Reprezentanţa în România

Reprezentanța în România

/romania/file/dialogcucetateniidcpng_rodialog_cu_cetatenii_dc.png

dialog cu cetatenii
©

Viitorul Uniunii Europene și teme legate de bugetul și finanțele europene vor fi dezbătute în cadrul dialogului cu cetățenii pe care comisarul european Günther Oettinger îl va avea la București, în data de 26 octombrie.

 
Data: 
26/10/2017 -
17:00 to 18:30

Poți lua parte la eveniment prin completarea formularului de înscriere, până cel târziu în data de 26 octombrie 2017, ora 12.00. De asemenea, poți participa la dezbatere on-line, prin intermediul rețelelor sociale Facebook și Twitter, folosind #EUdialogues și #FutureOfEurope.

Dialogul va avea loc în Aula MagnaAcademiei de Studii Economice București (p-ța Romană, nr. 6).

Evenimentul va fi deschis presei și transmis în direct. Participarea la acest eveniment presupune acordul de a fi filmat/ă și fotografiat/ă.

Din motive de securitate, accesul în sală se va face între orele 15.30 – 17.00 și va fi permis participanților înregistrați, care posedă asupra lor un act de identitate. Accesul se va face în limita locurilor disponibile.

Te așteptăm!

/romania/file/dialogcucetateniidcpng_rodialog_cu_cetatenii_dc.png

dialog cu cetatenii
©

Viitorul Uniunii Europene și teme legate de sănătate și siguranța alimentară la nivel european vor fi dezbătute în cadrul dialogului cu cetățenii pe care comisarul european Vytenis Andriukaitis îl va avea la București, în data de 19 octombrie.

Data: 
19/10/2017 - 17:00

Poți lua parte la eveniment prin completarea formularului de înscriere, până cel târziu în data de 19 octombrie 2017, ora 12.00. De asemenea, poți participa la dezbatere on-line, prin intermediul rețelelor sociale Facebook și Twitter, folosind #EUdialogues și #FutureOfEurope.

Dialogul va avea loc în Amfiteatrul Spitalului Universitar de Urgență București (Splaiul Independenței, nr. 169, intrare Amfiteatru).

Evenimentul va fi deschis presei și transmis în direct. Participarea la acest eveniment presupune acordul de a fi filmat/ă și fotografiat/ă.

Din motive de securitate, accesul în sală se va face între orele 15.30 – 16.45 și va fi permis participanților înregistrați, care posedă asupra lor un act de identitate. Accesul se va face în limita locurilor disponibile.

Te așteptăm!

/romania/file/cretu-dobrelabruxellesjpg_rocretu_-_dobre_la_bruxelles.jpg

Comisarul european Corina Crețu și ministrul turismului Mircea Dobre
©

Marți, 26 septembrie, în cadrul unei întâlniri la Bruxelles, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, şi ministrul turismului din România, Mircea Dobre, au discutat despre proiectele cu finanţare europeană din sectorul relevant. Cei doi înalţi oficiali au subliniat potenţialul acestuia de a facilita creşterea economică în regiunile mai puţin dezvoltate.

Comisarul european Corina Creţu a declarat: "Sectorul turismului poate contribui semnificativ la creşterea economică a țării și, în special, la dezvoltarea regiunilor și ocuparea forței de muncă în acestea. Investiţiile în turism au prevăzute 101 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională. Un sfert din fondurile alocate acestui domeniu au fost atrase până acum."

27/09/2017

România prezintă un potenţial major de creştere mai ales în domeniul serviciilor de turism locale. În cadrul întâlnirii, înaltul oficial european a încurajat integrarea acestora în strategiile de dezvoltare durabilă și de specializare inteligentă la nivel local și regional.

"Încurajăm regiunile mai puţin dezvoltate să mizeze pe investiţiile în turism ca parte a strategiilor de dezvoltare. Implementate în mod inteligent, ţinând cont de atuurile locale, astfel de investiţii realizate cu fonduri europene pot duce la dezvoltarea altor sectoare şi a economiei per ansamblu. Investițiile în turism trebuie să fie adaptate condițiilor locale specifice, de exemplu ca parte a strategiilor de regenerare urbană sau de specializare inteligentă", a adăugat Corina Creţu.

Turismul reprezintă un sector transversal și implică o mare diversitate de servicii și profesii. Acesta poate beneficia de investiții în domenii precum eficiența energetică, protecția mediului, dezvoltarea mediului de afaceri și ocuparea forței de muncă.

Context

România beneficiază de o alocare de peste 22 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014–2020.

Investiţiile în turism au prevăzute 101 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională. Astfel, în această perioadă se are în vedere:

  • atingerea unui număr de aproape 0,5 milioane de angajaţi în staţiunile turistice;
  • creșterea cu 10.000 a numărului de vizite la obiectivele de patrimoniu cultural şi natural, cât și la atracţiile turistice care beneficiază de finanțare;
  • creşterea cu 10.100 de metri pătraţi a suprafeţei clădirilor şi spaţiilor de turism noi sau reabilitate din staţiunile turistice şi din Delta Dunării.

 

Pagini utile

Portalul de date deschise pentru fondurile ESI 2014-2020

Politica de coeziune în Romania 2014-2020

Twitter: @EU_Regional, @CorinaCretuEU, #ESIFunds

/romania/file/corinacretujpg_rocorina_cretu.jpg

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu

129 milioane de euro din Fondul de coeziune vor fi investite în șase proiecte menite a asigura facilitarea accesului la apă potabilă în România.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a declarat: "Cele șase proiecte reprezintă exemple concrete ale solidarității europene. Toate regiunile ar trebui să aibă acces la apă curată, însă în România și în alte regiuni din Europa, acest lucru nu este încă în totalitate realizat. Grație acestor proiecte finanțate de UE, sute de mii de români vor putea beneficia de apă potabilă în fiecare zi."

22/09/2017

Cele șase proiecte au în vedere următoarele:

  • 15,7 milioane de euro sunt alocați îmbunătățirii sistemului de tratare a apelor uzate în județul Bacău, în estul României;

  • 8,6 milioane de euro vor permite îmbunătățirea accesului la apă curată pentru peste 155 de mii de locuitori din județul Bistrița-Năsăud;

  • 17,4 milioane de euro vor contribui la conectarea a aproximativ 380 de mii de persoane la o rețea modernă de distribuție a apei și canalizare în județul Brașov;

  • 60,7 milioane de euro vor fi investiți, în județul Hunedoara, în conectarea a 110 mii de locuitori din zona Văii Jiului la o rețea modernă de distribuție și tratare a apei;

  • 8,2 milioane de euro vor sprijini ameliorarea calității apei și mai buna protecție a mediului în județul Tulcea, în vecinătatea Deltei Dunării, înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO;

  • 18,5 milioane de euro pentru extinderea și/sau renovarea infrastructurii de apă potabilă (puțuri, rezervoare, rețea de distribuție etc.) în județul Vâlcea.

Mai multe informații despre fondurile structurale și de investiții europene în România sunt disponibile aici și pe Platforma de date deschise.

 

Persoane de contact pentru presă:

Johannes Bahrke – Tel.: +32 229 58615

Sophie Dupin de Saint-Cyr – Tel.: +32 229 56169

/romania/file/junckersoteusitejpg_rojuncker_soteu_site.jpg

jean-claude juncker
©

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a pronunțat miercuri, 13 septembrie, în fața membrilor Parlamentului European, discursul privind starea Uniunii 2017, în care și-a prezentat prioritățile pentru anul următor și viziunea asupra modului în care ar putea evolua Uniunea Europeană până în 2025 (a se vedea discursul integral). Președintele a prezentat o Foaie de parcurs pentru o Uniune Europeană mai unită, mai puternică și mai democratică (a se vedea fișa informativă privind Foaia de parcurs).

13/09/2017

"Pe parcursul anului 2018, pe măsură ce dezbaterile se vor intensifica, voi acorda atenție în special Estoniei, Letoniei, Lituaniei și României. Acesta este anul în care aceste state vor sărbători împlinirea a 100 de ani de existență. Cei care vor să creioneze viitorul continentului nostru ar trebui să înțeleagă și să onoreze istoria noastră comună. Aceasta include și aceste patru țări - Europa nu ar fi completă fără ele", a spus președintele Juncker.

În ceea ce privește contribuția României în Uniune, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat:

"O Uniune mai unită trebuie să fie și mai incluzivă. Dacă vrem să consolidăm protejarea granițelor noastre externe, atunci trebuie să deschidem imediat spațiul de liberă circulație Schengen, aderării Bulgariei și României."

***

"Dacă vrem ca euro să unească, în loc să divizeze, continentul nostru, atunci ar trebui să devină mai mult decât moneda unui grup select de țări. Scopul euro este de a deveni singura monedă a Uniunii Europene ca întreg. Toate statele membre, cu excepția a două țări, au dreptul și obligația să adere la zona euro, în momentul în care îndeplinesc condițiile.

Statele membre care doresc să adopte euro trebuie să fie apte să o facă. Din acest motiv, propun crearea unui instrument pentru aderarea la euro, care să ofere asistență tehnică și chiar financiară.

Dacă vrem ca băncile să funcționeze cu același set de reguli și în același cadru de supraveghere pe întregul continent, atunci ar trebui să încurajăm toate statele membre să adere la Uniunea bancară. Finalizarea acesteia este o chestiune urgentă. Trebuie să reducem riscurile ce există încă în sistemele bancare ale unor state membre. Uniunea bancară poate funcționa doar în cazul în care reducerea și partajarea riscurilor merg mână-n mână."

***

"În data de 30 martie 2019, vom fi o Uniune cu 27 de state membre. Trebie să ne pregătim temeinic pentru acest moment, atât la nivelul celor 27 de state membre, cât și în cadrul instituțiilor UE.

Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc la doar câteva săptămâni distanță, în luna mai a anului 2019. Europenii vor avea atunci o întâlnire cu democrația. Ei trebuie să meargă la vot, înțelegând clar modul în care Uniunea Europeană se va dezvolta în anii următori.

De aceea, transmit o invitație președintelui Tusk și României, țara care va deține Președinția în prima jumătate a anului 2019, să organizeze un Summit special în România, în data de 30 martie 2019. Dorința mea este ca acest summit să aibă loc în frumosul și străvechiul oraș Sibiu, sau Hermannstadt, cum îl cunosc eu. Acesta ar trebui să fie momentul în care ne vom reuni pentru a lua deciziile necesare pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică."

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a concluzionat: „Europa are din nou vântul în pânze, dar nu vom ajunge nicăieri dacă nu profităm de el. (...) Ar trebui să stabilim direcția pentru viitor. Așa cum scria Mark Twain, peste ani vom regreta mai mult lucrurile pe care nu le-am făcut, decât pe cele pe care le-am făcut. Acum este momentul să construim o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică pentru 2025.”

Discursul președintelui Juncker în Parlamentul European a fost însoțit de adoptarea unor inițiative concrete ale Comisiei Europene în materie de comerț, verificare prealabilă a investițiilor, securitate cibernetică și transfer de date, și democrație.

O serie de fișe informative detaliază unele dintre elementele-cheie abordate în discursul președintelui.

Context

În fiecare an, în luna septembrie, președintele Comisiei Europene își rostește, în fața Parlamentului European, discursul privind starea Uniunii, în care trece în revistă realizările din cursul ultimului an și prezintă prioritățile pentru anul următor. Președintele prezintă, de asemenea, și modul în care Comisia va aborda cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană. Discursul este urmat de o dezbatere în plen. Acesta este punctul de lansare a dialogului cu Parlamentul European și cu Consiliul în vederea pregătirii programului de lucru al Comisiei pentru anul următor.

În plus, președintele Juncker și prim-vicepreședintele Timmermans au trimis astăzi o scrisoare de intenție președintelui Parlamentului European și președinției Consiliului în care prezintă în detaliu acțiunile pe care Comisia intenționează să le întreprindă la nivel legislativ și alte inițiative până la sfârșitul anului următor (2018, în acest caz). Acest lucru este prevăzut în mod specific în Acordul-cadru din 2010 privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană.

 

Persoane de contact pentru presă:

Margaritis SCHINAS (+ 32 2 296 05 24)

Mina ANDREEVA (+32 2 299 13 82)

Natasha BERTAUD (+32 2 296 74 56)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Broșura privind Starea Uniunii 2017, care include:

  • Versiunea autorizată a discursului privind starea Uniunii

  • Scrisoarea de intenție

  • Progresele înregistrate cu privire la cele zece priorități ale Comisiei

  • Foaia de parcurs pentru o Uniune Europeană mai unită, mai puternică și mai democratică

Pagina de internet dedicată discursului privind starea Uniunii Europene 2017

Cele 10 priorități politice ale Comisiei Europene

/romania/file/goldenladyjusticebrugesbelgium6204837462jpg_rogolden_lady_justice_bruges_belgium_6204837462.jpg

Joi, 13 iulie, Comisia Europeană a trimis o scrisoare adițională de punere în întârziere României în ceea ce privește gestionarea  emisiilor de la instalațiile mari de ardere.

13/07/2017

Directiva privind emisiile industriale (2010/75/EU) are ca scop prevenirea, reducerea și, pe cât posibil, eliminarea poluării rezultate din activități industriale. Ea conține cerințe specifice pentru permisele acordate instalațiilor mari de ardere, ce includ valori maxime pentru limitele de emisii a unor poluanți precum dioxidul de sulf, oxidul de azot și pulberile industriale.

Patru unități industriale din România continuă să nu aibă permisele necesare ce garantează că emisiile lor se încadrează în valorile-limită stabilite prin legislația UE.

Context

Prin pachetul lunar de decizii privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a normelor europene, în beneficiul cetățenilor și al companiilor.

Principalele decizii adoptate de Comisie, grupate pe domenii de politică, includ 25 de scrisori de punere în întârziere, 51 de avize motivate și 11 sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. Comisia închide, de asemenea, 122 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii.

 

Persoane de contact pentru presă:

Enrico Brivio, tel.: +32 229 56172

Iris Petsa, tel.: +32 229 93321

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Informații privind procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru

Registrul deciziilor privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru

/romania/file/goldenladyjusticebrugesbelgium6204837462jpg_rogolden_lady_justice_bruges_belgium_6204837462.jpg

Comisia a transmis joi, 13 iulie, o scrisoare de punere în întârziere României în legătură cu neluarea măsurilor necesare pentru a respecta decizia Curții de Justiție a UE referitoare la deșeurile miniere (caz C-104/15).

13/07/2017

În data de 21 iulie 2016, Curtea a emis o decizie favorabilă Comisiei pe această temă. Potrivit acesteia, România nu a adoptat măsurile necesare pentru a preveni formarea de pulberi la suprafața lacului de decantare de la Boșneag. În special în perioadele de vânt, acest iaz este sursă importantă de poluare și o amenințare serioasă pentru sănătatea locuitorilor din localitățile din apropiere, cum ar fi Moldova Nouă (România) sau Veliko Gradište (Serbia).

Potrivit directivei 2006/21/EC, statele membre trebuie să asigure gestionarea deșeurilor miniere astfel încât să nu pună în pericol sănătatea umană sau mediul înconjurător. Normele interzic abandonarea acestui tip de deșeuri. De asemenea, operatorii trebuie să ia măsuri adecvate pentru a preveni sau reduce emisiile de pulberi sau gaze. 

Dacă România nu va lua măsurile necesare într-un interval de două luni, Comisia ar putea sesiza din nou Curtea de Justiție, caz în care România va primi sancțiuni financiare.

Context

Prin pachetul lunar de decizii privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a normelor europene, în beneficiul cetățenilor și al companiilor.

Principalele decizii adoptate de Comisie, grupate pe domenii de politică, includ 25 de scrisori de punere în întârziere, 51 de avize motivate și 11 sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. Comisia închide, de asemenea, 122 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii.

 

Persoane de contact pentru presă:

Enrico Brivio, tel.: +32 229 56172

Iris Petsa, tel.: +32 229 93321

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Informații privind procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru

Registrul deciziilor privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru

/romania/file/goldenladyjusticebrugesbelgium6204837462jpg_rogolden_lady_justice_bruges_belgium_6204837462.jpg

Comisia a abordat joi, 13 iulie, deficiențele de transpunere în legislația națională a directivei privind lucrătorii sezonieri (Directiva 2014/36/UE). Această directivă, adoptată la 26 februarie 2014, stabilește condițiile de intrare și de ședere a lucrătorilor sezonieri din afara UE și definește drepturile acestora. Statele membre ar fi trebuit să transpună directiva în legislația lor națională până la 30 septembrie 2016.

13/07/2017

În acest context, Comisia Europeană a trimis avize motivate Croației și Finlandei pentru necomunicarea măsurilor naționale pe care le-au luat pentru a transpune normele europene relevante. Comisia a trimis avize motivate și Belgiei și Suediei pentru comunicarea parțială a măsurilor naționale de transpunere.

De asemenea, la 24 noiembrie 2016, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere Belgiei, Croației, Estoniei, Finlandei, Luxemburgului, României și Suediei pentru netranspunerea integrală a directivei privind lucrătorii sezonieri.

În relație cu acestea, potrivit Comisiei, Croația și Finlanda nu au notificat, până în prezent, nici o măsură de transpunere a Directivei, iar Comisia consideră că măsurile comunicate de Belgia și Suedia nu transpun integral toate dispozițiile directivei în legislația lor națională. Belgia, Croația, Finlanda și Suedia au acum la dispoziție două luni pentru a notifica Comisiei toate măsurile luate pentru a asigura punerea integrală în aplicare a directivei, după care Comisia poate decide să aducă aceste cazuri în fața Curții de Justiție a UE.

După ce a examinat măsurile comunicate de Estonia, Luxemburg și România, Comisia a decis să închidă procedurile împotriva acestor state membre.

Context

Prin pachetul lunar de decizii privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a normelor europene, în beneficiul cetățenilor și al companiilor.

Principalele decizii adoptate de Comisie, grupate pe domenii de politică, includ 25 de scrisori de punere în întârziere, 51 de avize motivate și 11 sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. Comisia închide, de asemenea, 122 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii.

 

Persoane de contact pentru presă:

Natasha Bertaud – tel.: +32 229 67456

Tove Ernst – tel.: +32 229 86764

Markus Lammert – tel.: +32 229 58602

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Informații privind procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru

Registrul deciziilor privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru

/romania/file/goldenladyjusticebrugesbelgium6204837462jpg_rogolden_lady_justice_bruges_belgium_6204837462.jpg

Comisia a trimis joi, 13 iulie, un aviz motivat Greciei, Irlandei, Maltei, Marii Britanii, Poloniei, României și Sloveniei, solicitându-le să își notifice cadrul național de politică bazat pe normele UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi (Directiva 2014/94/UE). Acest cadru național este principalul instrument prevăzut de directivă pentru a asigura crearea unor infrastructuri suficiente pentru combustibili alternativi, inclusiv a unor puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice și a unor puncte de realimentare cu gaz natural și hidrogen, precum și pentru a evita fragmentarea pieței interne.

13/07/2017

Accelerarea instalării infrastructurii pentru combustibili alternativi este esențială pentru a le oferi tuturor europenilor o mobilitate ecologică și competitivă, așa cum a stabilit Comisia în pachetul „Europa în mișcare”, adoptat în mai 2017.

Aceste 7 state membre au acum la dispoziție două luni pentru a-și îndeplini obligațiile care le revin în temeiul directivei; în caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz.

În plus, Comisia a decis, de asemenea, să trimită o scrisoare de punere în întârziere Suediei, care a notificat un cadru național de politică ce nu conține elementele minime cerute de directivă.

Context

Prin pachetul lunar de decizii privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a normelor europene, în beneficiul cetățenilor și al companiilor.

Principalele decizii adoptate de Comisie, grupate pe domenii de politică, includ 25 de scrisori de punere în întârziere, 51 de avize motivate și 11 sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. Comisia închide, de asemenea, 122 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii.

 

Persoane de contact pentru presă:

Enrico Brivio – tel.: +32 229 56172

Alexis Perier – telefon: +32 229 69143

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Informații privind procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru

Registrul deciziilor privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru

/romania/file/cretu-tudosejpg_rocretu-tudose.jpg

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, s-a întâlnit marți, 11 iulie, la Bruxelles, cu prim-ministrul României, Mihai Tudose, pentru a discuta situația actuală a implementării Fondurilor structurale și de investiții europene în România, precum și măsurile necesare de eficientizare a implementării investiţiilor realizate cu aceste fonduri.

11/07/2017

În cadrul discuţiilor, comisarul european Corina Creţu a subliniat necesitatea utilizării depline a resurselor disponibile:

"România are la dispoziţie o imensă oportunitate de investiţii pentru a impulsiona creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă. Progresele înregistrate recent sunt îmbucurătoare, dar este necesară în continuare o intensificare a eforturilor din partea autorităţilor române pentru a compensa startul lent în implementare, de la începutul perioadei curente de programare", a declarat Corina Crețu.

De asemenea, înaltul oficial european a arătat importanța finalizării procedurilor de desemnare a autorităților de management și control într-un interval cât mai scurt, precum și a luării de măsuri pentru simplificarea procedurilor de utilizare a finanțărilor europene, astfel încât beneficiarii să se poată concentra în principal pe desfășurarea în bune condiții a activităților incluse în propunerile de proiecte, și nu pe îndeplinirea de criterii și reguli administrative.

"Suntem mulțumiți de eforturile recente ale guvernului de accelerare a implementării fondurilor şi țin să îl felicit pe domnul prim-ministru pentru angajamentul de a simplifica sistemul de implementare, ce va uşura viaţa beneficiarilor. Contăm de asemenea pe susţinerea noului guvern pentru îndeplinirea condiţionalitătilor ex-ante, acele condiţii necesare pentru eficientizarea investiţiilor şi continuarea luptei împotriva fraudei şi a corupţiei. Acestea sunt esenţiale pentru ca România să continue a fi o destinaţie atractivă pentru orice fel de investiţii, inclusiv cele din fonduri ale Uniunii Europene", a completat comisarul european.

Context

România beneficiază de o alocare de peste 22 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014–2020. Două principale condiții-cadru pentru începerea plăților către beneficiari nu sunt îndeplinite în momentul actual, respectiv desemnarea autorităților competente de gestiune şi control pentru programele europene și îndeplinirea a șase condiționalități ex-ante.

 

Persoană de contact pentru presă:

Sophie Dupin de Saint-Cyr – Tel. : + 32 2 29 56169

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Portalul de date deschise pentru fondurile ESI 2014-2020

Politica de coeziune în Romania 2014-2020

Twitter: @EU_Regional, @CorinaCretuEU, #ESIFunds

 

Pages

Subscribe to RSS - Reprezentanța în România