Reprezentanţa în România

reprezentanta romania

/romania/file/comisar-creut-cor-lambertzjpg_rocomisar creut cor lambertz.jpg

comisar creut cor lambertz
copyright

În dimineața zilei de 8 octombrie, comisarul european pentru politică regională Corina Creţu și președintele Comitetului regiunilor Karl-Heinz Lambertz au deschis Săptămâna europeană a regiunilor și orașelor cu o conferință de presă având ca scop prezentarea viziunii în ceea ce privește viitoarele programe din cadrul politicii de coeziune.

08/10/2018

«Sunt mândră de propunerea noastră pentru o nouă politică de coeziune pe care am prezentat-o în mai, o politică modernizată, flexibilă și simplificată. Dar munca noastră nu se încheie aici. Pentru ca investițiile să poată realmente începe din 2021, trebuie să analizăm deja modul de elaborare a noilor programe. Astăzi se deschide Săptămâna europeană a regiunilor și orașelor: este o bună ocazie de a discuta viitorul politicii de coeziune, motiv pentru care vă voi prezenta sugestiile mele care să vină în sprijinul statelor membre și al regiunilor în pregătirea propriilor programe», a declarat comisarul Corina Crețu.

Discursul comisarului european pentru politică regională este disponibil aici, iar înregistrarea conferinței de presă aici. Informații despre marile proiecte sprijinite de politica de coeziune în țara dvs. sunt disponbile într-o serie de fișe informative.

 

Persoane de contact pentru presă:

Johannes Bahrke – tel.: +32 229 58615

Sophie Dupin de Saint-Cyr - tel.: +32 229 56169

/romania/file/steaguriuex900jpg_rosteaguri_ue_x900.jpg

steaguri_ue_x900
copyright rudiestrummer_dreamstime.com
Ca parte a campaniei "Da, ne pasă'', Reprezentanța Comisiei Europene în România continuă seria de vizite la proiecte finanțate de UE, în timpul Președinției austriece a Consiliului Uniunii Europene.
Data: 
08/10/2018 - 09:00 - 15:30
Cea de a VIII-a ediție, organizată cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a Ministerului Fondurilor Europene,  care va avea loc luni, 8 octombrie 2018, în județele Prahova și Buzău.
 
Tema celei de a opta vizite este: Moștenirea noastră: Acolo unde trecutul întâlnește viitorul
 
Obiectivul este recunoașterea realizărilor României în ce privește utilizarea sprijinului acordat de UE.
 
Anexă

/romania/file/timmermansjourova2017jpg_rotimmermans_jourova_2017.jpg

timmermans_jourova_2017 ©UE
©UE

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans și comisarul european Věra Jourová, responsabil pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, au susținut o declarație comună înaintea Zilei europene a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare, marcată în data de 23 august în fiecare an, începând din 2009.

22/08/2018

În fiecare an, în această zi, aducem un omagiu victimelor tuturor regimurilor totalitare și ne reamintim cu tristețe consecințele îngrozitoare ale Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 de Germania nazistă și de Uniunea Sovietică. Pactul a cufundat Europa și mai adânc într-una dintre cele mai întunecate perioade ale sale. Milioane de oameni au fost uciși și generații întregi de europeni au fost marcate de cicatrici.

Este datoria noastră să nu uităm numele a milioane de persecutați și să păstrăm vie amintirea acestora. Mai ales pentru că, chiar și astăzi, 79 de ani mai târziu, valorile noastre comune precum demnitatea umană, drepturile fundamentale, statul de drept și democrația sunt contestate din nou de retorici naționaliste și extremiste menite să divizeze.

Păstrarea și transmiterea către următoarea generație de europeni a memoriei atrocităților din trecut ne ajută să ne „imunizăm” împotriva repetării acestora și să nu uităm importanța apărării drepturilor omului pentru toți cetățenii europeni.

Trebuie să continuăm să povestim ceea ce s-a întâmplat în trecutul Europei, astfel încât să nu mai facem aceleași greșeli în viitor.

Context

Semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop la 23 august 1939 a avut drept consecință deportarea, torturarea și asasinarea a zeci de milioane de persoane sub regimuri totalitare.

Deși sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial a marcat înfrângerea regimului nazist, pentru mai multe popoare europene suferințele au continuat, sub alte regimuri totalitare.

 

Persoane de contact pentru presă:

Christian WIGAND (+32 2 296 22 53)

Sara SOUMILLION (+32 2 296 70 94)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Videoclip: Prim-vicepreședintele Frans Timmermans despre valorile noastre comune

/romania/file/asistentaumanitarajpg_roasistenta_umanitara.jpg

asistenta_umanitara
©

Cu ocazia celei de-a 15-a comemorări a bombardamentului asupra sediului ONU din Bagdad, Uniunea Europeană aduce omagiu angajamentului lucrătorilor umanitari care își riscă viața pentru a oferi ajutor umanitar în întreaga lume. Respectarea fără echivoc a dreptului internațional, siguranța și securitatea lucrătorilor umanitari și accesul lor nerestricționat la persoanele care au nevoie de ajutor reprezintă o preocupare majoră pentru Uniunea Europeană.

17/08/2018

În întâmpinarea Zilei mondiale a asistenței umanitare 2018, Înaltul Reprezentant/Vicepreședintele Federica Mogherini și comisarul UE pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Christos Stylianides, au făcut următoarea declarație:

„Civilii plătesc adesea cel mai mare preț în cadrul conflictelor și au loc necontenit atacuri, inclusiv asupra lucrătorilor umanitari.

În cursul ultimului an, din Afganistan până în Nigeria și din Republica Centrafricană până în Yemen, aceste atacuri s-au soldat cu pierderi de vieți în rândul civililor și al lucrătorilor umanitari. Aceste acte de violență reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar. Salvarea de vieți omenești nu ar trebui să coste vieți omenești.

În ultimii douăzeci de ani, aproape 4 400 de lucrători umanitari au fost victime ale unor atacuri de anvergură. Peste o treime dintre aceștia au fost uciși. Ziua mondială a asistenței umanitare reprezintă o ocazie de a aduce omagiu acestor lucrători dedicați din domeniul umanitar și de a promova siguranța și securitatea acestora.

Toate părțile implicate în conflicte au obligația, în temeiul dreptului internațional umanitar, de a garanta siguranța lucrătorilor umanitari și de a facilita accesul umanitar neîngrădit și susținut, astfel încât asistența să poată ajunge la toate persoanele care au nevoie de ajutor.

UE este lider mondial în domeniul asistenței umanitare. Promovarea unui ajutor umanitar bazat pe principii și a respectării dreptului umanitar internațional rămâne elementul central al angajamentului nostru internațional.”

 

Context

Civilii din zonele de conflict sunt frecvent uciși sau răniți în atacuri cu ținte mai mult sau mai puțin precise. Conflictul a obligat un număr record de persoane să își părăsească locuințele: peste 68,5 milioane de persoane au fost strămutate forțat în întreaga lume, jumătate dintre acestea fiind copii cu vârsta sub 18 ani.

În 2017, UE a mobilizat peste 2,43 miliarde EUR pentru operațiuni de ajutor umanitar în peste 80 de țări din întreaga lume. O parte semnificativă a acestui ajutor a fost dedicată sprijinirii populațiilor afectate de conflict din interiorul Siriei și a refugiaților din țările și regiunile învecinate. De asemenea, UE a continuat să sprijine persoanele strămutate ca urmare a unor conflicte de lungă durată, din Afganistan până în Columbia și în Cornul Africii, răspunzând în același timp la crize emergente, cum ar fi strămutarea populației rohingya.

Creșterea abruptă a numărului de încălcări deliberate ale dreptului internațional umanitar (DIU) și a principiilor umanitare a făcut ca protecția să devină o provocare principală în contextele umanitare actuale. În 2017, peste 10 % din bugetul UE dedicat ajutorului umanitar a fost alocat activităților de protecție umanitară.

UE a continuat să promoveze consolidarea protecției și respectarea DIU, inclusiv prin intermediul dialogului, al declarațiilor și al inițiativelor, precum și prin finanțarea formării în materie de DIU dedicate personalului și partenerilor, precum și, în rândul publicului larg, prin diseminarea DIU și prin activități de sensibilizare.

De exemplu, cu sprijinul UE, Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) a organizat campania „Health-Care in Danger” (Asistența medicală în pericol), care sensibilizează publicul cu privire la impactul grav și pe scară largă al actelor de violență care împiedică furnizarea de asistență medicală, deteriorează sau distrug instalații sau vehicule și rănesc sau ucid lucrători din domeniul medical și pacienți. 

 

Persoane de contact pentru presă:

Carlos MARTIN RUIZ DE GORDEJUELA (+32 2 296 53 22)

Esther OSORIO (+32 2 296 20 76)

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

/romania/file/gaspipelinesjpg_rogas_pipelines.jpg

gas_pipelines
©

Într-o hotărâre publicată vineri, 10 august, Organizația Mondială a Comerțului a respins majoritatea afirmațiilor Rusiei referitoare la presupusa incompatibilitate a măsurilor de politică energetică ale UE cu normele comerciale multilaterale.

10/08/2018

Grupul special al OMC a considerat nefondată afirmația referitoare la presupusa discriminare de către UE, în cel de al treilea pachet al său privind energia, împotriva serviciilor de transport prin conducte, a furnizorilor de servicii sau a gazului natural din Rusia. Grupul special s-a pronunțat în favoarea UE în ceea ce privește normele referitoare la „separare”, și anume cerința ca generarea și furnizarea de energie să fie separate de exploatarea rețelelor de transport, precum și la gazul natural lichefiat (GNL) și la rețelele de conducte din amonte. Acesta este un important rezultat pozitiv pentru UE, deoarece consolidează elementele esențiale ale celui de al treilea pachet privind energia.

Comisia va analiza acum hotărârea în detaliu, în special în ceea ce privește un număr limitat de aspecte în cazul cărora compatibilitatea politicii energetice a UE cu normele OMC nu a fost încă recunoscută.

Context

Cel de al treilea pachet privind energia este compus din acte legislative ale UE care au ca scop integrarea pieței interne a energiei. El include norme privind, în special, separarea generării și furnizării de energie de exploatarea rețelelor de transport, accesul nediscriminatoriu la infrastructura energetică și independența autorităților naționale de reglementare din domeniul energiei. O piață energetică a UE integrată și competitivă reprezintă modalitatea cea mai eficace din punctul de vedere al costurilor pentru a garanta aprovizionarea sigură și la prețuri accesibile a cetățenilor și a întreprinderilor din UE, cu posibilitatea de a alege furnizorul de energie.

 

Persoane de contact pentru presă:

Enrico BRIVIO (+32 2 295 61 72)

Kinga MALINOWSKA (+32 2 295 13 83)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Raportul grupului special

Istoricul cauzei

Al treilea pachet privind energia al UE: MEMO și legislația UE privind piața

Soluționarea litigiilor în cadrul OMC

 

/romania/file/linguafestjpg-0_rolinguafest.jpg

linguafest
©

În Anul european al patrimoniului cultural și Anul Centenarului Marii Uniri, concursul „LinguaFEST – 100 de minute pentru România”, organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România între 20 august și 20 septembrie 2018, se adresează elevilor cu vârste cuprinse între 8 și 15 ani.

17/08/2018

Participanții sunt invitați să realizeze un videoclip de 1 minut în care să prezinte un element de patrimoniu din zona de proveniență sau reprezentativ pentru minoritatea din care provin. Videoclipul va fi filmat cu telefonul mobil în format vertical (portrait) și trebuie să conțină imaginea autorului/autoarei și cel puțin un element care să trimită la obiectul de patrimoniu ales. Acesta din urmă poate fi un element tangibil (o clădire, o carte, un scriitor, un articol vestimentar, un sit arheologic, un element din flora sau fauna locală etc.) sau intangibil (o melodie, expresii sau cuvinte în limba maternă sau într-un dialect local, o tradiție, o practică socială sau un meșteșug tradițional, o resursă creată în format digital etc.). Participanții se pot exprima în limba română sau în oricare limbă maternă aparținând minorităților naționale din România.

Colajul video „100 de minute pentru România” va fi difuzat pe 26 septembrie la Muzeul Literaturii Române în cadrul evenimentului “Let's play LinguaFest”, dedicat Zilei Europene a Limbilor. În cadrul aceluiași eveniment, se va organiza o tombolă: premiul cel mare al concursului este o bicicletă cu care câștigătorul va putea explora în voie patrimoniul cultural!

 

Informații utile:

Videoclipurile se vor transmite între 20 august și 20 septembrie prin WeTransfer/Dropbox pe adresa linguafest@touchcommunications.ro, însoțite de anexa la regulamentul concursului (vezi și act adițional cu actualizări), completată și semnată de un părinte sau reprezentant legal al participantului.

Mai multe informații despre patrimoniul cultural: https://europa.eu/cultural-heritage/about_ro.

/romania/file/corpuleuropeansolidaritatejpg_rocorpul_european_solidaritate.jpg

corpul_european_solidaritate
© Comisia Europeană

Comisia Europeană invită părțile interesate să prezinte idei de proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate. O sumă totală de 44 milioane de euro a fost alocată din bugetul UE pentru proiectele selectate, care vor fi deschise tuturor tinerilor din Europa și din afara acesteia. Aceasta este prima dintr-o serie de cereri de propuneri care, până la sfârșitul anului 2020, va face posibilă participarea a cel puțin 100.000 de tineri la Corpul european de solidaritate.

10/08/2018

Comisarul pentru buget și resurse umane, Günther H. Oettinger, a declarat: „Odată cu lansarea acestei noi cereri de propuneri în cadrul Corpului european de solidaritate, ne îndeplinim angajamentul de a oferi tinerilor mai multe oportunități de a participa la activități de solidaritate. Finanțat din bugetul UE, Corpul european de solidaritate este cel mai bun cadru pentru tinerii care doresc să învețe, să împărtășească experiențe și să își folosească energia pentru binele comun.”

Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: „Solidaritatea este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene. În repetate rânduri, tinerii din întreaga UE au dovedit că au voința de a-i ajuta pe cei aflați în dificultate. Prin crearea unui cadru special și prin punerea la dispoziție a fondurilor necesare pentru perioada 2018-2020, dorim să le oferim tinerilor mai multe posibilități de a se implica, inclusiv posibilitatea de a forma un grup de voluntari și de a veni cu propriile idei pentru proiecte de solidaritate.”

Comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, a adăugat: „Corpul european de solidaritate ajută tinerii, contribuind la dezvoltarea lor profesională și la integrarea lor pe piața forței de muncă. Având o puternică dimensiune europeană a solidarității, Corpul de solidaritate reprezintă o oportunitate extraordinară pentru tineri să își dezvolte aptitudini interpersonale și să dobândească cunoștințe noi, toate acestea reprezentând o valoare adăugată atât pentru ei înșiși, cât și pentru societate în general.”

Ce proiecte sunt eligibile?

Cererea de propuneri este deschisă unei game de proiecte mai ample decât oricând: pe lângă voluntariatul individual pe termen mai lung, stagiile și locurile de muncă în domeniul solidarității, vor fi eligibile următoarele proiecte:

  • Organizațiile vor putea oferi proiecte pe termen scurt (de la două săptămâni la două luni) pentru echipe de voluntari. Organizațiile vor trebui mai întâi să primească o etichetă de calitate, pentru care pot aplica în orice moment prin depunerea unei cereri la agenția națională Erasmus + sau, în anumite cazuri, la Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură.
  • Nu numai organismele publice și private cu sediul în statele membre ale UE pot solicita finanțare. Tinerii înscriși pe portalul Corpului european de solidaritate vor putea, de asemenea, să formeze un grup de cel puțin cinci participanți și să-și creeze propriile activități de solidaritate.
  • Anumite proiecte ale Corpului european de solidaritate în domeniul voluntariatului sunt, de asemenea, deschise participării organizațiilor din Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Turcia, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și din alte țări partenere din afara UE.

Etapele următoare

Proiectele din cadrul cererii de propuneri vor fi selectate odată ce Parlamentul European și Consiliul vor adopta în mod oficial propunerea Comisiei, în urma acordului lor politic din iunie 2018. Termenul-limită de depunere a propunerilor este 16 octombrie 2018, cu excepția proiectelor propuse de echipele de voluntariat, care vor avea timp să aplice până la 18 februarie 2019.

Context

Condițiile detaliate ale cererii de propuneri, inclusiv prioritățile și instrucțiunile de depunere a candidaturilor pentru fiecare proiect, pot fi consultate în Ghidul Corpului european de solidaritate.

Corpul european de solidaritate a fost lansat în decembrie 2016. De atunci s-au înscris 72.000 de tineri, din care 7.000 sunt implicați în activități de solidaritate.

În mai 2017, Comisia a prezentat o propunere de alocare a peste 340 de milioane de euro pentru Corpul european de solidaritate și pentru consolidarea structurii sale juridice, astfel încât să fie oferite posibilități de participare pentru cel puțin 100.000 de tineri până la sfârșitul anului 2020. În iunie 2018, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic cu privire la această propunere, care trebuie acum să fie adoptată în mod oficial de către ambele părți. Între timp, pot fi adoptate măsuri pregătitoare, cum ar fi lansarea cererii de propuneri din 10 august.

La 11 iunie 2018, Comisia a prezentat propunerea sa pentru Corpul european de solidaritate după 2020, alocând 1,26 miliarde de euro pentru a permite unui număr de aproximativ 350.000 de tineri să participe la o activitate de solidaritate.

 

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Consolidarea Corpului european de solidaritate: Declarație comună a comisarilor Navracsics, Oettinger și Thyssen (27 iunie 2018)

Fișă informativă: Corpul european de solidaritate în acțiune

Comunicat de presă: Corpul european de solidaritate: Comisia propune alocarea a peste 340 de milioane de euro pentru a permite 100 000 de plasamente până în 2020

Corpul european de solidaritate - cerere de propuneri și ghid

Portalul Corpului european de solidaritate

/romania/file/turismdrepturidigitalex900jpg_roturism_drepturi_digitale_x900.jpg

turism_drepturi_digitale_x900
©

În această vară, cetățenii europeni beneficiază de mai multe drepturi digitale ca oricând. După ce, în 2017, s-au eliminat tarifele de roaming în întreaga Uniune Europeană, acum turiștii au posibilitatea de a călători cu abonamentele lor online la programe TV, filme, sport, muzică sau cărți electronice, fără costuri suplimentare. În plus, toți europenii se pot bucura de norme de nivel mondial în materie de protecție a datelor care le garantează un control mai bun asupra propriilor date cu caracter personal.

01/08/2018

Andrus Ansip, vicepreședintele responsabil pentru piața unică digitală, a declarat: „Europenii încep deja să simtă beneficiile oferite de piața unică digitală. În această vară, veți putea să urmăriți programele de televiziune și meciurile preferate oriunde călătoriți în UE. Până la sfârșitul acestui an, veți putea, de asemenea, să cumpărați online bilete la concerte sau să închiriați online autoturisme în întreaga UE fără să fiți geoblocați sau redirecționați.

Printre drepturile digitale deja în vigoare se numără:

  • eliminarea tarifelor de roaming (iunie 2017), telefoanele mobile putând fi astfel utilizate peste tot în UE, fără costuri suplimentare;
  • portabilitatea serviciilor online (aprilie 2018), consumatorii putând să-și utilizeze abonamentele la servicii online și atunci când călătoresc în UE;
  • protecția datelor cu caracter personal (mai 2018), odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului relevant,  europenii putând să-și transfere în condiții de siguranță date cu caracter personal între prestatorii de servicii și având fiecare „dreptul de a fi uitat”;
  • neutralitatea internetului (primăvara 2016), toți europenii având acces la un internet deschis, care le garantează libertatea  de a alege conținutul, aplicațiile, serviciile și informațiile pe care le doresc.

Drepturile disponibile în curând includ:

  • identificarea electronică națională (eID) - dreptul de a o utiliza în întreaga UE, începând cu septembrie 2018, pentru utilizarea serviciilor publice;
  • flux liber pentru datele fără caracter personal – din decembrie 2018, datorită accesului la servicii mai bune și  competitive de stocare și prelucrare a datelor în UE;
  • achiziții online fără discriminări nejustificate – tot din decembrie 2018;
  • livrarea transfrontalieră de colete, ce permite o comparare mai ușoară a costurilor și prețuri mai accesibile, din 2019.

De asemenea, normele privind taxa pe valoarea adăugată pentru comerțul electronic, Codul european al comunicațiilor electronice și normele privind mass-media audiovizuale le vor oferi europenilor accesul la servicii mai bune și un mediu online mai sigur.

Context

Strategia privind piața unică digitală este menită să asigure adaptarea pieței unice a UE la era digitală, eliminând barierele în materie de reglementare și trecând de la 28 de piețe naționale la o piață unică europeană. Aceasta are potențialul de a contribui anual cu 415 miliarde euro la economia UE și de a crea sute de mii de noi locuri de muncă.

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Piața unică digitală

Fișă informativă: O piață unică digitală în beneficiul tuturor europenilor

Fișă informativă: Crearea unei piețe unice digitale - acțiunile întreprinse de Comisia Europeană începând din 2015

Fișă informativă: Bugetul UE pentru viitor – Transformarea digitală în perioada 2021-2027

Protecția datelor – beneficii pentru cetățeni

Postare de pe blogul vicepreședintelui Ansip: Să ne pregătim pentru vară în Europa beneficiind de o libertate digitală sporită (Getting ready for summer in Europe with more digital freedom)

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Christian WIGAND (+32 2 296 22 53)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

/romania/file/eurobarometrulogojpg-0_roeurobarometru_logo.jpg

eurobarometru web
© Comisia Europeană

Românii sunt mai optimiști în ce privește situația economică a UE, 31% dintre ei considerând că se va îmbunătăți în următoarele 12 luni, peste media europeană de 21%. În schimb, doar 27% dintre români consideră că starea economiei naționale este una bună în prezent, față de o medie UE de 49%. De asemenea, românii au mai mare încredere în UE, respectiv 52% (față de doar 42% la nivel european), decât în instituțiile naționale. Acestea sunt câteva dintre rezultatele sondajului Eurobarometru standard, ediția de primăvară, publicate joi, 14 iunie.

14/06/2018

Doar 54% dintre români consideră că situația financiară a gospodăriei este bună, iar 42% au o părere similară despre locul de muncă, față de o medie europeană de 71%, respectiv 61%. La nivel national, principala problemă o reprezintă inflația/creșterea prețurilor și a costului vieții.

Printre tendințele identificate la nivelul UE se numără:

  1. optimism în legătură cu economia și o susținere puternică a monedei euro: pentru prima dată începând din primăvara anului 2007, opiniile pozitive cu privire la starea economiei naționale (49 %, +1 față de 2017) au depășit numărul opiniilor negative (47 %, -2); nivelul de susținere pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro rămâne cel mai ridicat de până acum, 74% dintre respondenții din zona euro exprimându-și sprijinul;

  2. încrederea în Uniunea Europeană este în creștere: cu 42% situându-se la cel mai ridicat nivel începând din toamna lui 2010; majoritatea europenilor sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE (58%);

  3. migrația și terorismul sunt principalele preocupări ale europenilor, cu 38%, respectiv 29%;

  4. europenii resimt beneficiile politicilor și ale realizărilor Uniunii, cum ar fi: lipsa controalelor la frontieră sau reducerea numărului acestora cu ocazia călătoriilor în străinătate (53%), scăderea prețurilor pentru convorbirile telefonice efectuate într-o altă țară UE (48%), sporirea drepturilor consumatorilor la achiziționarea de produse sau servicii în altă țară din UE (37%) sau îmbunătățirea drepturilor pasagerilor de transport aerian (34%); libera circulațieeste susținută de 82% dintre respondenți, iar o politică de securitate și apărare comună este susținută de 75%.

Context

„Sondajul Eurobarometru standard din primăvara anului 2018” (EB 89) a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față desfășurate între 17 și 28 martie 2018. Au fost intervievate 33.130 de persoane din toate statele membre ale UE și din țările candidate[1].

 

Persoane de contact pentru presă:

Margaritis SCHINAS (+ 32 2 296 05 24)

Mina ANDREEVA (+32 2 299 13 82)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Fișe informative, inclusiv România

Eurobarometru Standard 89

[1] Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE), cinci țări candidate (fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Turcia, Muntenegru, Serbia și Albania), precum și comunitatea cipriotă turcă din acea parte a țării care nu este controlată de guvernul Republicii Cipru.

/romania/file/vicepresedinte-andrusansip20182jpg_rovicepresedinte andrus_ansip_2018_2.jpg

andrus_ansip
©

Miniștri și alți reprezentanți ai statelor membre UE, precum și ai sectorului industrial, mediului academic și societății civile s-au reunit marți, 10 aprilie, pentru a încuraja cooperarea în ceea ce privește inteligența artificială, tehnologia blockchain, serviciile de e-sănătate și inovarea. Discuțiile s-au concentrat pe modul în care evoluțiile tehnologice vor modela viitorul Europei, în acest sens fiind esențială crearea unei piețe unice digitale solide, cu investiții sporite și competențe digitale îmbunătățite. 

10/04/2018

Vicepreședintele Andrus Ansip, responsabil pentru piața unică digitală, a declarat: „Europenii încep să resimtă concret beneficiile pieței unice digitale. Ei pot acum să se bucure de serviciile lor preferate de muzică și film on-line atunci când călătoresc în străinătate, fără tarife de roaming. În curând, geoblocarea atunci când facem cumpărături pe internet nu va mai fi decât o amintire îndepărtată. Datele noastre personale vor fi mai bine protejate începând din 25 mai. Ediția din acest an a Zilei Digitale este momentul cel mai potrivit pentru a recunoaște ceea ce am realizat până acum, dar și pentru a încuraja statele membre să avanseze rapid în privința propunerilor legislative care sunt încă în discuție. Trebuie să ne pregătim împreună viitorul digital. Unindu-ne forțele și resursele, trebuie să facem mai mult pentru a profita de oportunitățile oferite de tehnologii precum inteligența artificială și blockchain.” 

Cu ocazia Zilei Digitale 2018 au fost prezentate o serie de declarații referitoare la:

  • unirea forțelor în domeniul inteligenței artificiale, prin promovarea unei colaborări strânse între țările europene, inclusiv în ceea ce privește utilizarea celor mai înalte standarde de protecție a datelor; Comisia urmează să adopte o comunicare privind inteligența artificială în săptămânile următoare;
  • crearea unui parteneriat european privind tehnologiile blockchain, în contextul în care Comisia Europeană a lansat recent Observatorul și forumul UE privind tehnologia blockchain și a anunțat investiții de aproape 300 de milioane euro în proiecte care vizează sprijinirea utilizării acestei tehnologii;
  • schimbul de date pentru personalizarea serviciilor medicale, printr-o cooperare consolidată între statele membre care va contribui la soluționarea problemelor legate de lipsa interoperabilității și de fragmentarea inițiativelor în cadrul UE, garantând totodată cele mai înalte standarde europene de protecție a datelor;
  • încurajarea inovării cu ajutorul unui nou instrument online - radarul de inovare -, având ca scop facilitarea punerii în legătură a inovatorilor cu cei care îi pot ajuta să își introducă inovațiile pe piață;
  • coridoare de testare 5G transfrontaliere, pentru a sprijini mobilitatea conectată și automatizată, un prim set de coridoare fiind anunțat în septembrie 2017; progresele în domeniu includ o declarație de intenție între Spania și Portugalia privind existența a două coridoare, cooperarea între Bulgaria, Grecia și Serbia pe coridorul comun și intenția Italiei de a coopera cu toate părțile interesate pentru dezvoltarea unui coridor 5G în zona trecătorii Brenner, ce face legătura dintre Austria și Italia.

Context

În Ziua Digitală 2017 s-a pus accentul pe cinci inițiative:

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Inga HOGLUND (+32 2 295 06 98)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Înregistrări de la diferitele evenimente din cadrul Zilei Digitale 2018

Ziua Digitală 2017, organizată la Roma

Cooperarea pentru dezvoltarea de supercalculatoare europene

Calendar: Piața unică digitală — acțiunile Comisiei începând cu anul 2015

#DigitalDay18

@DSMeu @Ansip_EU @GabrielMariya

Pages

Subscribe to RSS - reprezentanta romania