Reprezentanţa în România

reprezentanta romania

/romania/file/infringementwebjpg-2_roinfringement_web.jpg

constatarea neîndeplinirii obligațiilor
© Comisia Europeană

România și alte 10 state membre au primit o solicitare din partea Comisie Europene, în 25 ianuarie, de a pune integral în aplicare în cadrele lor naționale Directiva revizuită privind piețele instrumentelor financiare (Directiva 2014/65/UE, MiFID II). Această directivă, împreună cu un regulament [Regulamentul (UE) nr. 600/2014, MiFIR], a fost adoptată în urma crizei financiare cu scopul de a contribui la realizarea unor piețe financiare mai transparente, competitive și integrate în UE, pentru a asigura existența unui volum mai mic de tranzacții în afara piețelor reglementate și o mai mare protecție a investitorilor și consumatorilor și, nu în ultimul rând, pentru a spori stabilitatea financiară. 

25/01/2018

Directiva armonizează regimul de reglementare din UE în ceea ce privește cerințele organizatorice aplicabile pentru firmele de investiții, piețele reglementate, piețele întreprinderilor mici și mijlocii și serviciile de raportare a datelor. De asemenea, ea stabilește norme armonizate privind regulile de conduită în afaceri pentru serviciile de investiții, inclusiv în cazul stimulentelor, cerințelor de dezvăluire a informațiilor și normelor de guvernanță privind produsele.

Cu toate că termenul-limită inițial pentru transpunerea directivei a fost prelungit cu un an, de la 3 iulie 2016 la 3 iulie 2017, statele membre în cauză nu au transpus integral sau nu au transpus deloc normele respective în legislația lor națională.

În acest context, Comisia a solicitat ca Bulgaria, Croația, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Spania să pună integral în aplicare Directiva delegată (UE) 2017/593 a Comisiei din 7 aprilie 2016, de completare a Directivei 2014/65/UE (cunoscută și ca MiFID II) în ceea ce privește protejarea instrumentelor financiare și a fondurilor care aparțin clienților, obligațiile de guvernanță a produsului și normele aplicabile la acordarea sau primirea de onorarii, comisioane sau alte tipuri de beneficii pecuniare sau nepecuniare. 

Dacă măsurile de transpunere integrală a acestor directive nu sunt notificate în termen de două luni, Comisia poate decide să trimită statele membre respective în fața Curții de Justiție a UE.

Despre procedurile privind pachetul lunar de decizii

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Principalele decizii adoptate de Comisie în luna ianuarie includ 21 de scrisori de punere în întârziere, 67 de avize motivate și 8 trimiteri în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Totodată, Comisia închide 86 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii de către Comisie.

Pentru mai multe detalii referitoare la toate deciziile luate, vă rugăm să consultați registrul deciziilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

 

Persoane de contact pentru presă:

Vanessa Mock – tel.: +32 229 56194

Letizia Lupini - tel.: +32 229 51958

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Principalele decizii cuprinse în pachetul din ianuarie privind procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor

Fișă informativă despre procedura în constatarea neîndeplinirii obligațiilor

Pagina dedicată procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor

/romania/file/infringementwebjpg-2_roinfringement_web.jpg

constatarea neîndeplinirii obligațiilor
© Comisia Europeană

Joi, 25 ianuarie, Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu a implementat și nu a aplicat corect Directiva privind stocurile petroliere (Directiva 2009/119/UE).

25/01/2018

Conform Directivei privind stocurile petroliere, statele membre au obligația de a asigura menținerea și disponibilitatea unui nivel minim de rezerve de țiței și/sau de produse petroliere pentru a garanta siguranța aprovizionării cu resurse petroliere a Uniunii Europene.

La 20 noiembrie 2015, Comisia a reamintit României obligațiile care îi revin în temeiul Directivei privind stocurile petroliere, printre care obligația de a dispune de proceduri de urgență și de un plan de urgență în cazul apariției unei disfuncționalități majore în aprovizionare, dar și obligația de a asigura un cadru clar și eficace pentru ca operatorii să își poată delega obligațiile de stocare. Comisia a pus în discuție și faptul că legislația română interzice utilizarea stocurilor petroliere drept garanții reale, adică drept active oferite ca garanție pentru a obține un împrumut, ceea ce ar putea face mai dificilă îndeplinirea obligației operatorilor economici de a deține stocuri. Întrucât România nu a abordat aceste aspecte, Comisia i-a adresat un aviz motivat la 18 noiembrie 2016. Următoarea etapă, anunțată în 25 ianuarie, a fost trimiterea în fața Curții de Justiție a UE.

Context

Directiva privind rezervele petroliere (Directiva 2009/119/CE a Consiliului) impune statelor membre obligația de a menține un nivel minim de rezerve de țiței și/sau de produse petroliere și oferă UE siguranța aprovizionării cu resurse petroliere.

În acest context, statele membre trebuie să dispună de proceduri și planuri corespunzătoare pentru situații de urgență, astfel încât să facă față eventualei apariții a unei disfuncționalități majore în aprovizionare. În plus, statele membre pot impune companiilor obligații de a deține rezerve de țiței și/sau de produse petroliere în anumite limite. Companiile cărora li se impun astfel de obligații trebuie, de pildă, să le poată delega pe teritoriul UE în anumite condiții și cu anumite limitări. Directiva privind stocurile petroliere trebuia transpusă până la 31 decembrie 2012.

 

Despre procedurile privind pachetul lunar de decizii

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Principalele decizii adoptate de Comisie în luna ianuarie includ 21 de scrisori de punere în întârziere, 67 de avize motivate și 8 trimiteri în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Totodată, Comisia închide 86 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii de către Comisie.

Pentru mai multe detalii referitoare la toate deciziile luate, vă rugăm să consultați registrul deciziilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

 

Persoane de contact pentru presă:

Anna-Kaisa ITKONEN (+32 2 29 56186)

Nicole BOCKSTALLER (+32 2 295 25 89)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Principalele decizii cuprinse în pachetul din ianuarie privind procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor

Fișă informativă despre procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor

Pagina dedicată procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor

/romania/file/infringementwebjpg-2_roinfringement_web.jpg

constatarea neîndeplinirii obligațiilor
© Comisia Europeană

România și Malta au fost trimise în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de notificare a cadrelor naționale de politică în temeiul Directivei 2014/94/UE referitoare la instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi. Decizia Comisiei Europene a fost anunțată în data de 25 ianuarie.

25/01/2018

Cadrele naționale de politică constituie principalul instrument care asigură crearea coordonată a unei infrastructuri suficiente pentru combustibilii alternativi, inclusiv a punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice și a punctelor de realimentare pentru gaze naturale și hidrogen. Instituirea unor astfel de cadre ajută totodată la evitarea fragmentării pieței interne prin introducerea coordonată a combustibililor alternativi.

Statelor membre li s-a solicitat să notifice Comisiei cadrele naționale de politică până la 18 noiembrie 2016. Până în prezent, Malta și România nu au dat curs acestei solicitări, deși au primit din partea Comisiei o scrisoare de punere în întârziere și un aviz motivat la 15 februarie, respectiv la 13 iulie 2017.

Accelerarea instalării infrastructurii pentru combustibilii alternativi este esențială pentru a le oferi tuturor europenilor o mobilitate ecologică și competitivă, așa cum a anunțat Comisia în „Pachetul privind mobilitatea curată”, adoptat în noiembrie 2017.

Context

La 8 noiembrie 2017, Comisia a adoptat un Pachet privind mobilitatea curată, menit să consolideze poziția de lider mondial a UE în sectorul vehiculelor nepoluante. Respectivul pachetul legislativ reprezintă un pas decisiv în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris cu privire la reducerea obligatorie cu cel puțin 40% a emisiilor de CO2 pe plan intern până în 2030. Printre altele, pachetul cuprinde o evaluare amănunțită a cadrelor naționale de politică, dar și un plan de acțiune și soluții de investiții pentru instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi în UE.

Obiectivul este de a încuraja crearea unor planuri naționale mai ambițioase, de a îmbunătăți gradul de informare a consumatorilor și de a spori investițiile în acest domeniu. Statele membre au avut obligația de institui cadre naționale de politică în care să definească obiectivele și țintele la nivel național și care să cuprindă acțiuni și măsuri de sprijin pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi, inclusiv pentru instalarea infrastructurii necesare.

Despre procedurile privind pachetul lunar de decizii

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Principalele decizii adoptate de Comisie în luna ianuarie includ 21 de scrisori de punere în întârziere, 67 de avize motivate și 8 trimiteri în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Totodată, Comisia închide 86 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii de către Comisie.

Pentru mai multe detalii referitoare la toate deciziile luate, vă rugăm să consultați registrul deciziilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

 

Persoane de contact pentru presă:

Enrico BRIVIO (+32 2 295 61 72)

Alexis PERIER (+32 2 296 91 43)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Principalele decizii cuprinse în pachetul din ianuarie 2018 privind procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor

Fișă informativă despre procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor

Pagina dedicată procedurii UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor

/romania/file/roadtripproiectwebjpg_roroad_trip_proiect_web.jpg

road_trip
©

Tinerii din Europa se pot înscrie pentru o călătorie cu minibus-ul către diferite destinații, pentru a vizita locuri și peisaje interesante și obiective reabilitate cu fonduri europene, precum și pentru a-i cunoaște mai bine pe cei ce trăiesc zi de zi acolo. 

23/01/2018

România este una dintre principalele destinații de pe ruta dunăreană. Proiectul "Road Trip" include patru circuite diferite: dunărean, mediteranean, atlantic și baltic, în total circa 12.000 de km. Câte două persoane vor fi selectate pentru a porni în expediție pe fiecare dintre cele patru rute. Călătoriile se vor desfășura în perioada primăvară – vară 2018.

Persoanele care vor să se înscrie trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani. Data-limită  pentru înscriere este 11 februarie, iar aceasta se poate face urmând pașii din pagina online a proiectului. Pe lângă completarea formularului, persoanele interesate vor trebui să înregistreze un clip de 60 de secunde în care să convingă juriul de ce vor să ia parte la călătorie.

În timp ce vor călători prin Europa, participanții vor vizita proiecte cofinanțate de UE și vor putea urmări impactul lor asupra comunităților locale. Ei vor experimenta în mod personal ceea ce reprezintă UE pentru acestea.

Proiectul este o inițiativă a Direcției Generale pentru Politică Regională și Urbană.

/romania/file/bannerreportersibloggereuropeanlogojpg-0_robanner_reporter_si_blogger_european_logo.jpg

reporter_si_blogger_european
©

Reprezentanța Comisiei Europene în România organizează luni, 29 ianuarie, gala de premiere a concursului "Reporter și Blogger European", ediția 2017.  Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu participă la ceremonia de decernare a premiilor.

Data: 
29/01/2018 - 18:45

Câștigătorii concursului au fost anunțați în data de 20 decembrie 2017. Lista îi include pe: 

- Carmen Gavrilă (Radio România) la categoria "Presă audio"

- Bogdan Stanciu (Transilvania Reporter și Revista Sinteza) la categoria "Presă scrisă și online" 

- Vlad Epurescu (Adevărul) la categoria "Opinie/editorial"

- Mădălin Necșuțu (Evenimentul Zilei) la categoria "Reportaj, anchetă, interviu"

- Oana Bonu (Cityfemme.com) la categoria "Blog"

- Pavel Sinka (Paulsinka.blogspot) la categoria "Galerie media"

Au primit mențiuni: Robert Lupițu și Aurel Marin (ambii categoria "Presă scrisă și online"); Liviu Iancu (categoria "Opinie/editorial"); Teodora Baciu (categoria "Reportaj, anchetă, interviu"); Doina Țăranu și Irina Bartolomeu (ambele categoria "Blog"); și Ecaterina Dobroiu (categoria "Galerie media").

 

Participarea la eveniment se face pe bază de invitație.

 

Pagini utile:

Pagina concursului "Reporter și Blogger European"

/romania/file/comisar-corinacretu2017webjpg-0_rocomisar corina_cretu_2017_web.jpg

corina_cretu
©

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu se va afla într-o vizită oficială, la București, în perioada 29-30 ianuarie 2018.

Data: 
29/01/2018 - 10:30 - 30/01/2018 - 11:30

Mai multe detalii despre programul vizitei sunt disponibile aici.

/romania/file/poluareaerwebjpg_ropoluare_aer_web.jpg

poluare_aer
©

România este unul dintre cele nouă state membre UE ai căror miniștri pentru mediu au fost invitați să participe la o reuniune ce va avea loc la Bruxelles marți, 30 ianuarie, având ca obiectiv găsirea de soluții care să abordeze problema gravă a poluării aerului. Ea se află pe lista țărilor care fac obiectul unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru în ceea ce privește depășirea valorilor-limită pentru poluanții atmosferici. 

19/01/2018

Comisarul european Karmenu Vella, responsabil pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, a declarat: „Am solicitat această reuniune privind calitatea aerului din trei motive: pentru a asigura protecția cetățenilor; pentru a clarifica faptul că lipsa unei îmbunătățiri a calității aerului are consecințe juridice și pentru a le reaminti statelor membre că facem acest pas la sfârșitul unei lungi — unii ar spune chiar prea lungi — perioade în care am oferit sprijin, consiliere și am formulat avertizări. Noi, Comisia, avem în primul rând o responsabilitate față de milioanele de europeni — tineri și bătrâni, bolnavi și sănătoși — care sunt afectați de proasta calitate a aerului. Părinții unui copil care suferă de bronșită sau fiica unei persoane cu o boală pulmonară doresc să simtă cât mai rapid o îmbunătățire a calității aerului. Pentru ei sunt inutile niște planuri de acțiune pe termen de 10-12 ani sau unele care sunt ineficace.

Există limite pentru o serie de poluanți principali, precum dioxidul de azot (NO2) și particulele în suspensie (PM10), care trebuiau atinse în 2010, respectiv 2005. În ceea ce le privește pe ultimele, a fost deschisă o procedură de neîndeplinire a obligațiilor împotriva a 16 state membre, printre care și România.

Reuniunea ministerială din 30 ianuarie, axată pe calitatea aerului, este menită să asigure adoptarea de măsuri suplimentare eficiente și punerea lor imediată în aplicare. Dacă statele membre vizate nu iau măsuri adecvate, Comisia va fi obligată să treacă la acționarea lor în justiție, astfel cum a procedat deja împotriva altor două state membre, trimițându-le în fața Curții Europene de Justiție.

Comisia Europeană a adoptat, în 19 ianuarie, și un Plan de acțiune privind asigurarea respectării legislației - un set de măsuri specifice care să ajute statele membre să promoveze, monitorizeze și asigure respectarea normelor UE în materie de mediu, ce previn poluarea sau daunele provocate mediului înconjurător. 

Context

Legislația UE privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (Directiva 2008/50/CE) stabilește limite privind calitatea aerului care nu pot fi depășite nicăieri în UE și obligă statele membre să limiteze expunerea cetățenilor la poluanți atmosferici nocivi. În pofida acestei obligații, în 23 din cele 28 de state membre încă se depășesc limitele-standard de calitate a aerului — în total, în peste 130 de orașe din Europa.

 

Persoane de contact pentru presă:

Enrico BRIVIO (+32 2 295 61 72)

Iris PETSA (+32 2 299 33 21)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Acțiuni ale Comisiei pe tema conformării cu legislația europeană de mediu:

Forumul pentru aer curat

Revizuirea punerii în aplicare a legislației privind protecția mediului

Dialoguri pentru un aer curat 

/romania/file/deseurijpg_rodeseuri.jpg

gestionare deseuri
©

În perioada 22-24 ianuarie, are loc la București un schimb de experiență în domeniul gestionării deșeurilor, centrat pe închiderea gropilor de gunoi neconforme din România. Un grup de experți din Irlanda, țară care se afla într-o situație similară în ceea ce privește gestionarea deșeurilor acum 15 ani, se va întâlni cu reprezentanți ai Ministerului Mediului, ai Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Gărzii Naționale de Mediu și consiliilor județene. 

Data: 
22/01/2018 - 13:15 - 24/01/2018 - 17:15

Este primul astfel de schimb dintr-o serie ce include un seminar în Irlanda pe tema gestionării deșeurilor urbane și metode inovatoare de educație și prevenire în domeniu, un altul axat pe schimbul de experiență între nordul și sudul continentului în ceea ce privește cooperarea transfrontalieră pentru monitorizarea implementării normelor europene din domeniul cherestelei și un atelier de lucru privind pașii de urmat pentru combaterea poluării atmosferice.

 

Pagini utile

Anunț de presă

TAIEX - Evaluare la nivel de experți a aplicării politicilor de mediu (EIR Peer-to-Peer)

Evaluarea aplicării politicilor de mediu (EIR)

Informații privind adoptarea evaluării aplicării politicilor de mediu (EIR)

 

/romania/file/vicepresedinte-valdis-dombrovskiscrediteneperformantejpg_rovicepresedinte valdis dombrovskis_credite_neperformante.jpg

vicepresedinte CE valdis dombrovskis
©

Continuarea îmbunătățirii ratelor creditelor neperformante și viitoare măsuri pentru reducerea stocurilor de astfel de credite și prevenirea acumulării lor fac parte din evoluțiile prezentate în primul raport pe această temă, publicat joi, 18 ianuarie, de Comisia Europeană. Reducerea creditelor neperformante este importantă pentru buna funcționare a Uniunii bancare și a Uniunii piețelor de capital, precum și pentru stabilitatea și integrarea sistemului financiar din UE, în vederea îmbunătățirii și consolidării creșterii economice în Europa.

18/01/2018

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele Comisiei Europene responsabil cu stabilitatea financiară, serviciile financiare și Uniunea piețelor de capital, a declarat: „Reducerea nivelului de credite neperformante este esențială pentru diminuarea riscurilor în sectorul bancar și pentru finalizarea Uniunii bancare. Eforturile concertate ale băncilor, autorităților de supraveghere, statelor membre și Comisiei au produs deja rezultate, dar trebuie să continuăm aceste eforturi pentru a reduce și mai mult nivelurile creditelor neperformante. Vrem ca băncile din toate statele membre UE să își recâștige capacitatea deplină de a acorda împrumuturi companiilor și gospodăriilor, prevenind în același timp acumularea de noi credite neperformante.

Potrivit raportului:

  • tendința pozitivă de scădere a ratelor creditelor neperformante și de creștere a ratelor de acoperire s-a consolidat și continuat în a doua jumătate a anului 2017;
  • ratele creditelor neperformante sunt în scădere în aproape toate statele membre, deși situația diferă în mod semnificativ de la unul la altul;
  • reducerea riscurilor își face simțită prezența în sistemul bancar european și va sprijini progresele în vederea finalizării Uniunii bancare;
  • UE este pe drumul cel bun în ceea ce privește punerea în aplicare a Planului de acțiune pe acest subiect.

Etape următoare

În primăvară, Comisia va propune un pachet cuprinzător de măsuri, axat pe patru domenii: (i) acțiuni de supraveghere; (ii) reforma cadrelor de restructurare, insolvență și recuperare a datoriilor; (iii) dezvoltarea de piețe secundare pentru activele neperformante; și (iv) sprijinirea restructurării sistemului bancar. 

Comisia a invitat statele membre și Parlamentul European să ajungă rapid la un acord în ceea ce privește propunerea privind insolvența companiilor.

Context

Având în vedere că unul dintre principalele riscuri generate de problemele nesoluționate din sistemul bancar european îl reprezintă creditele neperformante, Comisia a propus, în octombrie 2017, să acorde măsurilor de reducere a creditelor neperformante un rol mai proeminent în cadrul procesului de finalizare a Uniunii bancare, urmărind, în paralel, partajarea și reducerea riscurilor.

În iulie 2017, Consiliul a adoptat „Planul de acțiune pentru abordarea creditelor neperformante în Europa”. Acesta face apel la diverse instituții — inclusiv Comisia — să ia măsuri adecvate pentru a răspunde mai bine provocărilor legate de ratele creditelor neperformante în Europa. Consiliul a convenit, de asemenea, să analizeze evoluția creditelor neperformante în Uniune pe baza unui raport al Comisiei.

 

Persoane de contact pentru presă:

Vanessa MOCK (+32 2 295 61 94)

Letizia LUPINI (+32 2 295 19 58)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Fișă infornativă privind progresele în ceea ce privește reducerea creditelor neperformante în Europa

Fișă informativă privind raportul referitor la reducerea creditelor neperformante

Raport de progres referitor la reducerea creditelor neperformante (CNP)

/romania/file/comisar-jourovadiscursuriilegalejpg_rocomisar jourova_discursuri_ilegale.jpg

vera jourova
©

România face parte dintre statele membre UE în care procentul discursurilor ilegale de incitare la ură eliminate din mediul online de companiile IT depășește media europeană (76,2% vs. 70%). Aceasta este una dintre constatările celei mai recente evaluări a Codului de conduită pe această temă, publicată de Comisia Europeană vineri, 19 ianuarie. Totodată, ea arată că firmele își îndeplinesc în mare măsură angajamentul de a elimina majoritatea acestor discursuri în 24 de ore, dar că mai sunt și aspecte de soluționat, cum ar fi furnizarea unui feedback sistematic utilizatorilor.

19/01/2018

Vĕra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Internetul trebuie să fie un loc mai sigur, fără discursuri ilegale de incitare la ură, fără conținut rasist și xenofob. În prezent, Codul de conduită se dovedește a fi un instrument util de combatere rapidă și eficientă a conținutului ilegal. Acest lucru demonstrează că, atunci când există o colaborare strânsă între companiile din domeniul tehnologiei, societatea civilă și factorii de decizie, putem să obținem rezultate și, în același timp, să păstrăm libertatea de exprimare. Aș dori ca, în același fel, companiile de IT să manifeste o fermitate similară și în alte chestiuni importante, cum ar fi combaterea terorismului sau a condițiilor de utilizare nefavorabile pentru utilizatorii lor.

În România, au fost raportate 63 de cazuri în perioada de monitorizare pentru a treia evaluare (6 noiembrie - 15 decembrie 2017). Pe ansamblul Uniunii, au fost trimise 2.982 de notificări, dintre care 1.802 de către utilizatorii obișnuiți și 1.180 de raportori de încredere (trusted flaggers). Compania Facebook a primit cel mai mare număr de notificări (1.408), urmată de Twitter (794) și YouTube (780). Notificările de discursuri de incitare la ură au fost transmise de 33 de organizații și 2 autorități naționale.

Rata de eliminare a discursurilor a crescut constant, de la 28% în 2016, la prima evaluare, la 70% în prezent. În plus, 81% din notificări sunt examinate în primele 24 de ore, cifra lor dublându-se de la prima rundă de monitorizare.

În afara de furnizarea de feedback utilizatorilor, mai sunt necesare progrese și în ceea ce privește raportarea situaților notificate și către poliție sau procuratură (doar unul din cinci cazuri notificate companiilor IT fiind și raportate autorităților), precum și anchetarea lor promptă.

Comisia a creat o rețea de cooperare și schimb de bune practici pentru autoritățile naționale, societatea civilă și companii și oferă sprijin financiar și orientări operaționale în domeniu. Aproximativ două treimi din statele membre dispun în prezent de un punct național de contact privind discursurile on-line de incitare la ură. În primăvara anului 2018, este prevăzut un dialog special pe această temă între autoritățile competente din statele membre și companiile de IT.

În plus, Instagram și Google+ au anunțat că aderă și ele la Codul de conduită, ceea ce înseamnă că și mai mulți actori vor face obiectul acestuia.

Etape următoare

Comisia va continua să monitorizeze periodic punerea în aplicare a Codului de către companiile de IT participante, cu ajutorul organizațiilor societății civile. și intenționează să-l aplice și la alte platforme on-line. Dacă eforturile nu vor fi continuate sau dacă vor fi încetinite, Comisia va avea în vedere luarea de măsuri suplimentare.

Context

Decizia-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei incriminează incitarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională ori etnică. Discursurile de incitare la ură, așa cum sunt definite în decizia-cadru menționată, constituie o infracțiune și atunci când sunt formulate în mediul on-line.

 

Persoane de contact pentru presă:

Christian WIGAND (+32 2 296 22 53)

Melanie VOIN (+ 32 2 295 86 59)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă

Al treilea raport de monitorizare – fișă informativă

Rapoarte - Codul de conduită

Întrebări și răspunsuri

Pages

Subscribe to RSS - reprezentanta romania