericol și că noile servicii ar fi întârziate. Investițiile în programe spațiale se întind pe decenii, implică riscuri majore și necesită ca deciziile privind gestionarea programelor să fie planificate cu mult timp înainte.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea activităților spațiale, în beneficiul tuturor.

Context

Tehnologiile, datele și serviciile spațiale au devenit indispensabile în viața de zi cu zi a europenilor și joacă un rol esențial în apărarea multor interese strategice. Investițiile majore realizate de UE au permis progrese pe care niciun stat membru nu le-ar fi putut obține de unul singur.

Propunerea de astăzi se bazează pe Strategia spațială pentru Europa din octombrie 2016 și pe Strategia privind politica industrială prezentată de președintele Juncker în 2017, în discursul său privind starea Uniunii. Ambele fac parte dintr-o viziune strategică privind o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă, ca răspuns la concurența globală în creștere și la schimbările tehnologice majore.

Propunerea are menirea să garanteze că UE rămâne un lider mondial în domeniul spațial. Ea va asigura continuarea investițiilor UE în activități spațiale, va încuraja progresele tehnice și științifice și va sprijini competitivitatea și capacitatea de inovare a sectorului spațial european, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor inovatoare. De asemenea, va sprijini acțiunile UE în domenii precum tehnica de calcul de înaltă performanță, schimbările climatice sau securitatea.

 

Persoane de contact pentru presă:

Lucia CAUDET (+32 2 295 61 82)

Victoria VON HAMMERSTEIN-GESMOLD (+32 2 295 50 40)

Maud NOYON (+32 2 298 03 79)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Noul program spațial al UE: Întrebări și răspunsuri

Texte juridice și fișe informative:

  • Propunere de regulament

  • Evaluarea impactului

  • Rezumat

  • Fișă informativă: politica și activitățile în domeniul spațiului dincolo de 2020

Strategia spațială pentru Europa

Mai multe informații privind bugetul UE pentru viitor pot fi găsite aici

 

Pages

Subscribe to RSS - Uniunea Europeană