Reprezentanţa în România

reprezentanta romania

/romania/file/comisar-karmenu-vellajpg_rocomisar karmenu vella.jpg

comisar karmenu vella
©

Comisarul european Karmenu Vella, responsabil pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, se va afla într-o vizită oficială la București, în perioada 22-23 februarie.

Data: 
22/02/2018 - 09:30 - 23/02/2018 - 14:00

Mai multe detalii despre programul vizitei sunt disponibile aici.

/romania/file/retelesocialejpg_roretele_sociale.jpg

retele_sociale
©

Facebook, Twitter și Google+ au operat o serie de modificări la nivelul clauzelor de furnizare a serviciilor, în urma solicitărilor Comisiei Europene de respectare a normelor UE privind protecția consumatorilor. Cu toate acestea, modificările publicate joi, 15 februarie, asigură numai într-o anumită măsură respectarea cerințelor prevăzute de legislația UE.

15/02/2018

Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Platformele de comunicare socială sunt utilizate pentru publicitate și în scopuri comerciale, prin urmare trebuie să respecte pe deplin normele privind protecția consumatorilor. Mă bucur că eforturile autorităților naționale de a asigura respectarea normelor UE menite să protejeze consumatorii dau rezultate, iar în prezent unele societăți sporesc siguranța platformelor lor pentru consumatori; cu toate acestea, este inacceptabil ca normele în cauză să nu fie încă pe deplin respectate și ca acest proces să dureze atât de mult. Acest lucru nu face decât să confirme faptul că avem nevoie de «noi avantaje pentru consumatori»: normele UE privind protecția consumatorilor ar trebui să fie respectate și, dacă aceste societăți nu se conformează, ele ar trebui să fie sancționate.

Printre primele beneficii aduse de aceste modificări se numără: consumatorii din UE nu vor mai fi nevoiți să renunțe la drepturile lor obligatorii, cum ar fi dreptul de a se retrage dintr-o achiziție online, vor putea să depună plângeri în Europa, și nu în California, iar platformele își vor asuma partea de responsabilitate care le revine față de consumatorii din UE, la fel ca furnizorii de servicii offline. Totuși sunt necesare măsuri suplimentare.

În timp ce ultimele propuneri ale Google par a fi conforme cu solicitările formulate de autoritățile de protecție a consumatorilor, Facebook și, mai ales, Twitter au răspuns doar parțial chestiunilor importante legate de răspunderea lor și de modul în care utilizatorii sunt informați cu privire la eventuala eliminare a conținutului sau la rezilierea contractului.

Operatorii de platforme de comunicare socială au fost de acord, în mod specific, să modifice:

  • clauzele de furnizare a serviciilor care limitează sau exclud complet răspunderea rețelelor de comunicare socială în legătură cu prestarea serviciilor;
  • clauzele care le impun consumatorilor să renunțe la drepturile obligatorii în UE, cum ar fi dreptul de a se retrage dintr-o achiziție online;
  • clauzele care privează consumatorii de dreptul lor de a sesiza o instanță judecătorească din statul lor membru de reședință și impun, în schimb, aplicarea legislației din California;
  • clauza prin care platforma este eliberată de obligația de a identifica mesajele cu caracter comercial și conținutul sponsorizat.

Etapele următoare

Astfel cum s-a menționat deja în Comunicarea privind combaterea conținutului online ilegal publicată în septembrie 2017, Comisia se așteaptă ca platformele online să identifice și să elimine rapid și în mod proactiv conținutul online ilegal, precum și să prevină reapariția acestuia. Comisia pregătește în prezent acțiunile ulterioare acestei comunicări. 

Autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor și Comisia vor monitoriza punerea în aplicare a modificărilor promise și vor utiliza în mod activ procedura de notificare și de acțiune pusă la dispoziție de societăți. Acestea se vor concentra mai ales pe conținutul comercial ilegal privind abonamentele nedorite și alte tipuri de înșelătorii. În plus, este posibil ca autoritățile să ia măsuri atunci când acest lucru va fi necesar, inclusiv măsuri de asigurare a respectării legislației.

Comisia va prezenta în luna aprilie documentul intitulat „Noi avantaje pentru consumatori”. Această reformă va propune modernizarea legislației în vigoare privind protecția consumatorilor și asigurarea aplicării adecvate a acesteia.

Context

La data de 16 martie 2017 a avut loc o reuniune între autoritățile UE pentru protecția consumatorilor și Comisia Europeană, pe de o parte, și societățile vizate, pe de altă parte, pentru a asculta și a discuta soluțiile propuse de acestea din urmă. În urma reuniunii, societățile au adus o serie de modificări clauzelor și condițiilor lor. Cu toate acestea, Comisia și autoritățile de protecție a consumatorilor consideră că sunt necesare și alte modificări, care trebuie să fie realizate de urgență (a se vedea comunicatul de presă).

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Melanie VOIN (+ 32 2 295 86 59)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Tabel cu modificările aduse clauzelor și condițiilor

Regulamentul UE privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului (CPC)

/romania/file/comisar-corina-cretustrasbourgweb2jpg_rocomisar corina cretu_strasbourg_web_2.jpg

comisar european corina cretu
©

Joi, 15 februarie, Comisia a propus alocarea unei sume de 104 milioane de euro din Fondul de solidaritate celor patru state membre UE afectate de dezastre naturale în 2017. Acesta este unul dintre rezultatele concrete ale promisiunii Comisiei Juncker de a oferi mai mult decât simple vorbe de încurajare sau condoleanțe, atunci când un stat membru UE este afectat de un dezastru. Sumele alocate din Fondul de solidaritate al UE pot fi utilizate pentru a sprijini eforturile de reconstrucție și pentru a acoperi o parte din costurile legate de serviciile de urgență, de cazarea temporară, de operațiunile de curățare și de protejare a patrimoniului cultural, în scopul reducerii poverii financiare suportate de autoritățile naționale.

15/02/2018

Comisarul pentru politică regională Corina Creţu a declarat: "În Portugalia, în Spania, sau de la îndepărtata insulă grecească Lesbos din Marea Egee și până la teritoriile franceze de peste mări, din zona Caraibelor, UE este mereu alături de cei afectați de tragedii. Încă o dată, Fondul de solidaritate este dovada directă a sprijinului UE în urma unor dezastre naturale pentru a ajuta cetățenii să își refacă propria viață."

Cele 104 milioane de euro sunt alocate/distribuite după cum urmează:

  • 50,6 milioane de euro pentru Portugalia și 3,2 milioane de euro pentru Spania, care au fost afectate de incendiile de pădure din timpul verii și din luna octombrie. Incendii de pădure violente au afectat regiunile Centrală și de Nord din Portugalia, ducând la numeroase pierderi de vieți omenești și copleșind serviciile de pompieri și de salvare. Regiunea spaniolă Galicia, din imediata vecinătate, a fost de asemenea afectată. UE a asigurat mai întâi sprijin prin intermediul Mecanismului de protecție civilă și al serviciului de sateliți Copernicus, iar ulterior a oferit asistență financiară prin intermediul flexibilizării programelor cu finanțare europeană. Astfel, în august 2017, 45 milioane de euro din fondurile politicii de coeziune pentru programul regional dedicat regiunii portugheze centrale (Centro) au fost redirecționate către sprijinirea companiilor locale afectate de incendii. Programul de dezvoltare rurală pentru regiunea continentală (Continente) a fost modificat tocmai pentru a suplimenta cu 22 milioane de euro fondurile alocate inițial măsurilor de prevenire a incendiilor de pădure. În noiembrie 2017, UE a plătit, de asemenea, Portugaliei o primă tranșă de 1,5 milioane euro din ajutorul financiar total aprobat acestui stat memru prin intermediul Fondului de solidaritate.
  • 49 milioane de euro pentru regiunile franceze Sf. Martin și Guadelupa, pentru pagubele produse de uraganele Irma și Maria. Cele două regiuni de peste mări au fost afectate serios de uragane devastatoare în septembrie 2017, în special Sf. Martin. Fondurile vor contribui la redresarea celor două regiuni. Totodată, Comisia caută soluții pentru a sprijini în continuare aceste regiuni să facă față efectelor generate de schimbările climatice, în conformitate cu Noua strategie pentru regiunile de peste mări. Comisia caută, de asemenea, modalități pentru ca Sf. Martin și regiunea olandeză a insulei, Sint-Maarten, să se redreseze împreună cu sprijinul fondurilor europene, în particular prin programul lor de cooperare inter-regională. Suma de 49 de milioane de euro include și un avans de 5 milioane de euro, plătit în decembrie 2017.
  • 1,3 milioane de euro pentru insula grecească Lesbos, afecatată de un cutremur și mai multe replici ale acestuia în iunie 2017. Țara a primit deja o primă tranșă de asistență financiară  din Fondul de solidaritate al UE în valoare de 136.000 euro, în octombrie 2017.

Context

Când un stat membru este afectat de un dezastru natural, UE oferă întâi asistență prin intermediul instrumentelor sale de răspuns în situații de urgență – și intenționează să consolideze această asistență prin propunerea unui nou sistem european de gestionare a dezastrelor naturale, RescEU – și apoi, pe termen mai lung, prin asistența financiară pentru reconstrucție.

Propunerea Comisiei de asistență din Fondul de solidaritate trebuie aprobată de Parlamentul European și de Consiliul UE.  Finanțarea va ajunge în statele membre la scurt timp după aprobare.

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Sophie DUPIN DE SAINT-CYR (+32 2 295 61 69)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Fondul de solidaritate al UE

Fișă informativă – Cum se calculează asistența din Fondul de solidaritate?

Fondul de solidaritate al UE în Portugalia

Fondul de solidaritate al UE în Spania

Fondul de solidaritate al UE în Franța

Fondul de solidaritate al UE în Grecia

Intervenții prin Fondul de solidaritate al UE începând cu anul 2002

@EU_Regional @CorinaCretuEU

/romania/file/comisar-mariannethyssen2017jpg_rocomisar marianne_thyssen_2017.jpg

comisar marianne_thyssen
©

Ocuparea forței de muncă în UE a continuat să crească peste așteptări în cursul celui de-al treilea trimestru al anului 2017, în timp ce rata șomajului a rămas în scădere, potrivit celui mai recent buletin trimestrial privind evoluțiile din domeniul ocupării și afacerilor sociale, publicat luni, 12 februarie. România a înregistrat printre cele mai mari creșteri, atât în ce privește productivitatea muncii (peste 3%), cât și ocuparea forței de muncă (5,2%).

12/02/2018

Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a declarat: „Economia Europei este din nou în creștere. Cu peste 236 de milioane de persoane încadrate în muncă, ocuparea forței de muncă în UE a atins cel mai înalt nivel înregistrat vreodată. În ceea ce privește șomajul, acesta se află în continuă scădere. Ar trebui să valorificăm la maximum această dinamică economică pozitivă, astfel încât să putem pune în practică, pentru cetățeni, drepturile noi și mai eficace stabilite în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale: condiții de muncă echitabile, un acces egal la piața forței de muncă și o protecție socială decentă. A sosit momentul să ne asigurăm că toți cetățenii și lucrătorii pot beneficia de aceste evoluții pozitive de pe piața forței de muncă.

Buletinul trimestrial confirmă îmbunătățirea situației de pe piața muncii la nivel european:

  • ocuparea forței de muncă a crescut cu 1,7%, ceea ce corespunde unui număr suplimentar de 4 milioane de persoane încadrate în muncă, dintre care 2,7 milioane în zona euro, locurile de muncă permanente și cu normă întreagă fiind principalii factori care au contribuit la această creștere;
  • productivitatea muncii a crescut cu 0,8% față de cel de-al treilea trimestru al anului 2016, cea mai ridicată rată de creștere fiind înregistrată în Letonia, Lituania, Polonia și România (cel puțin 3% față de perioada anterioară);
  • situația financiară a gospodăriilor a continuat să se îmbunătățească, înregistrând o rată de creștere de aproximativ 1,5% de la un an la altul, determinată în principal de creșterea veniturilor din muncă;
  • cererea, precum  și deficitele, de forță de muncă au continuat să crească, rata globală a locurilor de muncă vacante ajungând la 2% în cel de-al treilea trimestru al anului 2017.

Context

Buletinul trimestrial privind evoluția forței de muncă și a situației sociale în Europa oferă o imagine de ansamblu asupra recentelor evoluții sociale și de pe piața muncii din UE. El examinează schimbările pe termen scurt ale PIB și tendințele ocupării forței de muncă.

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Sara SOUMILLION (+32 2 296 70 94)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Buletin trimestrial privind evoluția forței de muncă și a situației sociale în Europa – februarie 2018 (inclusiv date pentru România)

Site web privind Pilonul european al drepturilor sociale

Analiza situației sociale și a pieței muncii realizată de DG EMPL

/romania/file/numarurgenta112jpg_ronumar_urgenta_112.jpg

numar_urgenta_112
©

Serviciul 112 a devenit mai eficient o dată cu creșterea ratei de localizare a apelurilor efectuate, o arată cel mai recent raport anual privind implementarea în statele membre a numărului european de urgență, publicat în data de 9 februarie.

09/02/2018

Anual, circa 300.000 de persoane nu pot descrie cu locul în care se află în momentul efectuării apelului de urgență, din varii motive. În sprijinul acestora, a început implementarea unei noi tehnologii, pentru o localizare mobilă avansată (Advanced Mobile Location - AML). Această funcționalitate este disponibilă deocamdată doar pe telefoanele cu sistem de operare Android din următoarele 7 țări: Austria, Belgia, Estonia, Finlanda, Irlanda, Lituania și Marea Britanie. Prin intermediul acesteia, un apelant ar putea fi localizat în mod automat cu o precizie de sub 100 metri.

Un alt pas major în creșterea eficienței acestui serviciu îl reprezintă implementarea funcției eCall, toate mașinile noi de pe piața europeană urmând să aibă activat acest sistem de apelare automată în caz de accidente. România se numără printre țările în care a fost testat proiectul-pilot.

Potrivit datelor in raport, România se număra, în 2017, printre țările cu cei mai rapizi timpi de răspuns la apelurile de urgență, înregistrând 3.92 secunde/apel în medie, dar și printre țările cu cele mai mici rate ale apelurilor abandonate, de doar 4,34%. De asemenea, tot în 2017, au fost înregistrate 14,1 milioane apeluri, cu aproape 1 milion mai puține decât în anul precedent, iar 94% dintre apeluri au fost preluate într-un interval de sub 10 secunde. Rata apelurilor false a scăzut la 56,49%, cu circa 4 procente mai mică decât în 2016.

Context

11 februarie este Ziua dedicată numărului european de urgență 112. În fiecare an, în jurul acestei date, Comisia Europeană publică un raport privind implementarea sistemului 112 în statele membre UE.

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie Vandystadt – Tel. +32 229 67083

Inga Höglund – Tel.: +32 229 50698

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Raport 2017 privind implementarea numărului unic 112

Anexa 1 – rapoarte de țară

Anexa 2 – statistici privind apelurile

Localizarea apelurilor prin tehnologia AML

Implementarea eCall pe noile autoturisme

/romania/file/investeuimaginegeneralajpg_roinvesteu_imagine_generala.jpg

investeu
©

Potrivit celor mai recente estimări, publicate în data de 9 februarie, Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS) – elementul central al planului de investiții pentru Europa, așa-numitul Plan Juncker – mobilizează investiții de 264,3 miliarde de euro. Această sumă reprezintă 84% din obiectivul inițial, stabilit pentru vara anului 2018, și anume mobilizarea unui volum total de investiții de 315 miliarde de euro.

09/02/2018

România se plasează pe locul 24 între statele membre, în ceea ce privește valoarea investițiilor atrase raportată la PIB, doar 1,176 miliarde de euro fiind mobilizate până în prezent la nivel național prin Planul Juncker. Pe primele locuri în UE, la nivelul lunii februarie, erau: Grecia, Estonia, Bulgaria, Portugalia și Spania.

Acordurile de finanțare ce vor beneficia de garanții de la bugetul UE totalizează în prezent 53,2 miliarde de euro și acoperă proiecte din toate cele 28 state membre UE. Astfel, au fost aprobate acorduri pentru 366 de proiecte de infrastructură și inovare, ce însumează o finanțare de 40,4 miliarde de euro prin FEIS. Pe lângă acestea, au fost aprobate acorduri, în valoare de 12,8 miliarde de euro, dedicate firmelor de dimensiuni reduse (IMM-uri), un număr de aproximativ 589.000 de astfel de companii urmând să beneficieze de prevederile acestora.

 

Persoane de contact pentru presă:

Vanessa Mock – Tel.: +32 229 56194

Siobhán Millbright – Tel.: +32 229 57361

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Anunț de presă

Fișă informativă de țară: România (PDF)

Clasamentul statelor membre privind finanțarea prin FEIS

Mai multe informații în pagina dedicată Planului Juncker

/romania/file/road2sibiubanner2018webjpg_roroad2sibiu_banner_2018_web.jpg

road2sibiu
©

În pregătirea reuniunii informale a liderilor din 23 februarie 2018, Comisia Europeană a prezentat miercuri, 14 februarie, o serie de măsuri practice care ar putea eficientiza activitatea Uniunii Europene și îmbunătăți legătura dintre liderii instituțiilor UE și cetățenii europeni.

14/02/2018

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: „Prin Foaia de parcurs de la Bratislava, Declarația de la Roma și acum Agenda liderilor, Europa pune accentul, pe bună dreptate, pe crearea unei Uniuni care să le ofere cetățenilor săi rezultate concrete și tangibile cu privire la chestiunile care sunt importante pentru ei. Trebuie să continuăm pe această cale. Eu am spus mereu că funcția este mai importantă decât forma – acum nu este momentul să purtăm discuții îndelungate privind reforma instituțională sau modificarea tratatului. Există, însă, o serie de măsuri pe care le putem lua pentru a ne realiza și mai eficient prioritățile principale. Există multe opțiuni, însă obiectivul trebuie să fie unul singur: crearea unei Europe care să răspundă așteptărilor.

Candidații cap de listă: valorificarea experienței din 2014 de desemnare a candidaților cap de listă („Spitzenkandidaten”)

Procesul electoral din 2014 a consolidat relația dintre cele trei instituții ale UE și a îmbunătățit eficiența activității lor. Le-a ajutat să se alinieze în jurul unui program de lucru comun pentru următorul mandat de cinci ani, ceea ce a permis Comisiei Juncker să își orienteze activitatea într-o direcție cu un caracter politic mai pronunțat și să se concentreze pe domeniile în care Uniunea obține rezultatele cele mai bune, lăsând restul în seama statelor membre.

În discursul său din 2017 privind starea Uniunii, președintele Juncker a declarat că experimentul din 2014, și anume desemnarea unor „candidați cap de listă”, ar trebui să continue. În acest sens, Comisia Europeană a prezentat modul în care procesul poate fi îmbunătățit pe baza Tratatelor actuale, respectându-se totodată echilibrul dintre instituțiile UE și dintre statele membre. Printre altele, partidele politice sunt invitate să își aleagă candidații cap-de-listă mai devreme, înainte de sfârșitul anului 2018, și să înceapă campania electorală mai devreme. Astfel, alegătorii ar avea mai multe posibilități de a-i cunoaște pe cei care își prezintă candidatura și programele politice promovate de aceștia.

Comisia recomandă, de asemenea, ca legătura dintre partidele naționale și partidele europene să devină mai vizibilă. Partidele politice de la nivel național ar trebui să indice mai clar partidele europene la care sunt afiliate, de exemplu prin utilizarea siglelor acestora în materialele electorale și pe buletinele de vot. Acestea ar trebui, de asemenea, să își exprime o poziție clară referitoare la subiectele importante de interes european, intenția de a se înscrie în grupurile politice din Parlamentul European și candidatul pe care îl susțin pentru președinția Comisiei Europene.

Componența Parlamentului European și a Comisiei Europene

Liderii din cadrul Consiliului European trebuie să decidă, pe baza unei propuneri din partea Parlamentului European, componența Parlamentului European pentru legislatura 2019-2024 și ce se va întâmpla cu locurile rămase vacante, care ar fi trebuit să îi revină Marii Britanii. O opțiune ar fi rezervarea unora dintre aceste locuri pentru o circumscripție electorală transnațională. Deși într-o rezoluție recentă (din 7 februarie), Parlamentul European a votat împotriva instituirii unei circumscripții electorale transnaționale, acesta a lăsat totuși loc de discuții viitoare. O serie de state membre și-au exprimat recent sprijinul pentru această idee, în timp ce altele și-au exprimat dezacordul. O circumscripție electorală transnațională ar putea consolida dimensiunea europeană a alegerilor, oferindu-le candidaților posibilitatea de a interacționa cu un număr mai mare de cetățeni din întreaga Europă. Pe de altă parte, în mod normal, parlamentarii îi reprezintă pe alegătorii care i-au votat la nivel local sau național și comunică îndeaproape cu ei, atât din considerente de răspundere, cât și pentru a putea aborda preocupările exprimate de aceștia. Comisia se pronunță în favoarea ideii listelor transnaționale, însă aceasta va necesita acordul unanim în cadrul Consiliului și modificarea legislației electorale din toate cele 27 de state membre anul viitor, pentru a se putea aplica alegerilor din 2019.

În prezent, Colegiul comisarilor este alcătuit din 28 de membri, câte unul din fiecare stat membru - în conformitate cu Decizia Consiliului European din 22 mai 2013. Înainte de desemnarea următoarei Comisii Europene, liderii vor trebui să decidă dacă păstrează principiul unui membru din fiecare stat sau dacă reduc numărul de membri ai Comisiei. Un executiv de dimensiuni mai mici ar putea, teoretic, să funcționeze mai eficient, să fie mai ușor de gestionat și ar permite o distribuție mai echilibrată a portofoliilor. Pe de altă parte, o Comisie mai restrânsă ar însemna că unele state membre nu ar fi reprezentate la nivelul politic al instituției și ar pierde avantajul menținerii unui canal de comunicare politică directă cu cetățenii și autoritățile din țara lor de origine.

Un președinte cu mandat dublu pentru Comisie și Consiliu

În discursul său din 2017 privind starea Uniunii, președintele Juncker a sugerat pentru prima dată ideea unui președinte cu mandat dublu. Deținerea de către aceeași persoană a funcțiilor de președinte al Consiliului European și de președinte al Comisiei Europene ar putea eficientiza structura Uniunii. Acest lucru este posibil în temeiul Tratatelor actuale, iar un mandat dublu nu implică fuzionarea celor două instituții. Președintele Comisiei Europene este deja membru al Consiliului European și niciunul dintre cei doi președinți nu votează în Consiliul European; rolul lor este să consilieze, să ofere contribuții bazate pe activitatea serviciilor aflate în subordinea lor și să faciliteze crearea unor punți de legătură și găsirea unui numitor comun.

Dialogurile cu cetățenii

Comisia Europeană organizează periodic dialoguri cu cetățenii la care participă membri ai Comisiei, deputați în Parlamentul European, reprezentanți ai administrațiilor naționale, locale și regionale, precum și ai societății civile. Din 2012 până acum s-au desfășurat aproape 500 de astfel de dezbateri publice interactive în 160 de locații, iar Comisia va intensifica frecvența acestora până la alegerile europene din mai 2019, propunându-și să organizeze aproximativ alte 500 de evenimente. Comisia salută, de asemenea, inițiativele statelor membre de a organiza propriile dialoguri naționale cu cetățenii referitoare la viitorul Europei și este pregătită să ofere sprijin ori de câte ori va fi posibil, de exemplu prin stabilirea unei conexiuni între acest proces și consultarea online privind viitorul Europei, care ar putea rămâne deschisă până la 9 mai 2019. Comisia va comunica beneficiile experienței sale statelor membre.

Context

Ideile și opțiunile propuse sunt o urmare directă a Raportului Comisiei Europene (din 8 mai 2015) privind alegerile pentru Parlamentul European din 2014, în care s-a exprimat angajamentul de a se identifica modalitățile de consolidare în continuare a dimensiunii europene și a legitimității democratice a procesului decizional al UE, precum și de a se examina în continuare motivele prezenței scăzute la vot înregistrate în mod constant în unele state membre și de a se găsi soluții.

 

Persoane de contact pentru presă:

Natasha BERTAUD (+32 2 296 74 56)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicare: O Europă care răspunde așteptărilor: opțiuni instituționale pentru a eficientiza activitatea Uniunii Europene

Recomandare privind consolidarea caracterului european și a desfășurării eficiente a alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European

Raportul Comisiei Europene privind alegerile pentru Parlamentul European din 2014

Raportul din 2018 privind alegerile europene și locale

Fișe informative:

  • Opțiuni pentru a eficientiza activitatea Uniunii Europene
  • Componența Parlamentului European și a Consiliului European – la ce să ne așteptăm în 2019
  • Apariția „Spitzenkadidaten” și campania electorală europeană din 2014
  • Dialogul cu cetățenii în perspectiva alegerilor europene
  • Noi norme pentru ca alegerile europene din 2019 să fie mai transparente
  • Un președinte cu mandat dublu?
  • Vizite la parlamentele naționale și întâlniri ale membrilor Comisiei cu parlamentarii, de la începutul mandatului

/romania/file/presedinte-juncker2018jpg_ropresedinte juncker_2018.jpg

jean-claude juncker
©

Înaintea reuniunii informale a liderilor din 23 februarie 2018, Comisia Europeană a prezentat miercuri, 14 februarie, diversele opțiuni posibile – precum și consecințele financiare ale fiecăreia – pentru un buget al UE pe termen lung, nou și modern, care să asigure îndeplinirea obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020.

14/02/2018

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: „Un buget nu este un exercițiu contabil, ci o reflecție a priorităților și ambițiilor. Este viitorul nostru în cifre. Prin urmare, să discutăm mai întâi despre ce fel de Europă ne dorim. Ulterior, statele membre vor trebui să își susțină ambițiile cu finanțarea necesară. Trebuie să înțelegem cu toții că în discuțiile care ne așteaptă nu vom mai putea continua ca până acum și, în același timp, sunt ferm convins că putem reuși imposibilul, putem conveni în privința unui buget în care toți să fie beneficiari neți.

În cadrul reuniunii lor din 23 februarie, liderii din Uniunea Europeană vor discuta despre cum se pot asigura că prioritățile pe care le-au stabilit pentru Uniune, pe 16 septembrie 2016 la Bratislava și pe 25 martie 2017 prin Declarația de la Roma, sunt finanțate în mod adecvat, devenind, astfel, realitate. Cele două elemente – definirea priorităților comune și asigurarea resurselor necesare pentru ca Uniunea să le pună în aplicare – sunt indisociabile.

Comisia contribuie la această discuție importantă în trei moduri: (i) prin furnizarea datelor necesare privind bugetul UE și avantajele, realizările și valoarea adăugată a acestuia, (ii) prin elaborarea unor scenarii care ilustrează impactul financiar al diverselor opțiuni de politică posibile și (iii) prin evidențierea consecințelor pe care o eventuală întârziere a adoptării noului buget al UE le-ar putea avea asupra studenților, cercetătorilor, proiectelor de infrastructură și a multor altor aspecte.

Opțiuni pentru viitorul buget al UE

Atunci când se discută despre nivelul de ambiție al acțiunii UE în domenii cum ar fi protecția frontierelor externe ale UE, sprijinirea unei veritabile Uniuni europene a apărării, stimularea transformării digitale a Europei sau creșterea eficienței politicii de coeziune și a politicii agricole ale UE, este important ca liderii să aibă o idee clară privind ce ar însemna concret opțiunile lor din punctul de vedere al finanțării acordate la nivelul UE. Este ceea ce își propune contribuția prezentată de Comisie, prin cuantificarea impactului financiar al diverselor opțiuni de politică posibile. Acestea nu reprezintă propuneri ale Comisiei, ci ilustrări bazate pe idei avansate frecvent pe parcursul dezbaterii publice. Scopul lor este să ajute la focalizarea pe aspectele esențiale, să stimuleze discuțiile și să ofere o bază factuală solidă pentru luarea deciziilor importante care ne așteaptă.

De exemplu, dacă liderii convin să dea curs angajamentului frecvent formulat de a îmbunătăți protecția frontierelor externe ale UE, aceasta ar costa 20 până la 25 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani sau până la 150 de miliarde de euro pentru un sistem complet de gestionare a frontierelor UE. În mod similar, orice prioritate politică – Uniunea europeană a apărării, sprijinirea mobilității tinerilor, dinamizarea transformării digitale a Europei, stimularea cercetării și a inovării sau crearea unei veritabile Uniuni economice și monetare – va trebui să fie finanțată în mod corespunzător pentru a deveni realitate.

Modernizarea și finanțarea bugetului UE

Comisia prezintă, de asemenea, opțiuni pentru modernizarea bugetului UE, inclusiv prin consolidarea legăturii dintre obiectivele sale și modul în care acesta este finanțat. În plus, sunt prezentate posibilități pentru consolidarea legăturii – denumită de multe ori „condiționalitate” – dintre finanțarea acordată de UE și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii.

Calendarul adoptării este important, atât pentru cetățeni, cât și pentru agenții economici

Un acord politic rapid cu privire la un buget al UE nou și modern va fi esențial pentru a demonstra că Uniunea este pregătită să pună în practică agenda politică pozitivă conturată la Bratislava și la Roma.

Günther H. Oettinger, comisarul responsabil pentru buget și resursele umane, a declarat: „Trebuie să nu repetăm experiența nefericită din 2013, când bugetul actual al UE a făcut obiectul unui acord, cu o întârziere considerabilă. Dacă o astfel de întârziere s-ar repeta, peste 100.000 de proiecte finanțate de UE – în domenii-cheie cum ar fi sprijinirea companiilor, eficiența energetică, asistența medicală, educația și incluziunea socială – nu ar fi în măsură să demareze la timp, iar sute de mii de tineri nu ar putea beneficia de pe urma schimburilor Erasmus+ în 2021.

Un acord rapid reprezintă nu doar un deziderat politic, ci și un imperativ practic. Partenerii și beneficiarii finanțării acordate de UE – de la studenți și cercetători până la proiectele din domeniile infrastructurii, asistenței medicale sau energiei – precum și autoritățile naționale și regionale au nevoie de securitate juridică și financiară, precum și dreptul de a beneficia de aceasta. Comunicarea atrage atenția liderilor asupra unor exemple concrete privind impactul negativ pe care o întârziere l-ar avea asupra cetățenilor și companiilor din întreaga UE. Comisia consideră că ar trebui să nu se mai repete experiența nefericită a adoptării cu întârziere a bugetului actual al UE, care a fost însoțită de întârzieri semnificative în lansarea noilor programe și, în consecință, în realizarea priorităților de finanțare.

Etape următoare

În următoarele luni (cel mai târziu la începutul lunii mai 2018), Comisia Europeană va înainta propunerea sa oficială privind următorul buget pe termen lung al UE. Între timp, Comisia va continua să asculte opiniile tuturor părților interesate, inclusiv prin intermediul consultărilor publice privind prioritățile UE care au fost lansate în ianuarie 2018.

 

Persoane de contact pentru presă:

Alexander WINTERSTEIN (+32 2 299 32 65)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicarea „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020

Fișe informative

Document de reflecție privind viitorul finanțelor UE

Consultări publice: Viitorul finanțelor UE – exprimați-vă părerea privind bugetul UE după 2020

/romania/file/yoursayjpg-0_royour_say.jpg

campanie your say
©

În 16 februarie, elevi ai Colegiului Tehnic Decebal din Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinti, se vor întâlni cu Cristian Pîrvulescu, membru al Comitetului Economic și Social European (CESE), pentru a pregăti participarea la acțiunea „Europa ta, părerea ta” (Your Europe, Your Say! - YEYS), care va avea loc la Bruxelles, în perioada 15-16 martie 2018.

14/02/2018

Elevi din treizeci și trei de școli europene, din 28 de state membre și 5 țări candidate vor veni la Bruxelles și se vor adresa instituțiilor europene, prezentându-și părerea în legătură cu rolul care îi revine culturii în viitorul Europei. Vor căuta răspunsuri, vor dezbate și vor supune la vot trei propuneri, pe care instituțiile europene le vor lua în calcul în procesul de elaborare a politicilor.

Cristian Pîrvulescu va lucra cu elevii înaintea ședinței din martie, pentru a pregăti răspunsuri la câteva dintre principalele întrebări referitoare la viitorul culturii europene:

  • Ce este cultura europeană: este doar suma tradițiilor naționale sau există valori comune care ne fac pe toți europeni?
  • Care este rolul culturii și al schimburilor culturale în viața elevilor?
  • Ce poate face Uniunea Europeană pentru a promova cultura (cinema, muzică, dans, literatură, teatru etc.) și a proteja mai bine siturile patrimoniului cultural?
  • Ce rol ar putea juca cultura în renașterea economică a regiunilor și orașelor Europei?
  • Cum poate această renaștere să le ofere tinerilor noi oportunități, concretizate în noi locuri de muncă?

Manifestarea, intitulată „Europa ta, părerea ta!” (YEYS), este organizată de Comitetul Economic și Social European (CESE), vocea societății civile la nivel european, și constituie evenimentul emblematic al Comitetului dedicat tinerilor. Prin această inițiativă, CESE dorește să se asigure că opiniile, experiențele și ideile tinerei generații sunt luate în considerare în procesul de elaborare a politicilor UE.

Cristian Pîrvulescu este membru al CESE din 2007 și este activ în cadrul Grupului „Activități diverse”.

 

Persoană de contact pentru presă:

Siana GLOUHAROVA 

Unitatea de presă a CESE

tel: + 32 (0)2 546 92 76

@EESC_PRESS

 

Pagini utile

Detalii despre YEYS2018 pe pagina oficială a evenimentului

Înregistrarea video de anul trecut

VIDEO: Ce impact pozitiv are acțiunea CESE

/romania/file/comisarcorinacretu2018webjpg_rocomisar_corina_cretu_2018_web.jpg

comisar_european_corina_cretu
©

Comisia Europeană a publicat marți, 13 februarie, noi orientări în sprijinul funcționarilor din administrația publică de la nivel național, regional și local, care gestionează fonduri europene, pentru a garanta că procedurile de achiziții publice pentru proiectele cu finanțare UE sunt realizate în mod eficient și transparent.

13/02/2018

"Sprijinirea statelor membre în organizarea unor proceduri de licitație bine fundamentate pentru investițiile UE este esențială pentru a evita apariția de erori în bugetul UE și pentru a garanta că fiecare euro cheltuit are un impact major, în beneficiul direct al cetățenilor", a declarat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu.

Pachetul de orientări acoperă întregul proces, începând de la pregătirea și lansarea apelurilor pentru proiecte, până la selectarea și evaluarea ofertelor și implementarea contractelor. Ca atare, informațiile cuprinse în el pot fi utile chiar și în afara domeniului fondurilor UE. Pentru fiecare etapă, orientările includ recomandări pentru evitarea erorilor, exemple de bune practici, precum și pagini online și modele de formulare utile.

De asemenea, acesta explică modul în care pot fi valorificate la maximum oportunitățile oferite de directivele revizuite privind achizițiile publice (2014), cum ar fi reducerea birocrației și creșterea numărului de proceduri online care să faciliteze participarea firmelor mici la licitațiile publice și posibilitatea de a introduce noi criterii în atribuirea contractelor, astfel încât să fie selectate companii implicate în CSR (responsabilitate socială) și produse inovatoare și ecologice.

Fondurile structurale și de investiții europene (ESI) contribuie cu peste 450 miliarde de euro la economia reală a UE în perioada 2014-2020, jumătate din această sumă fiind investită prin intermediul achizițiilor publice.

Un infografic despre noile orientări, dar și alte informații despre ceea ce face Comisia pentru a ajuta statele membre să-și îmbunătățească modul în care gestionează și investesc fondurile UE sunt disponibile online.

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie Vandystadt – tel.: +32 229 67083

Sophie Dupin de Saint-Cyr – tel.: +32 229 56169

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Pages

Subscribe to RSS - reprezentanta romania