Reprezentanţa în România

România

/romania/file/investeuimaginegeneralajpg-1_roinvesteu_imagine_generala.jpg

investeu
©
  • 47 de milioane EUR pentru modernizarea și extinderea grupului Maspex — un important producător de alimente și băuturi din Europa Centrală și de Sud-Est
  • Investiții noi, concentrate în regiuni mai puțin dezvoltate din Polonia, România și Bulgaria
  • Inovare și economii de energie prin construirea a două noi stații de epurare a apei
08/04/2019

Banca Europeană de Investiții (BEI) a convenit să acorde 47 de milioane EUR pentru a sprijini extinderea, reabilitarea și modernizarea instalațiilor de producție și de stocare a alimentelor și a băuturilor aparținând grupului Maspex. Fabricile din Łowicz, Lublin, Tychy și Olsztynek (Polonia), Vălenii de Munte, Giurgiu și Vatra Dornei (România), precum și din Velingrad (Bulgaria) vor beneficia de noile investiții.

Noul sprijin este rezultatul unei cooperări de succes între BEI și grupul Maspex din Polonia. În 2016, BEI a acordat un împrumut de 60 de milioane EUR pentru reabilitarea și modernizarea instalațiilor de producție, de logistică și de stocare a alimentelor și a băuturilor.

Comisarul european pentru politica regională, Corina Crețu, a declarat: „Prin acest acord, Planul Juncker își demonstrează încă o dată capacitatea de a aduce mai multă coeziune în Uniunea noastră. Cu acest împrumut de 47 de milioane EUR, menit să sprijine modernizarea producției Maspex, UE investește în acele regiuni care trebuie să recupereze decalajul de dezvoltare, ajutându-le să creeze locuri de muncă și să se dezvolte.”

 „Investițiile noi în sectorul alimentar sunt esențiale pentru îmbunătățirea continuă a produselor și a proceselor de fabricație. Ne bucurăm să sprijinim noile investiții ale grupului Maspex în întreaga regiune, care vor consolida locurile de muncă și activitatea economică în trei țări”, a declarat Andrew McDowell, vicepreședintele BEI.  

Rafał Gruszeczka, CFO al grupului Maspex, a declarat: „Grupul Maspex continuă programul de investiții strategice în Polonia (piața noastră națională), precum și în Bulgaria și România (care reprezintă a doua piață a noastră ca importanță). Noua finanțare din partea BEI va acoperi investiții derulate în perioada 2018-2021 în Łowicz, Lublin, Tychy, Olsztynek și în trei locații din România (instalațiile de la Vălenii de Munte, Vatra Dornei, Giurgiu) și o locație din Bulgaria (Velingrad). Toate aceste proiecte ne permit să ne dezvoltăm unitățile de producție, să implementăm soluții logistice avansate din punct de vedere tehnologic, ceea ce va contribui la creșterea capacității noastre de stocare. Ne bucurăm foarte mult de cooperarea cu BEI care ne permite să ne îmbunătățim competitivitatea. Datorită sprijinului BEI, societatea noastră poate răspunde mai bine și cu mai multă precizie așteptărilor diferitelor piețe europene.”

Acordul este susținut de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), care este pilonul central al Planului de investiții pentru Europa, cunoscut și sub numele de „Planul Juncker”. În cadrul acestui acord, banca UE și Comisia Europeană cooperează pentru a crește capacitatea BEI de a-și asuma riscuri, îmbunătățind astfel oferta de produse a acesteia și sporind impactul pe care îl poate obține proiectul.

Informații despre context:

Banca Europeană de Investiții (BEI) este banca Uniunii Europene. Aceasta este instituția UE de creditare pe termen lung și este singura bancă deținută de statele membre ale Uniunii Europene și care reprezintă interesele acestora. Ea pune la dispoziție finanțări pe termen lung pentru investiții solide, cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor de politică ale UE. BEI cooperează îndeaproape cu alte instituții ale UE pentru punerea în aplicare a politicilor UE. BEI este cel mai mare debitor și creditor multilateral din lume ca volum al tranzacțiilor, oferind fonduri și expertiză pentru proiecte de investiții solide și viabile, care contribuie la realizarea obiectivelor de politică ale UE. Peste 90 % din activitatea BEI este concentrată în Europa, însă banca sprijină și politicile externe și de dezvoltare ale UE.

Maspex este liderul de piață în ceea ce privește producția de sucuri, nectaruri și băuturi răcoritoare din Polonia, Republica Cehă și Slovacia, precum și principalul producător din Ungaria, România, Bulgaria și Lituania. De asemenea, este cel mai mare producător de produse instant (cappuccino, cacao, lapte pentru cafea, ceai instant) din Europa Centrală și de Est. În plus, este lider pe piața pastelor făinoase din Polonia și principalul producător din România. Grupul este lider de piață în categoriile dulcețuri, ketchup și sosuri și este unul dintre principalii producători din Polonia pe segmentul mâncăruri gata preparate și legume prelucrate. În plus, societatea este un actor principal pe piața apei din România.

Despre Planul de investiții pentru Europa

Planul de investiții pentru Europa, cunoscut sub numele de „Planul Juncker”, este una dintre principalele priorități ale Comisiei Europene. El se axează pe stimularea investițiilor pentru a genera locuri de muncă și creștere economică, prin utilizarea mai inteligentă a resurselor financiare existente și noi, eliminarea obstacolelor din calea investițiilor și asigurarea vizibilității și a asistenței tehnice pentru proiectele de investiții.

Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) este principalul pilon al Planului Juncker și oferă garanții de primă pierdere, permițând BEI să investească în mai multe proiecte care prezintă adeseori riscuri mai mari. FEIS a produs deja rezultate tangibile. Proiectele și acordurile aprobate pentru finanțarea din FEIS ar urma să mobilizeze aproximativ 390 de miliarde EUR în investiții și să sprijine circa 929 000 de IMM-uri în cele 28 de țări ale UE.

Mai multe informații cu privire la rezultatele Planului de investiții pentru Europa sunt disponibile aici.

Persoane de contact pentru presă:

BEI: Dušan Ondrejička, d.ondrejicka@eib.org, tel.: +352 4379 83334, mobil: +352 621 459 234
Site web: www.eib.org/press - Biroul de presă: +352 4379 21000 – press@eib.or

 

/romania/file/warningpng_rowarning.png

warning
.

Astăzi, 5 aprilie, Comisia Europeană și-a publicat raportul pe 2018 privind produsele periculoase notificate prin Safety gate (noua denumire a sistemului de alertă rapidă).

  • La nivel european, Raportul arată că autoritățile au publicat 2 257 de alerte cu privire la produse periculoase. Jucăriile sunt categoria de produse cea mai frecvent notificată (31 %), urmate de autovehicule (19 %) și de îmbrăcăminte, materiale textile și articole de modă (10 %), iar principalele riscuri identificate au fost riscurile chimice și vătămările (25 % pentru fiecare), urmate de riscul de sufocare pentru copii (18 %).
  • La nivel național, cele mai frecvent notificate produse au fost automobilele (33%), urmate de categoria Îmbăcăminte textile și articole de modă (22%). Principalele categorii de risc identificate au fost Leziuni (44%), riscuri chimice (33%) și riscul de sufocare (11%). 
05/04/2019

Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: Safety gate este un instrument esențial pentru protejarea europenilor de produse periculoase. Un instrument care funcționează. Cu peste 2 000 de alerte și aproape de două ori mai multe rechemări și retrageri de pe piață, raportul arată că se asigură în mod eficace respectarea normelor. Vom continua să colaborăm cu autoritățile naționale și cu țările terțe astfel încât toți consumatorii europeni să fie în siguranță.

Rechemările de produse reprezintă una dintre cele mai obișnuite măsuri de reducere a riscurilor pe care le pot prezenta produsele periculoase; cu toate acestea, proporția produselor recuperate cu succes de la consumatori rămâne, în general, scăzută. Rezultatele unui nou sondaj pe această temă arată că o treime dintre respondenți folosesc în continuare, cu bună știință, produsele rechemate, ceea ce sugerează ipoteza că notificările de retragere nu au efecte semnificative asupra consumatorilor și/sau că este posibil ca riscurile să nu le fie comunicate suficient de clar.

Peste jumătate din totalul produselor periculoase detectate provin din China. Cooperarea cu autoritățile chineze în domeniul siguranței produselor continuă să fie o prioritate, însă rezultatele sunt mixte. Comisia continuă să colaboreze în acest sens cu autoritățile chineze competente, inclusiv pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la normele de siguranță pe care trebuie să le respecte produsele care sunt comercializate consumatorilor din UE.

Context

Începând din 2003, grație sistemului de alertă rapidă, informațiile referitoare la produsele nealimentare periculoase retrase de pe piață și/sau rechemate oriunde în Europa circulă rapid între statele membre și Comisia Europeană. În acest fel, pot fi luate peste tot în UE măsurile necesare (interzicerea/oprirea vânzărilor, retragerea, rechemarea sau refuzarea importurilor de către autoritățile vamale). Sistemul de alertă rapidă a fost redenumit „Safety Gate” de către Comisia Europeană.

Safety Gate are un site web public specific care oferă acces la actualizările săptămânale ale alertelor transmise de autoritățile naționale care participă la sistem. În fiecare săptămână se înregistrează și se publică pe acest site aproximativ 50 de alerte.

Întreprinderile pot folosi, de asemenea, Business Gateway, care le permite să informeze rapid și eficient autoritățile naționale în legătură cu un produs pe care l-au introdus pe piață și care ar putea să nu fie sigur. 

Informații suplimentare

Raport anual și fișă informativă cu statisticile naționale

Safety Gate

Lista alertelor publicate în Safety Gate

Sondaj privind eficacitatea rechemărilor

Business Gateway

Instrumentul de căutare a informațiilor publicate în sistemul de alertă rapidă

Puncte naționale de contact ale Safety Gate

Instrumentul statistic oferit de Safety Gate pentru a vă genera propriile statistici

Persoană de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

/romania/file/flag-carouseljpg_roflag-carousel.jpg

flag-carousel
copyright

Fondul European de Investiții (FEI) a semnat patru acorduri de finanțare în România, prin care țara va beneficia de peste 170m EUR în condiții avantajoase:

  • Primul acord de garantare Erasmus+ în valoare de 4,5m EUR va ajuta 450 de studenți să își efectueze studiile de masterat în străinătate;
  • Planul de Investiții pentru Europa: Trei acorduri de garantare în cadrul Facilității de Garantare COSME în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii:
    • 25m EUR cu CEC Bank S.A.
    • 80m EUR cu Deutsche Leasing Romania IFN S.A.
    • 63m EUR cu Libra Internet Bank
04/04/2019

FEI și instituția financiară nebancară FINS au semnat primul acord de garantare Erasmus+ din România, care va permite FINS să ofere un nou produs de creditare pentru studenții care doresc să continue studiile la master în străinătate. Datorită aceastei garanții, aproximativ 450 de studenți vor beneficia de credite în condiții favorabile pentru a studia în altă țară din UE, ca și în Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Norvegia și Turcia. Acordul de 4,5m EUR a fost semnat în cadrul facilității de garantare Erasmus+, care este finanțată de Uniunea Europeană și administrată de Fondul European de Investiții.

De asemenea, FEI a semnat acorduri COSME cu CEC Bank S.A., Deutsche Leasing Romania IFN S.A. și Libra Internet Bank S.A. Acordurile vor permite acestor instituții să ofere noi credite în valoare de aproximativ 168 m EUR pentru IMM-uri românești. Acordurile sunt susținute de Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS), principala componentă a Planului de Investiții pentru Europa, și vor facilita accesul la credite și finanțări de leasing pentru aproape 3.000 IMM-uri.  Sprijinul COSME permite partenerilor FEI să extindă oferta față de politica uzuală de creditare – de exemplu, aceștia pot oferi credite cu cerințe semnificativ reduse de garanții suplimentare pentru IMM-uri cu grad crescut de risc.

Comisarul European pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM,  Elżbieta Bieńkowska, a declarat: “Salut semnarea acestor acorduri în cadrul Planului Juncker, care vor ajuta 3.000 IMM-uri românești să beneficieze de acces crescut la finanțare. De asemenea, 450 studenți români vor primi sprijin financiar în cadrul unuia din programele emblematice ale Europei, Erasmus+, pentru a trăi și a studia în străinătate. Aceste patru acorduri semnate astăzi constituie tot atâtea exemple de reflectare a valorilor europene în România.”

Comisarul European Tibor Navracsics, responsabil pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport a spus: "Comisia Europeană își exprimă satisfacția față de semnarea acordului cu FINS, care pune finanțarea pentru studii în străinătate în centrul activităților sale. Mulțumită acestui nou acord garantat de UE, în jur de 450 de studenți români talentați vor putea să își îndeplinească obiectivul de a obține un titlu de master de la o universitate din altă țară europeană.”

Comentând asupra acordurilor, Directorul General Adjunct al FEI, Domnul Roger Havenith, a declarat: “Pentru prima dată în România, FEI va sprijini accesul la finanțare pentru 450 de studenți care vor putea obține credite pentru costul studiilor, sporind astfel posibilitățile de instruire pentru o gama mai largă de studenți. De asemenea, prin noile noastre acorduri COSME, vor îmbunătăți condițiile de finanțare pentru 3.000 IMM-uri. Astfel, se va îmbunătăți competitivitatea unui segment important al economiei românești, care constituie motorul creșterii economice, creării de locuri de muncă și inovării.”

Alexandru Ghiță, Președintele FINS a spus: “Garanția oferită de FEI face posibilă pentru prima oară existența unui credit pentru studii care răspunde cu adevărat nevoilor reale ale studenților români: acoperind atât taxe de școlarizare cât și cheltuieli de masă & casă, recunoscând lipsa de experiență de muncă în cazul multor studenți și folosind drept criteriu principal de evaluare profilul și potențialul academic și profesional al acestora. Soluția financiară construită de FINS cu sprijinul FEI susține cu adevărat vocația studiilor superioare de a oferi un mecanism de mobilitate socială, oferind șanse egale studenților din toate categoriile sociale, indiferent de situația lor financiară.”

Domnul Laurentiu Mitrache, Director general – Presedinte al Comitetului de Directie al CEC Bank, a declarat: "Acordul de Garantare semnat astazi cu Fondul European de Investitii reconfirma strategia CEC Bank de sustinere a dezvoltarii afacerilor intreprinderilor mici si mijlocii. Banca noastra urmareste in permanenta sa faciliteze accesul companiilor la produse si servicii financiare moderne si consideram ca instrumentul financiar dezvoltat la nivel european si implementat prin CEC Bank raspunde nevoilor actuale ale sectorului privat si contribuie la cresterea economica pe termen mediu si lung".

Laurentiu Zaharia, Director General Deutsche Leasing Romania I.F.N. S.A.: "Având în vedere că activitatea noastră principală este finanțarea echipamentelor pentru IMM-uri, FEI a devenit pentru noi un partener strategic în demersul de a face produsele noastre financiare disponibile pentru o gamă mai largă de întreprinderi mici și mijlocii. În afară de aceasta, cooperarea cu FEI în configurarea programului COSME a fost foarte constructivă și invită la extinderea cooperării ".

Reprezentant Libra Internet Bank, Emil Bituleanu (CEO):“Sprijinirea micilor afaceri, prin mecanismul de finantare oferit prin parteneriatul cu Fondul European de Investitii, s-a dovedit a fi o formula castigatoare, atat pentru banca noastra, cat si pentru clienti. Asadar, suntem incantati sa participam si in cadrul acestui nou plan de investiti pentru Europa”. 

Despre FEI

Fondul European de Investiții face parte din Grupul Băncii Europene de Investiții.  Principala misiune a FEI este să sprijine întreprinderile mici și mijlocii din Europa prin facilitarea accesului acestora la finanțare. FEI dezvoltă instrumente de capital de risc, garantare și microfinanțare adresate în mod special acestui segment de piață. In acest fel, FEI implementează obiective ale Uniunii Europene în domeniile: inovare, cercetare și dezvoltare, antreprenoriat, creștere, sporirea locurilor de muncă.

Despre Planul de Investiții pentru Europa

Planul de Investiții pentru Europa, așa-numitul Plan Juncker, este una din prioritățile Comisiei Europene. Acesta se axează pe dezvoltarea investițiilor în scopul sporirii locurilor de muncă, creșterea prin utilizarea inteligentă a resurselor financiare noi și existente, înlăturarea obstacolelor din calea investițiilor, oferirea de vizibilitate și asistență tehnică pentru proiectele de investiții.

Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS) este pilonul principal al Planului Juncker și oferă garanții de primă pierdere, astfel încât BEI să poată investi în mai multe proiecte cu grad mai mare de risc. FEIS înregistrează déjà rezultate concrete. Proiectele și contractele aprobate spre finanțare în cadrul FEIS vor mobiliza investiții estimate la peste 390 miliarde EUR, din care 2,6 miliarde EUR pentru România, și vor sprijini 929.000 IMM în cele 28 țări ale UE.

Mai multe informații despre rezultatele Planului de Investiții pentru Europa sunt disponibile aici.

Despre COSME

COSME este programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii care se desfășoară între 2014 și 2020 cu un buget total de 2,3 miliarde EUR. Peste 60% din program va fi alocat sprijinirii accesului la finanțare pentru IMM-urile europene prin două instrumente financiare. Astfel, Facilitatea de Garantare COSME oferă garanții și contragaranții instituțiilor financiare, pentru ca acestea să poată oferi IMM-urilor mai multe credite și finanțări de leasing. Această facilitate include și securitizarea portofoliilor de credite IMM. De asemenea, programul COSME investește prin Facilitatea de Equity COSME în fonduri de capital de risc pentru IMM-uri aflate în etapele de extindere și creștere. Programul COSME continuă fostul program de succes CIP 2007-2013 (Programul-cadru pentru competitivitate și inovare), care a mobilizat credite de aproape 21 miliarde EUR  și finanțări de capital de risc de peste 3 miliarde EUR pentru peste 384.000 IMM-uri din întreaga Europă.

Întreprinderile care doresc să obțină finanțări europene pot contacta instituțiile financiare active în țara lor: http://www.access2finance.eu/.

Despre credite pentru programe Master ”Erasmus +”

Programul Erasmus+, din care face parte Facilitatea de Garantare a Creditelor pentru Studii de Master ”Erasmus+”, este cel mai mare creator de mobilitate în rândul studenților din UE, prin care aproximativ 300.000 studenți și angajați se instruiesc, lucrează sau efectuează stagii în alte țări europene în fiecare an. Programul este administrat de către DG EAC (Direcția Generală pentru Educație și Cultură) și agenția executivă a acesteia. Activitățile DG EAC în domeniul educației se subscriu și Strategiei pentru Educație și Training 2020 (ET2020), care contribuie la componenta de educație a Strategiei Europa 2020, al cărei obiectiv este să promoveze creșterea și crearea de locuri de muncă în Europa.

/romania/file/wifieubluefbjpg_rowifi_eu_blue_fb.jpg

wifi4eu
©

În data de 4 aprilie 2019, ora 13:00 CET/14:00 EET, Comisia Europeană va da startul unei noi serii de înscrieri pentru WiFi4EU. Municipalitățile și grupurile de municipalități din UE interesate se vor putea înscrie până în data de 5 aprilie 2019, ora 17:00 CET/ 18:00 EET.

02/04/2019

Lista localităților eligibile din România

Lista documentelor necesare 

Uniunea Europeană pune la dispoziție, în această etapă, 3.400 de vouchere în valoare de 15.000 EUR fiecare, pe care municipalitățile le pot folosi pentru a instala rețele Wi-Fi în spații publice, inclusiv în primării, biblioteci, muzee, parcuri și piețe.

Comisarul european pentru economia digitală și societatea digitală, Mariya Gabriel, a declarat – Mă bucur să anunț a doua etapă de înscrieri în cadrul inițiativei Wi-Fi4EU, un pas concret pentru cetățenii europeni către un acces mai bun la internet. După un prim apel încheiat cu succes, suntem nerăbdători să vedem același nivel de entuziasm, având în vedere cele 600 de vouchere în plus disponibile față de prima rundă.

Proiectul WiFi4EU, cu un buget în valoare totală de 120 de milioane EUR, se desfășoară pe parcursul a mai multor apeluri, în toate cele 28 de state membre, precum și în Norvegia și Islanda. Odată ce municipalitățile s-au înregistrat pe platforma WiFi4EU, acestea vor putea aplica pentru un voucher printr-un simplu click. Comisia Europeană va selecta beneficiarii respectând principiul primul venit, primul servit, asigurând respectarea echilibrului geografic. Primul apel WiFi4EU a avut loc in noiembrie 2018, și la el au participat peste 13.000 de municipalități din întreaga Europă cu un total de 2.800 de vouchere acordate. Pentru mai multe informații consultați pagina dedicată, secțiunea Întrebări și răspunsuri și un factsheet despre Wi-Fi4EU.

Persoană de contact pentru presă:

Ștefan TURCU, 0724 232 197

/romania/file/ccpupitru3jpg_roccpupitru3.jpg

ccpupitru3
Comisia Europeană

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a aprobat astăzi, 2 aprilie, finanțarea a patru proiecte majore în România - „Rețea de infrastructură rutieră integrată pentru zona orbitală din București”, „ Îmbunătățirea serviciilor de transport pe linia de metrou 2, Berceni-Pipera”, „Protecția și Reabilitarea zonei costiere - Faza a II-a” și „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Timiș.”  

02/04/2019

Toate aceste proiecte sunt parte a Programului Operațional „Infrastructura Mare”  și urmează să îmbunătățească transportul public din București, să protejeze litoralul Mării Negre și să asigure o mai bună aprovizionarea cu apă și un sistem extins de canalizare în județul Timiș.

Drumuri și conexiuni urbane îmbunătățite în București:

  • „Rețea de infrastructură rutieră integrată pentru zona orbitală din București”, - Proiectul vine să ofere soluția în ceea ce privește capacitatea limitată a actualului inel de autostradă din jurul Bucureștiului prin modernizarea câtorva porțiuni cu câte 2 benzi pe sens a acestei șosele, precum și construirea legăturilor Domnești-DJ602, Oltenița-DN4, Berceni-DJ401 și Mogoșoaia-DN1A. Proiectul prevede, de asemenea, construirea a 51 de km a noii Autostrăzi de Centură Sud a Bucureștiului. Proiectul va fluidiza traficul din capitala României, urmând a fi finanțat cu peste 1 miliard de euro de către UE, iar costul eligibil total al proiectului major este de 1, 2 miliarde de euro.
  • „ Îmbunătățirea serviciilor de transport pe linia de metrou 2, Berceni-Pipera”, - Proiectul prevede intervenții tehnice și lucrări pe linia de metrou M2, achiziția de garnituri de metrou și reconstruirea substructurii șinelor, precum și a infrastructurii electrice și sanitare de-a lungul liniei subterane de 19 km a metroului. Astfel, navetiștii și călătorii vor beneficia de călătorii mai sigure și mai rapide. Proiectul va fi finanțat cu aproape 100 de milioane de euro prin politica de coeziune, iar costul eligibil total este de aproape 115 milioane de euro.

Protejarea mediului și asigurarea calității apei

  • Protecția și Reabilitarea zonei costiere - Faza a II-a”, - Proiectul prevede intervenții la plaje, lucrări de consolidare și construirea unor ziduri de susținere, lucrări de dragaj și acoperirea cu nisip suplimentar a plajelor. Obiectivul principal al proiectului este adaptarea la schimbările climatice, prevenirea și controlul riscului de eroziune costieră de-a lungul litoralului românesc al Mării Negre, în special în zona județului Constanța. Proiectul va fi finanțat cu peste 600 de milioane de euro de către UE.
  •  „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Timiș” vizează dezvoltarea unor sisteme durabile de alimentare cu apă și de epurare a apelor uzate în județul Timiș. Peste 380.000 de persoane vor avea acces la apă potabilă de mai bună calitate. Proiectul primește finanțare europeană de peste 135 de milioane de către euro, iar costul eligibil total pentru acest proiect major este de aproape 160 de milioane de euro.

Cele 4 proiecte majore aprobate astăzi pentru România fac parte dintr-un pachet de 25 de proiecte mari de infrastructură care urmează să fie implementate în 10 state membre: Bulgaria, Cehia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, Portugalia și România.

"Aceste proiecte majore sunt exemple ale modului în care UE acționează pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi a cetățenilor. În actuala perioadă bugetară – 2014 – 2020, la nivelul UE am aprobat 257 de proiecte majore în valoare de peste 30 miliarde euro din fonduri UE. Cred că putem considera aceste proiecte ca fiind ambasadorii Politicii de coeziune și sunt mândră de fiecare dintre ele", a declarat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu.

Aceste proiecte însumează o finanțare din partea UE de peste 4 miliarde de euro pentru mai multe domenii: sănătate, transport, cercetare, tehnologie digitală, mediu și energie.

Context

Pentru perioada 2014 – 2020, România beneficiază de o alocare de peste €22 de miliarde în cadrul politicii de coeziune.

Proiectele majore sunt acele proiecte de infrastructură mare, finanțate prin politica de coeziune și a căror valoare depășește 50 de milioane de euro. Având în vedere complexitatea lor, aceste proiecte necesită aprobarea Comisiei Europene, la finalul unei evaluări făcute, de asemenea, de experții Comisiei.

Informații suplimentare:

ec.europa.eu/regional_policy/index.cfm/ro/

Twitter: @EU_Regional, @CorinaCretuEU

Persoană de contact pentru presă:

Dana Berinde, consilier de presă, tel. 0032 2-298.83.65

/romania/file/corinacretujpg-0_roCorinaCretu.jpg

CorinaCretu
copyright

Comisarul european Corina Crețu a aprobat modificarea programului de cooperare transfrontalieră România - Republica Serbia. Astfel, aproape 10 milioane de euro din fonduri europene au fost realocate în cadrul programului pentru a sprijini cetățenii care locuiesc de o parte și de alta a frontierei să își găsească un loc de muncă, precum și creșterea economică favorabilă incluziunii și mobilității durabile. De această decizie vor beneficia aproape 2,4 milioane de locuitori din  județele Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți, precum și din județele vecine din Republica Serbia.

14/02/2019

Această decizie de modificare a programului de cooperare transfrontalieră România - Republica Serbia va oferi mai multe oportunități ambelor țări, fiind încă o dovadă clară că în Europa construim punți și nu ziduri. Încurajez autoritățile să profite din plin de acest program transfrontalier, cu beneficii directe pentru populația din zonă, în special prin îmbunătățirea serviciilor medicale, a celor de transport, prin sprijinirea schimburilor culturale sau a acțiunilor comune în direcția protejării mediului. Să nu uităm că aceste programe de cooperare transfrontalieră joacă și un rol crucial în creșterea gradului de încredere între comunitățile aflate de-o parte și de alta a granițelor, un lucru extrem de important pentru a putea face față provocărilor comune ", a declarat comisarul pentru politică regională Corina Crețu.

Unul dintre efectele preconizate ale acestui program este un mai bun acces al populației active la piața forței de muncă și sprijin pentru traversarea frontierei în vederea realizării de activități economice, sociale și culturale în comun. De asemenea, este avută în vedere facilitarea  accesului la servicii de îngrijire a sănătății și sociale, inclusiv în ceea ce privește facilitățile culturale și sportive.

Context

Programul IPA CBC de cooperare transfrontalieră România - Republica Serbia include 3 regiuni de frontieră din România și 6 regiuni din Serbia. Valoarea programului este de peste 88 milioane de euro cu o contribuție de aproape 75 milioane de euro din Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA).

Programul transfrontalier investește, printre altele, în două proiecte strategice:

1. În domeniul transportului: "Repararea infrastructurii de navigație pe canalul Bega" este un proiect ce are în vedere promovarea transportului durabil și dezvoltarea infrastructurii de mobilitate în zona transfrontalieră pentru transformarea Canalului Bega într-o destinație recunoscută la nivel internațional pentru experiențe turistice unice, diversitate culturală, comunități integrate și protecția mediului;

2. În domeniul sănătății: Inițiativa comună România-Serbia împotriva cancerului în regiunea transfrontalieră este axată pe îmbunătățirea diagnosticării și tratării tumorilor maligne, încurajarea colaborării în domeniul oncologiei între instituțiile medicale din cele două țări pentru a asigura accesul la servicii medicale moderne și eficiente pentru toți pacienții oncologici din regiune, având ca obiectiv creșterea calității și duratei de viață.

Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) oferă ajutor financiar și tehnic pentru a sprijini reformele din țările în curs de aderare. Fondurile IPA consolidează capacitățile acestor țări, având ca rezultat evoluții pozitive în regiune.

Pentru perioada 2014-2020, Interreg-IPA are un buget de aproximativ 4,84 miliarde de euro care urmează să fie investit în 12 programe de cooperare transfrontalieră între regiuni și parteneri teritoriali, sociali și economici.

Persoană de contact pentru presă:

Dana Berinde, membru de cabinet, Comisia Europeană, tel.: +32 2 29 88365

Pagini utile

Platforma de date deschise

Programe de cooperare transfrontalieră IPA

Pagina de Facebook a campaniei "UE în regiunea mea"

Twitter: @EU_Regional @CorinaCretuEU #cohesionpolicy  

Back to School

Scopul "EU Back to School" este de a da tinerilor posibilitatea să cunoască îndeaproape proiectul european. Astfel, oficialii UE devin imaginea Europei pentru o zi iar școlile care au luat...Read more

/romania/file/profile-picture-paquetjpg_roprofile-picture-paquet.jpg

Secretarul general-adjunct al Comisiei Europene, Jean-Eric PAQUET, vizitează  România în perioada 8 -9 iunie 2017, timp în care va avea o serie de întâlniri oficiale și va susține un Dialog cu cetățenii.

Data: 
08/06/2017 - 12:00

Detalii suplimentare referitoare la vizita înaltului oficial european vor fi publicate în perioada imediat următoare.  

/romania/file/goldenladyjusticebrugesbelgium6204837462jpg_rogolden_lady_justice_bruges_belgium_6204837462.jpg

Comisia Europeană a deschis joi, 18 mai, o serie de proceduri de încălcare a dreptului comunitar împotriva a 14 state membre, printre care și România (Cipru, România, Franța, Italia, Marea Britanie, Spania, Malta, Irlanda, Olanda, Grecia, Suedia, Danemarca, Slovenia și Luxemburg) pentru întârzirerea transpunerii în legislația națională a mai multor norme ale Uniunii Europene privind deșeurile.

18/05/2017

Procedurile deschise joi de către Comisie vin ca urmare a lipsei rapoartelor privind atingerea obiectivelor de reutilizare, reciclare și recuperare a materiilor prime provenite din deșeuri, în temeiul Directivei-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98 / CE), al Directiva 2002/96/EC privind echipamentele electrice și electronice uzate, Directiva privind bateriile (Directiva 2006/66/EC) și Directiva privind vehiculele scoase din uz (Directiva 2000/53/EC) și în temeiul Regulamentului privind transportul deșeurilor (Regulamentul (EC) Nr 1013/2006.

Natura și tipul obligațiilor survenite statelor membre diferă de la o directivă la alta.

Persoane de contact pentru presă:

Enrico BRIVIO (+32 2 295 61 72)

Iris PETSA (+32 2 299 33 21)

/romania/file/citizensdialogue-logo-romaniajpg_rocitizensdialogue-logo-romania.jpg

Ce viitor îți dorești pentru Europa și cum ar putea ea gestiona mai bine marile provocări ale prezentului? Care sunt competențele de care au nevoie tinerii pentru a găsi locuri de muncă de calitate și pentru a se putea integra bine în societate? Cum poate UE să îi sprijine pe tineri în dezvoltarea competențelor de care au nevoie? Ce rol are cultura în identitatea europeană și în promovarea coeziunii sociale? Sau care este rolul ei în consolidarea poziției Europei ca actor global?

Data: 
17/05/2017 - 19:30

Vino și adresează aceste întrebări și multe altele comisarului european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics. Dialogul pe teme de tineret și despre viitorul Europei va avea loc în data de 17 mai 2017, începând cu 18.30 (ora României), la Impact Hub (str. Gării, nr. 21, Cluj-Napoca).

Cele/cei ce doresc să participe se pot înscrie aici.

Participă on-line folosind #EUdialogues și #FutureOfEurope.

Urmărește dialogul în direct aici sau pe Facebook și Twitter.

Evenimentul va fi deschis presei și transmis în direct. Participarea la acest eveniment presupune acordul de a fi filmat/ă și fotografiat/ă.

Din motive de securitate, accesul în sală se va face între orele 16.30 și 18.00 și va fi permis doar participanților înregistrați, care posedă asupra lor un act de identitate.

Accesul se va face în limita locurilor disponibile.

Te așteptăm cu drag!

Pages

Subscribe to RSS - România