Reprezentanţa în România

reprezentanta romania

/romania/file/wifieubluefbjpg_rowifi_eu_blue_fb.jpg

wifi4eu
©

Municipalitățile interesate, din întreaga UE, sunt invitate să se înregistreze, începând de marți, 20 martie, în portalul on-line WiFi4EU, în scopul obținerii de finanțare europeană pentru instalarea de puncte de acces public și gratuit la internet wireless. Primele cereri de proiecte vor fi lansate la jumătatea lunii mai prin programul WiFi4EU, ce oferă bonuri în valoare de 15.000 de euro. Acestea pot fi utilizate de localități pentru a institui puncte de acces Wi-Fi în spații publice, cum ar fi biblioteci, muzee, parcuri sau piețe publice.

20/03/2018

Comisarul pentru economie și societate digitale Mariya Gabriel a declarat: "Prin inițiativa WiFi4EU, mii de persoane vor avea acces gratuit la internet în spații publice în întreaga UE. Datorită programului WiFi4EU, comunitățile locale vor putea aduce conectivitatea mai aproape de cetățeni, permițându-le acestora să beneficieze pe deplin de nenumăratele oportunități oferite de digitalizare. Acesta reprezintă un pas concret către realizarea pieței unice digitale."

Cum poate beneficia o municipalitate de un bon valoric WiFi4EU:

  1. etapa de înregistrare: începând cu data de 20 martie 2018, localitățile ar trebui să se înregistreze în portalul www.WiFi4EU.eu;
  2. etapa de depunere: primele cereri de finanțare vor putea fi depuse, începând cu mijlocul lunii mai 2018, localitățile înregistrate putând solicita bonuri valorice dintr-un prim lot de 1.000 de bonuri WIFI4EU, ce vor fi distribuite pe baza principiului „primul sosit, primul servit”;
  3. etapa de atribuire: Comisia va anunța cele 1.000 de localități care vor primi finanțare în această primă etapă, asigurându-se un echilibru geografic; fiecare țară participantă va primi cel puțin 15 bonuri valorice.

Localitățile vor putea utiliza bonurile WiFi4EU pentru a achiziționa și instala echipamente Wi-Fi (puncte de acces fără fir) în anumite centre ale vieții publice locale pe care le-au ales în acest sens. Costurile pentru întreținerea rețelei vor fi acoperite de localități. Rețele finanțate prin WiFi4EU vor fi gratuite, fără publicitate și nu vor colecta date cu caracter personal. Finanțarea va fi acordată numai rețelelor care nu se vor suprapune cu oferte gratuite, publice sau private, deja existente și cu o calitate similară în același spațiu public.

În următorii doi ani vor mai exista încă patru oportunități de depunere a cererilor de finanțare în cadrul WiFi4EU. Până în 2020, 120 milioane de euro din bugetul UE vor fi alocate pentru finanțarea echipamentelor necesare furnizării de servicii Wi-Fi publice gratuite, în aproximativ 8.000 de localități din toate statele membre, precum și din Norvegia și Islanda.

Context

Inițiativa WiFi4EU se înscrie în contextul unei revizuiri ambițioase a normelor UE din domeniul telecomunicațiilor, care include noi măsuri menite să răspundă nevoilor crescânde în materie de conectivitate ale europenilor și să stimuleze competitivitatea Europei.

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Inga HOGLUND (+32 2 295 06 98)

Julia-Henriette BRAUER (+32 2 298 07 07)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Întrebări și răspunsuri privind deschiderea etapei de înregistrare a programului WiFi4EU

Fișă informativă privind programul WiFi4EU

/romania/file/comisargabriel2018jpg_rocomisar_gabriel_2018.jpg

comisar_gabriel
©

Grupul de experți la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea online a propus luni, 12 martie, o definiție a fenomenului și a pledat pentru adoptarea unui cod de principii la care să adere platformele online și rețelele de socializare. Totodată, Comisia Europeană a dat publicității rezultatele unei consultări publice și unui studiu Eurobarometru în domeniu.

12/03/2018

Comisarul european pentru economie și societate digitale Mariya Gabriel a declarat: „Le mulțumesc membrilor Grupului de experți la nivel înalt și prof. Madeleine de Cock Buning pentru eforturile deosebite de coordonare depuse pentru respectarea termenelor foarte scurte. Grație tuturor opiniilor colectate și a vastei expertize colective, dispunem în prezent de o multitudine de resurse care ne vor ajuta să prezentăm opțiuni concrete pentru o mai bună abordare a riscurilor pe care le presupune dezinformarea răspândită online.

Raportul Grupului de experți la nivel înalt se concentrează în special pe problemele legate de dezinformarea online, și mai puțin pe "știrile false", considerând expresia din urmă neadecvată pentru a reflecta complexitatea fenomenului dezinformării. Documentul definește dezinformarea ca fiind informațiile false, inexacte sau înșelătoare care sunt concepute, prezentate și promovate în scopul de a obține un profit sau de a cauza intenționat un prejudiciu public. Fenomenul poate amenința procesele și valorile democratice și poate viza în mod specific diferite sectoare, cum ar fi sănătatea, știința, educația și finanțele. Se subliniază necesitatea implicării tuturor părților relevante în orice acțiune întreprinsă și recomandă, în primul rând, autoreglementarea.

Pentru a contracara dezinformarea, grupul recomandă promovarea educației în domeniul mass-mediei, dezvoltarea de instrumente care să fie puse la dispoziția utilizatorilor și a jurnaliștilor pentru a combate dezinformarea, protejarea diversității și a viabilității mass-mediei europene de știri și continuarea activității de cercetare privind impactul dezinformării în Europa. În ceea ce privește adoptarea unui cod de principii la care să adere platformele online și rețelele de socializare, sunt enunțate 10 principii de bază de respectat, unul dintre aceste fiind transparența, asigurată prin explicarea modului în care algoritmii selectează știrile prezentate. Platformele online sunt încurajate să ia măsuri eficace pentru îmbunătățirea vizibilității știrilor fiabile și să faciliteze accesul utilizatorilor la acestea. Grupul a recomandat și instituirea unei coaliții formate din mai multe părți interesate, pentru a se asigura că măsurile convenite sunt puse în aplicare, monitorizate și revizuite cu regularitate.

Potrivit rezultatelor consultării publice lansate în noiembrie 2017, alegerile și politicile în materie de migrație sunt principalele două categorii în care dezinformarea intenționată poate exercita o anumită influență, iar știrile false sunt de natură să genereze prejudicii pentru societate. Cetățenii au cel mai scăzut nivel de încredere în rețelele sociale, agregatorii de știri online, blogurile și site-urile web, iar impresia generală este că răspândirea dezinformării prin intermediul mijloacelor de comunicare socială este facilitat deoarece știrile false recurg la reacțiile emoționale ale cititorilor (88%), sunt diseminate pentru a orienta dezbaterea publică (84%) și sunt motivate de dorința de a obține venituri (65%). Jumătate din respondenți consideră că verificarea factuală a informațiilor după publicarea dezinformării nu reprezintă o soluție, deoarece aceasta nu va ajunge la persoanele care au văzut informațiile inițiale.

În sondajul Eurobarometru (aproximativ 26.000 de cetățeni intervievați), cetățenii europeni consideră că există multe știri false în UE, 83% din respondenți apreciind acest fenomen drept o amenințare la adresa democrației. Acest fapt subliniază importanța unui sector media de calitate: respondenții percep mijloacele de informare tradiționale ca fiind cele mai fiabile surse de știri (radioul 70%, televiziunile 66% și presa scrisă 63%), iar sursele online de știri și site-urile care găzduiesc materiale video drept cel mai puțin fiabile, cu o rată de încredere de 26% și, respectiv, 27%.

Context

Grupul de experți la nivel înalt a fost înființat pentru a oferi Comisiei consiliere privind fenomenul știrilor false. Cei 39 de experți numiți sunt reprezentanți ai societății civile, ai platformelor de comunicare socială, ai organelor de presă și ai mediului jurnalistic și academic.

Uniunea Europeană este deja activă în combaterea dezinformării, prin crearea grupului operativ East Stratcom, în 2015, sau prin propunerile recente ale Comisiei de modernizare a normelor UE privind drepturile de autor, care includ o dispoziție ce protejează jurnalismul de înaltă calitate.

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Julia-Henriette BRAUER (+32 2 298 07 07)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă

Raportul Grupului de experți la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea

Primele rezultate ale consultării publice

Prezentarea sondajului Eurobarometru

/romania/file/echitatesociala2018jpg_roechitate_sociala_2018.jpg

drepturi sociale
©

Înființarea unei Autorități Europene a Muncii (AEM) și asigurarea accesului la protecție socială pentru toți salariații și lucrătorii independenți fac obiectul noilor propuneri prezentate de Comisia Europeană marți, 13 martie. Acestea sunt însoțite de o comunicare pe tema monitorizării implementării Pilonului european al drepturilor sociale, strâns legată de Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice.

13/03/2018

Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a declarat: „Eforturile noastre de asigurare a unei mobilități echitabile a forței de muncă culminează cu propunerea de înființare a unei Autorități Europene a Muncii, esențială pentru buna funcționare a pieței europene a muncii. Ea va ajuta cetățenii și companiile care doresc să se stabilească într-un alt stat membru să găsească informațiile potrivite și va întări cooperarea dintre statele membre pentru aplicarea unor norme echitabile și eficiente. Prin propunerea noastră privind accesul la protecție socială, colaborăm cu statele membre pentru a ne asigura că nimeni nu este lăsat deoparte. Scopul nostru este să le garantăm cetățenilor accesul la prestații adecvate, indiferent de cum va evolua situația de pe piața muncii.

Înființarea AEM vizează un triplu obiectiv:

  • furnizarea de informații despre oportunitățile de lucru, ucenicie, recrutare și formare, precum și despre programele de mobilitate, pentru cetățeni și companii și acordarea de îndrumări referitoare la drepturi și obligații legate de viața, munca și/sau funcționarea într-un alt stat membru;
  • sprijinirea cooperării dintre autoritățile naționale în context transfrontalier și garantarea respectării fără dificultăți și în mod eficient a normelor UE care protejează și reglementează mobilitatea;
  • furnizarea de oportunități de mediere și facilitarea găsirii de soluții în cazul litigiilor transfrontaliere.

AEM va fi înființată cu statutul de nouă agenție descentralizată a UE și ar trebui să devină operațională în 2019, după încheierea procesului legislativ de constituire. Pentru a se înlesni înființarea Autorității și a se asigura că este operațională imediat după creare, Comisia instituie de asemenea un grup consultativ, alcătuit din reprezentanți ai principalelor părți interesate, care se va ocupa de aspectele practice ale viitoarei activități a acesteia.

Propunerea de recomandare a Consiliului privind accesul la protecție socială pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă are în vedere următoarele aspecte:

  • eliminarea disparităților formale în materie de protecție socială;
  • oferirea unei protecții sociale efective și adecvate;
  • facilitarea transferului drepturilor de asigurări sociale de la un loc de muncă la altul;
  • oferirea de informații transparente despre drepturile și obligațiile în materie de asigurări sociale salariaților și lucrătorilor independenți.

Pentru a completa atât inițiativele existente deja, cât și pe cele care se conturează la nivelul UE, Comisia și-a prezentat și viziunea referitoare la monitorizarea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, prin examinarea priorităților acestuia în cadrul ciclului anual al Semestrului european. De asemenea, ea a prezentat un document de lucru ce recapitulează cadrul juridic pentru fiecare din principiile Pilonului. 

Etape următoare

În conformitate cu procedura legislativă ordinară, propunerea de regulament pentru inființarea AEM urmează să fie examinată de Parlamentul European și de Consiliul UE.

Privind accesul la protecție socială pentru cei ce desfășoară activități independente, chestiunea urmează a fi examinată de Consiliul UE, care poate adopta recomandări pe baza unei propuneri a Comisiei în domeniile de competență ale UE.

Comisia va prezenta pachetul de inițiative miniștrilor pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale în cadrul reuniunii Consiliului din 15 martie, de la Bruxelles. Totodată, la Consiliul European din 22 și 23 martie 2018, șefii de state și de guverne vor repune în discuție implementarea Pilonului european al drepturilor sociale.

Context

Autoritatea Europeană a Muncii va completa și va facilita implementarea actualelor inițiative de garantare a unei mobilități echitabile, printre care revizuirea Directivei privind detașarea lucrătorilor, elaborarea legislației specifice care reglementează sectorul transportului rutier internațional și modernizarea normelor UE privind coordonarea sistemelor de securitate socială.

Propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind accesul la protecție socială vine ca răspuns la realitățile în schimbare de pe piața muncii.

Inițiativele fac parte din măsurile luate în vederea implementării Pilonului european al drepturilor sociale, concretizarea acestuia reprezentând un angajament politic și o răspundere comune. Monitorizarea implementării sale este fundamentală pentru asigurarea unui progres palpabil pe teren.

 

Persoane de contact pentru presă:

Christian WIGAND (+32 2 296 22 53)

Sara SOUMILLION (+32 2 296 70 94)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Comunicare: Monitorizarea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale

Fișă informativă: Pilonul european al drepturilor sociale

Notă de informare: Pilonul european al drepturilor sociale: Întrebări și răspunsuri despre Autoritatea Europeană a Muncii

Fișă informativă: Pilonul european al drepturilor sociale: Către o mobilitate echitabilă a forței de muncă: Înființarea unei Autorități Europene a Muncii

Notă de informare: Pilonul european al drepturilor sociale: Întrebări și răspunsuri pe marginea propunerii Comisiei de îmbunătățire a accesului la protecție socială pentru toți salariații și lucrătorii independenți

Fișă informativă: Pilonul european al drepturilor sociale: Accesul la protecție socială pentru salariați și lucrătorii independenți

Material jurnalistic cu linkuri către documente juridice de pe site-ul web al DG Ocuparea forței de muncă

/romania/file/ueucrainajpg_roue_ucraina.jpg

ue_ucraina
©

Un nou program de asistență macrofinanciară (AMF) pentru Ucraina, în valoare de până la 1 miliard de euro, propus de Comisia Europeană vineri, 9 martie, urmărește să valorifice progresele înregistrate în sprijinirea stabilizării economice și a reformelor structurale în cadrul celor trei AMF-uri anterioare.

09/03/2018

Vicepreședintele Valdis Dombrovskis, responsabil cu moneda euro și dialogul social, stabilitatea financiară, serviciile financiare și Uniunea piețelor de capital, a declarat: „Propunerea privind cel de-al patrulea program de asistență macrofinanciară, în valoare de 1 miliard de euro, demonstrează angajamentul Uniunii Europene de a fi alături de poporul ucrainean. Această solidaritate trebuie să meargă mână în mână cu un angajament continuu din partea autorităților ucrainene privind implementarea unui program ambițios de reforme care să asigure stabilitatea și prosperitatea acestei țări. Ne bazăm pe Parlamentul European și pe statele membre pentru sprijinul lor în realizarea acestui important program.

Propunerea  vine în urma unei cereri a autorităților ucrainene și a unor discuții directe între președintele Jean-Claude Juncker și președintele Ucrainei Petro Poroșenko. Toate plățile din cadrul programului propus, inclusiv prima, ar urma să fie condiționate de implementarea unor măsuri de reformă menite să remedieze vulnerabilitățile identificate în economia ucraineană. Stabilite printr-un memorandum de înțelegere, acestea ar urma să țină cont de măsurile încă neimplementate din precedentul program AMF și să includă acțiuni de intensificare a luptei împotriva corupției.

Etape următoare

Propunerea Comisiei privind un al patrulea program AMF pentru Ucraina va parcuge o procedură legislativă ordinară, ea fiind supusă aprobării Parlamentului European și Consiliului UE.

Context

Operațiunile de asistență macrofinanciară (AMF) fac parte dintr-un angajament mai amplu al UE cu țările vecine și sunt concepute ca instrument excepțional de reacție la criză al UE. Ele sunt disponibile pentru țările din vecinătatea Uniunii Europene care se confruntă cu dificultăți grave la nivelul balanței de plăți.

Uniunea Europeană a angajat până în prezent 12,8 miliarde de euro pentru sprijinirea procesului de reformă din Ucraina, inclusiv 2,8 miliarde de euro în cadrul a trei programe de asistență macrofinanciară, de la debutul crizei în 2014.

Pe lângă asistența macrofinanciară, Uniunea sprijină Ucraina printr-o serie de alte instrumente, cum ar fi ajutorul umanitar, sprijinul bugetar, programe tematice, precum și asistență tehnică și mecanisme mixte pentru sprijinirea investițiilor.

 

Persoane de contact pentru presă:

Johannes BAHRKE (+32 2 295 86 15)

Enda MCNAMARA (+32 2 296 49 76)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Asistența macrofinanciară

Asistență macrofinanciară pentru Ucraina

Relațiile UE-Ucraina

Site-ul web al Delegației UE în Ucraina

Informații privind operațiunile AMF, inclusiv rapoarte anuale

Site-ul web al relațiilor UE cu investitorii

/romania/file/jucariipericuloasejpg_rojucarii_periculoase.jpg

jucarii_periculoase
©

România a transmis 13 alerte privind produsele nealimentare periculoase, din cele 2.201 înregistrate pe plan european, pe primul loc în rândul acestora situându-se jucăriile (39%), urmate de autovehicule (23%) și cosmetice (15%), principalele riscuri asociate lor fiind cele chimice (46%), de incendiu (23%) și de sufocare (16%). Media europeană include o clasificare similară, jucării (29%) urmate de autovehicule (20%), doar locul trei fiind diferit – produse textile și de îmbrăcăminte (12%) -, iar la riscuri cele de vătămare sunt clasate pe primul loc (28%), urmate de cele chimice (22%) și de sufocare (17%). Datele de mai sus fac parte din raportul anual privind sistemul de alertă rapidă referitor la aceste produse pentru anul 2017, publicat de Comisia Europeană luni, 12 martie.

12/03/2018

Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Normele europene de protecție a consumatorilor garantează faptul că în UE sunt comercializate numai produse sigure. În caz contrar, sistemul de alertă rapidă ajută autoritățile să reacționeze prompt și să retragă toate produsele care ar putea provoca vătămări. Datorită acestui sistem, copiii noștri se pot juca în siguranță și putem preveni accidente mortale pe drumurile europene. Acesta este un bun exemplu de aplicare eficientă a normelor UE în domeniul protecției consumatorilor. Din păcate, în multe alte domenii, este nevoie să îmbunătățim aplicarea legii și să ne asigurăm că consumatorii se pot bucura într-adevăr de drepturile lor. Acesta este scopul inițiativei „Noi avantaje pentru consumatori”, care urmează să fie lansată.” 

Ca urmare a celor peste 2.000 alerte, s-au întreprins aproape 4.000 de acțiuni, cum ar fi retragerea produselor de pe piață. Aceasta arată că autoritățile naționale au monitorizat atent alertele difuzate în sistem și că au luat măsurile necesare pentru a contribui la o piață mai sigură pentru consumatori. 

Majoritatea produselor periculoase notificate în sistem au provenit din afara UE. China s-a situat pe primul loc ca țară de origine, însă procentul alertelor (în număr de 1.155) a rămas la 53%, la fel ca în anul precedent. Produsele periculoase de origine europeană au făcut obiectul a 413 notificări (26%). 

Etape următoare

Pentru a îmbunătăți și mai mult aplicarea legislației în domeniu, Comisia va prezenta în aprilie inițiativa „Noi avantaje pentru consumatori”, al cărei scop este modernizarea normelor existente și îmbunătățirea protecției consumatorilor.

Comisia va lucra în continuare la modernizarea sistemului de alertă rapidă, viitoarea etapă urmând să permită utilizatorilor să citească alertele în toate limbile oficiale ale UE.

Context

Începând din 2003, grație sistemului de alertă rapidă, informațiile referitoare la produsele nealimentare periculoase, retrase de pe piață și/sau rechemate oriunde în Europa, circulă rapid între statele membre și Comisia Europeană. În acest fel, pot fi luate peste tot în UE măsurile necesare, cum ar fi interzicerea/oprirea vânzărilor, retragerea, rechemarea sau refuzarea importurilor de autoritățile vamale. 

La acest sistem, participă în prezent treizeci și una de țări (UE, împreună cu Islanda, Liechtenstein și Norvegia).

 

Persoane de contact pentru presă:

Christian WIGAND (+32 2 296 22 53)

Melanie VOIN (+ 32 2 295 86 59)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Fișe informative state membre, inclusiv România (PDF)

Întrebări și răspunsuri

Site-ul web al sistemului de alertă rapidă

Platformă online pentru căutarea informațiilor publicate în sistem

Puncte naționale de contact

Rapoarte anuale și informații statistice

/romania/file/alimente2018jpg_roalimente_2018.jpg

alimente
© Comisia Europeană

Comisia Europeană (CE) lansează marți, 13 martie, un Centru de cunoștințe pentru creșterea calității alimentelor și combaterea fraudei alimentare, sub coordonarea Centrului Comun de Cercetare. Acesta, reprezentat de o rețea formată din experți CE și independenți, va oferi sprijin factorilor de decizie de la nivelul UE și autorităților naționale, prin facilitarea accesului la informații și prin schimbul de date științifice în domeniu.

12/03/2018

Mâncarea este un domeniu în care știința poate să-și demonstreze, foarte direct și concret, utilitatea pentru cetățeni. Calitatea alimentelor pe care le consumăm este importantă pentru noi toți. De vreme ce fraudele alimentare reprezintă activității infracționale transnaționale, UE joacă un rol evident în contracararea acestor practici. Lansarea Centrului de cunoștințe pentru creșterea calității alimentelor și combaterea fraudei alimentare este un pas important în direcția cea bună. Centrul va contribui la protejarea integrității lanțului alimentar al UE și la garantarea calității produselor alimentare, generând astfel o valoare adăugată clară pentru europeni”, a declarat comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport Tibor Navracsics înainte de lansare.

Printre atribuțiile noului centru se numără:

  • coordonarea activităților de supraveghere a pieței, cum ar fi cele privind compoziția și proprietățile organoleptice ale alimentelor similare, ale aceleiași mărci, prezente pe mai multe piețe din UE;
  • operarea unui sistem de informare și avertizare timpurie în cazurile de fraude alimentare, de exemplu prin monitorizarea mass-mediei și furnizarea acestor informații publicului larg;
  • interconectarea sistemelor de informații ale statelor membre și ale Comisiei, de exemplu bazele de date care descriu compoziția anumitor produse agroalimentare cu valoare înaltă, cum ar fi vinul sau uleiul de măsline;
  • generarea cunoștințelor specifice fiecărei țări, de exemplu prin cartografierea competențelor și a infrastructurilor de laborator din statele membre.

Centrul de cunoștințe va fi finanțat integral de Comisia Europeană și va produce buletine informative, hărți interactive, baze de date și rapoarte periodice, care vor fi publice. Dimensiunea grupurilor tematice de experți va depinde de obiectul activității sale. Centrul de cunoștințe va completa Rețeaua UE împotriva fraudelor alimentare, furnizând o interfață între domeniul științific și elaborarea politicilor relevante. 

Lansarea Centrului de cunoștințe marchează și deschiderea expoziției intitulate „Știința în centrul politicilor europene”, găzduită de Parlamentul European la Strasbourg, care urmărește activitatea și istoria Centrului Comun de Cercetare, de la crearea sa în 1957. 

Context

Lanțul alimentar în Uniunea Europeană este reglementat, printre altele, prin legislația alimentară generală, cea referitoare la informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare și de directiva privind practicile comerciale neloiale. Normele europene presupun respectarea anumitor cerințe privind compoziția și standardele de calitate a produselor agricole.

Acesta este al cincilea Centru lansat, după cele privind bioeconomiapoliticile teritorialemigrația și demografia și gestionarea riscului de dezastre

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Centrele de cunoștințe ale Centrului Comun de Cercetare

Centrul Comun de Cercetare Elemente concrete ale politicilor UE (PDF)

/romania/file/economieecologicabanijpg_roeconomie_ecologica_bani.jpg

economie
©

Comisia Europeană a prezentat joi, 8 martie, strategia pentru un sistem financiar care să sprijine agenda UE în ceea ce privește schimbările climatice, prin intermediul unei foi de parcurs ce promovează rolul finanțării în tranziția către o economie performantă și care să îndeplinească obiectivele sociale și de mediu. Aceasta a fost realizată pe baza recomandărilor formulate de Grupul de experți la nivel înalt privind finanțarea sustenabilă și reprezintă una din etapele-cheie către punerea în aplicare a Acordului istoric de la Paris și a Agendei UE pentru dezvoltare durabilă.

08/03/2018

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Trecerea la o economie mai verde și durabilă este benefică pentru crearea de locuri de muncă, pentru oameni și pentru planetă. Ne asigurăm, prin propunerile noastre, că și sistemul financiar participă la atingerea acestui obiectiv. Acestea le vor permite investitorilor și cetățenilor să facă alegerea corectă, astfel încât banii lor să fie utilizați într-un mod mai responsabil și să sprijine sustenabilitatea.

Printre elementele-cheie ale planului de acțiune se numără:

  • stabilirea unui limbaj comun pentru finanțarea sustenabilă, printr-un sistem de clasificare unificată - sau a unei taxonomii - la nivelul UE;
  • crearea, pe baza acestui sistem de clasificare la nivelul UE, a unor etichete ale UE pentru produsele financiare verzi sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon;
  • clarificarea îndatoririi administratorilor de active și investitorilor instituționali de a ține seama de sustenabilitate în procesul de realizare a investițiilor și consolidarea cerințelor de prezentare a informațiilor;
  • introducerea obligației de a consilia clienții pentru societățile de asigurare și firmele de investiții în funcție de preferințele lor în materie de sustenabilitate;
  • integrarea sustenabilității în cerințele prudențiale, posibilitatea recalibrării cerințelor de capital aplicate băncilor pentru investițiile sustenabile fiind luată în considerare;
  • sporirea transparenței în ceea ce privește raportarea corporativă, prin continuarea alinierii orientărilor pentru informații nefinanciare la cele privind publicarea informațiilor financiare referitoare la schimbările climatice.

Context

Atunci când au adoptat Acordul de la Paris privind schimbările climatice și Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, UE și guvernele din întreaga lume s-au angajat să urmărească obiectivul de a promova o economie și o societate durabile.

La 22 martie 2018, Comisia va organiza o conferință la nivel înalt pentru a discuta strategia pentru o finanțare sustenabilă.

 

Persoane de contact pentru presă:

Vanessa MOCK (+32 2 295 61 94)

Letizia LUPINI (+32 2 295 19 58)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Fișă informativă privind planul de acțiune în domeniul finanțării creșterii durabile

Fișă informativă despre finanțarea creșterii durabile

Pagina dedicată planului de acțiune pentru finanțarea creșterii durabile

/romania/file/egalitategenraport2018jpg_roegalitate_gen_raport_2018.jpg

egalitate_gen_raport_2018
© Comisia Europeană

Cel mai recent raport al Comisiei Europene privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, publicat în data de 8 martie, cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, arată că deși au fost efectuate progrese în domeniu, acestea sunt insuficiente. În ce privește diferența de remunerare, România este statul membru în care aceasta înregistrează cel mai scăzut nivel (5,2%), în timp ce media europeană s-a stabilizat de mai mulți ani la 16%.

08/03/2018

Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a declarat: „Egalitatea de gen reprezintă o prioritate pe agenda noastră, însă progresele pe teren sunt încă lente. Pentru ca situația să se schimbe în mod real pentru femei, trebuie să transformăm sensibilizarea și intențiile în acțiuni. Aceasta înseamnă adoptarea noii legislații propuse de Comisie privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, aderarea la Convenția de la Istanbul și punerea în aplicare a politicilor convenite deja pentru a soluționa diferența de remunerare între femei și bărbați și pentru a combate violența împotriva femeilor.

Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a adăugat: „Egalitatea de gen nu se rezumă doar la femei. Este vorba despre societatea, economia și demografia noastră. Vrem să garantăm că femeile sunt cu adevărat egale bărbaților în fața legii. De asemenea, vom continua să acționăm în vederea emancipării femeilor, astfel încât acestea să poată face propriile alegeri în ceea ce privește carierele și familiile lor.

În România, în termeni de rată de ocupare a forței de muncă, aceasta este de doar 57,4% în rândul femeilor (65,3% media UE), în timp ce în rândul bărbaților urcă la 73,1% (76,9% media UE). De asemenea, doar 11% dintre membrii consiliilor de conducere ale marilor companii sunt femei, față de 25,3% media europeană, această categorie înregistrând și cea mai mare scădere comparativ cu media europeană (cu peste 20%). O reprezentare slabă a fost înregistrată și în politică, acolo unde 21,3% dintre membrii Parlamentului României sunt femei, în timp ce media UE este de 29,3%. Violența este în continuare extrem de larg răspândită. Potrivit celor mai recente date disponibile (din 2012), la nivelul României, circa 30% dintre femei s-au confruntat cu diferite forme de violență fizică și/sau sexuală de la vârsta de 15 ani, în timp ce media UE este de 33%.

La nivel european, raportul mai arată că femeile sunt mai bine instruite decât bărbații (44% dintre femeile cu vârste cuprinse între 30-34 de ani au obținut o diplomă universitară în 2016, față de 34% dintre bărbați). Cu toate acestea, ele rămân extrem de slab reprezentate în funcțiile de decizie din companii și câștigă în continuare mai puțin decât aceștia. Femeile sunt, de asemenea, subreprezentate în politică, în șase țări (Grecia, Croația, Cipru, Letonia, Ungaria și Malta), ele ocupănd mai puțin de 20% din locurile din parlamentelor naționale. În medie, 44% dintre europeni consideră că femeile ar trebui să aibă grijă de căminele și familiile lor, într-o treime din statele membre această opinie fiind împărtășită de cel puțin 70% dintre cetățeni.

Comisia a mai publicat și un studiu suplimentar privind femeile în era digitală, care indică faptul că ocuparea mai multor locuri de muncă în sectorul digital de către femei ar putea genera o creștere a PIB-ului cu 16 miliarde de euro anual în UE. Cu toate acestea, numai 24,9% dintre femeile care urmează studii superioare obțin o diplomă în domeniile tehnologice, în timp ce doar 14,8% dintre fondatorii de start-up-uri sunt femei.

Context 

Egalitatea între femei și bărbați este o valoare fundamentală a Uniunii Europene și un drept care a fost consacrat în tratat încă de la început: Tratatul de la Roma cuprindea o prevedere privind egalitatea de remunerare.

 

Persoane de contact pentru presă:

Christian WIGAND (+32 2 296 22 53)

Melanie VOIN (+ 32 2 295 86 59)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Declarație comună cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii 2018

Raportul privind egalitatea de șanse între femei și bărbați 2018

Studiul „Femeile în era digitală”

Inițiativă pentru creșterea participării femeilor în sectorul digital

Comunicatul de presă privind prezența femeilor în sectorul tehnologic

Colocviul anual privind drepturile femeilor în vremuri tulburi 

Inițiativa Spotlight, lansată de Comisia Europeană împreună cu Organizația Națiunilor Unite

Indicele egalității de gen al IEEG, ediția 2017

Clip video privind sensibilizarea în privința violenței împotriva femeilor

/romania/file/calatoriigratuitetinerijpg_rocalatorii_gratuite_tineri.jpg

calatorii_gratuite
©

Comisia Europeană a luat joi, 1 martie, decizia de a aloca un buget de 12 milioane de euro pentru implementarea propunerii Parlamentului European de a furniza permise de călătorie cu trenul gratuite, în Europa, tinerilor care împlinesc 18 ani. Astfel, un număr estimat de 20.000-30.000 de tineri ar urma să beneficieze de o experiență având ca scop consolidarea identității și valorilor europene prin descoperirea siturilor și varietății culturale din Europa.

01/03/2018

Comisarul european Tibor Navracsics, responsabil pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: "Este important să le oferim tuturor tinerilor oportunitatea de a-și lărgi orizontul prin vizitarea altor țări. Educația nu înseamnă doar ceea ce învățăm la școală, ci și descoperirea culturilor și tradițiilor din întreaga Europă.

Inițiativa le oferă tinerilor, indiferent de categoria socială din care provin sau de nivelul educațional, inclusiv celor cu mobilitate redusă, șansa de a călători în străinătate. Principalul mijloc de transport va fi cel feroviar, însă modalități de transport alternative vor putea fi folosite în funcție de considerente de mediu, timp sau distanță.

O campanie de promovare a inițiativei în rândul tinerilor pe cale de a deveni majori urmează a fi organizată, aceasta putând include o competiție prin care să fie selectați primii posesori ai permiselor gratuite de călătorie. Se estimează că permisele vor începe să fie folosite din această vară.

Propunerea se înscrie în acțiunile UE de a promova mobilitatea în scopul educației și formării profesionale, implicarea cetățenească, incluziunea socială și solidaritatea în rândul tinerilor.

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie Vandystadt – Tel. +32 229 67083

Joseph Waldstein – Tel. +32 229 56184

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

/romania/file/vicepresedinte-andrusansip2018jpg_rovicepresedinte andrus_ansip_2018.jpg

andrus_ansip
©

Potrivit angajamentelor luate în septembrie 2017 în privința combaterii conținutului online ilegal, Comisia Europeană a recomandat joi, 1 martie, un set de măsuri operaționale pentru companii și statele membre pentru a accelera eforturile de detectare și eliminare rapidă și proactivă a acestui tip de conținut. Recomandările vizează toate formele de conținut ilegal, de la cel cu caracter terorist, incitare la ură și violență sau abuzuri asupra copiilor, la produse contrafăcute și încălcarea drepturilor de autor. 

01/03/2018

Vicepreședintele pentru piața unică digitală, Andrus Ansip, a declarat: „Platformele online au început să devină principalul nostru punct de acces la informații, motiv pentru care ele au răspunderea de a oferi un mediu sigur utilizatorilor lor. Ceea ce este ilegal în afara internetului este ilegal și pe internet. Deși în ultimul timp unele platforme au eliminat mai mult conținut ilegal ca oricând, demonstrând astfel că auto-reglementarea poate funcționa, trebuie să reacționăm chiar mai rapid pentru a combate propaganda teroristă și alte tipuri de conținut ilegal care amenință grav securitatea, siguranța și drepturile fundamentale ale cetățenilor noștri.

Recomandările se referă la o serie de măsuri operaționale pentru eliminarea mai eficientă a conținutului ilegal, și anume:

  • proceduri de „notificare și acțiune” mai clare pentru companii, inclusiv în ceea ce privește evitarea eliminării accidentale de conținut legal;
  • instrumente mai eficiente și tehnologii proactive pentru notificarea utilizatorilor de către companii;
  • măsuri de protecție mai solide pentru asigurarea respectării drepturilor fundamentale, libertății de exprimare și normelor de protecție a datelor;
  • o atenție specială acordată întreprinderilor mici, prin intermediul unor acorduri voluntare, care să faciliteze cooperarea și schimbul de experiență, de bune practici și de soluții tehnologice, inclusiv de instrumente de detectare automată;
  • o cooperare mai strânsă cu autoritățile, astfel încât companiile să poată informa imediat autoritățile responsabile cu aplicarea legii în ceea ce privește conținutul ilegal.

Conținutul online cu caracter terorist prezintă un risc deosebit de grav pentru securitatea cetățenilor europeni, iar răspândirea lui trebuie tratată cu maximă urgență. De aceea, Comisia a recomandat mai multe măsuri specifice menite să reducă acest conținut:

  • regula de o oră, care prevede ca termen de eliminare a acestuia  un interval de maximum o oră de la sesizarea lui, pentru reducerea daunelor;
  • detectarea mai rapidă și eliminarea eficientă a conținutului ilegal, prin măsuri proactive, inclusiv de detectare automată, și o mai bună cooperare cu autoritățile de resort, inclusiv cu Europol;
  • un sistem de sesizare îmbunătățit, care să accelereze prelucrarea datelor;
  • un sistem de raportare periodică, de preferință trimestrială, a statelor membre către Comisie în privința sesizărilor și măsurilor luate, precum și a cooperării lor globale cu toate părțile implicate.

Etape următoare

Comisia va monitoriza acțiunile întreprinse pentru a da curs recomandărilor și va determina dacă sunt necesare măsuri suplimentare, inclusiv acte normative dacă este cazul.

Pentru monitorizarea efectelor recomandării, statele membre și companiile vor trebui să furnizeze informații relevante cu privire la conținutul cu caracter terorist în termen de trei luni și, respectiv, de șase luni cu privire la alte conținuturi ilegale. 

Context

Uniunea Europeană a răspuns provocării reprezentate de conținuturile online ilegale luând măsuri cu caracter atât obligatoriu, cât și facultativ în cadrul unor inițiative sectoriale și orizontale. Conținutul online ilegal rămâne însă o problemă gravă care are consecințe mari asupra securității și siguranței cetățenilor și a companiilor și care subminează încrederea în economia digitală. 

 

Persoane de contact pentru presă:

Natasha BERTAUD (+32 2 296 74 56)

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Întrebări frecvente: Recomandarea Comisiei în privința unor măsuri menite să combată eficient conținutul online ilegal

Fișă informativă privind conținutul online ilegal 

Comunicat de presă: O uniune a securității: Comisia dă curs recomandărilor în chestiunea radicalizării teroriste

Declarație: Eliminarea conținutului online ilegal: Comisia face apel la eforturi sporite și progrese mai rapide din partea tuturor

Comunicat de presă: O uniune a securității: Comisia își intensifică eforturile de combatere a conținutului ilegal de pe internet

Comunicare: Combaterea conținutului ilegal online – Către o responsabilitate sporită a platformelor online

Drepturi sporite pentru utilizatorii rețelelor sociale

 

Pages

Subscribe to RSS - reprezentanta romania