Reprezentanţa în România

Reprezentanța în România

/romania/file/vicepresedinte-marossefcovicmicjpg_rovicepresedinte maros_sefcovic_mic.jpg

Maroš Šefčovič
©

Vicepreședintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič, responsabil pentru Uniunea energetică, vizitează România, în data de 2 iulie 2018.

Înaltul oficial european se va întâlni, la București, cu dl. Liviu DRAGNEA, președintele Camerei Deputaților, cu dna Viorica DĂNCILĂ, prim-ministrul României, cu dl. Viorel ȘTEFAN, viceprim-ministru, cu dl. Anton ANTON, ministrul energiei, și cu dl. Dănuţ ANDRUȘCĂ, ministrul economiei.

Data: 
02/07/2018 (All day)

Vicepreședintele Maroš Šefčovič va susține un discurs în cadrul evenimentului "Forumul pentru energie – Prioritățile României în domeniu, în contextul Președinției Consiliului UE 2019", ce va avea loc la Palatul Parlamentului, și va vizita un proiect cu finanțare europeană de la Universitatea Politehnică din București, unde va avea, de asemenea, și o discuție cu studenții și profesorii pe teme de cercetare.

 

Pagini utile

Calendarul săptămânii 2-8 iulie 2018

 

/romania/file/concurseuroquiz2018jpg_roconcurs_euro_quiz_2018.jpg

Finala competiției Euro Quiz 2018
Copyright: Comisia Europeană

Echipa „ Îndrăzneții ” din Pitești  și echipa „ Euroforce” din Buzău au intrat în finala Euro Quiz 2018, competiția dedicată elevilor de clasa a VI-a, organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale. Cele două echipe se vor confrunta în etapa finală joi, 14 iunie 2018, orele 11.00 – 13.00, la sediul Spațiului Public European (str. Vasile Lascăr, nr. 31, parter, București).

13/06/2018

Aflată la a doua ediție, competiția online Euro Quiz a avut loc săptămâna trecută și a inclus întrebări ce au pus accentul pe valorile UE, instituțiile europene, istorie, geografie, artă și gastronomie în Europa. La competiție au participat 423 echipe din toată țara.  Echipele finaliste s-au delimitat de restul concurenților prin viteza de răspuns, obținând același punctaj, 238 de puncte. Echipa „Îndrăzneții”, de la Școala Gimnazială „Mircea cel Bătrân”, din Pitești, coordonată de profesoara Comănescu Elena Amalia, și-a asigurat un loc în finală răspunzând întrebărilor în 11 minute și 15 secunde. Pe de altă parte, echipa „Euroforce”, de la Școala Gimnazială „General Grigore Bastan” din Buzău, coordonată de profesoara Pîslaru Rodica Mădălina, a ajuns în finală completând chestionarul în puțin peste 12 minute.

Competiția Euro Quiz este o activitate antrenantă și educativă, deschisă tuturor elevilor de clasa a VI-a din școlile gimnaziale naționale. Scopul său este de a spori și de a consolida în rândul elevilor cunoștințele despre Uniunea Europeană, precum și de a dezvolta abilitățile de lucru în echipă. La concurs participă echipe formate din patru copii de clasa a VI-a, conduși de un profesor coordonator. Finaliștii concursului vor câștiga următoarele premii: biciclete și echipament de protecție, pentru elevi, și genți de laptop pentru profesori.

Ca și anul trecut, în cadrul concursului Euro Quiz 2018, au fost organizate vizite în școli din patru județe din România, și anume: Neamț, Suceava, Botoșani și Iași. Vizitele au fost inspirate de un program de edutainment (educație prin joc) și s-au bucurat de prezența actriței Natalie Ester.

Concursul Euro Quiz face parte din inițiativa Europa, casa noastră, o campanie educațională pe teme europene, dezvoltată de Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Evenimentul va fi transmis în direct de platforma multimedia Calea Europeană și de platforma europacasanoastra.ro.

 

Persoană de contact pentru presă:

Iulia COSTEA, asistent de presă, Reprezentanța Comisiei Europene în România, tel.: 021-2035414

/romania/file/defenceeujpg_rodefence_eu.jpg

Politica de apărare comună
Copyright: Comisia Europeană

Pentru următorul buget pe termen lung (2021-2027) al UE, Comisia propune creșterea autonomiei strategice a UE, consolidarea capacității acesteia de a-și proteja și a-și apăra cetățenii și transformarea UE într-un actor mai important la nivel mondial.

Un Fond european de apărare în valoare de 13 miliarde euro va oferi capacitatea financiară pentru investiții transfrontaliere în tehnologii și echipamente de ultimă generație și complet interoperabile în domenii precum programele de software criptate și tehnologia dronelor. Mai mult, Înaltul Reprezentant, cu susținerea Comisiei, propune un nou Instrument european pentru pace în valoare de 10,5 miliarde euro, neinclus în bugetul pe termen lung, care va contribui la îmbunătățirea capacității UE de prevenire a conflictelor, de consolidare a păcii și de garantare a securității internaționale.

13/06/2018

Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, a declarat: „În ultimii ani, Uniunea Europeană a luat, în materie de securitate și apărare, o serie de măsuri care păreau de neimaginat în trecut. Acum putem să sprijinim cercetarea și cooperarea în vederea dezvoltării de capabilități de apărare. Suntem în curs de adoptarea a unor măsuri menite să faciliteze deplasarea rapidă a forțelor armate ale statelor membre pe teritoriul european. Mai mult, cu sprijinul Comisiei, am propus instituirea unui Instrument european pentru pace, care va îmbunătăți finanțarea operațiunilor militare ale UE și sprijinul acordat acțiunilor desfășurate de partenerii noștri.”

Jyrki Katainen, vicepreședintele pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat: „Ceea ce propunem astăzi va ajuta UE să își ia destinul în propriile mâini. Europa își asumă responsabilități mai mari în ceea ce privește apărarea și protejarea cetățenilor săi. Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, o parte a bugetului european este consacrată unor investiții colective în vederea dezvoltării de noi tehnologii și echipamente pentru a-i proteja pe cetățeni. Fondul european de apărare este un adevărat instrument european pentru încurajarea investițiilor comune și pentru amplificarea eforturilor statelor membre în domeniul apărării.”

Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, a adăugat: „Fondul european de apărare este de o importanță capitală pentru cooperarea în domeniul apărării în Europa. Pe baza primelor inițiative testate în ultimii doi ani, suntem astăzi în postura de a-l transforma într-un instrument european ambițios, capabil să sprijine proiecte colaborative în domeniul apărării pe parcursul întregului lor ciclu de dezvoltare. Fondul de 13 miliarde EUR este dovada clară a seriozității actualei Comisii în legătură cu crearea unei Europe care își apără și își protejează cetățenii.”

Fondul european de apărare

Noul Fond european de apărare, în valoare totală de 13 miliarde euro, va aloca 4,1 miliarde pentru finanțarea directă a unor proiecte de cercetare competitive și colaborative, în special prin intermediul granturilor. Dincolo de faza de cercetare, suma de 8,9 miliarde euro va fi pusă la dispoziție pentru a completa investițiile statelor membre prin cofinanțarea costurilor pentru dezvoltarea de prototipuri și pentru respectarea cerințelor ulterioare de certificare și testare. Fondul va situa UE printre primii 4 investitori în cercetarea și tehnologia în domeniul apărării din Europa și va acționa ca un catalizator pentru o bază industrială și științifică inovatoare și competitivă.

Principalele caracteristici ale Fondului european de apărare sunt:

  • finanțarea proiectelor care contribuie la o Uniune Europeană mai sigură și care corespund priorităților convenite de statele membre, în cadrul politicii de securitate și apărare comune, și de alte organizații regionale și internaționale, precum NATO
  • numai proiectele colaborative care implică cel puțin 3 participanți din 3 state membre sunt eligibile
  • UE va cofinanța dezvoltarea de prototipuri comune numai dacă statele membre se angajează să cumpere produsul final
  • participarea transfrontalieră a IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie este puternic stimulată prin creșterea ratelor de finanțare, favorizarea de proiecte ale consorțiilor care includ IMM-uri, și, dacă este necesar, lansarea de cereri de propuneri specifice
  • promovarea inovării revoluționare, un procent de 5% din fonduri fiind alocat tehnologiilor radicale și echipamentelor inovatoare care permit UE să își consolideze preeminența pe termen lung în domeniul tehnologic
  • proiectele din cadrul cooperării structurate permanente (PESCO) pot primi, dacă sunt eligibile, o cofinanțare suplimentară de 10%, însă finanțarea nu este automată.

Instrumentul european pentru pace

Înaltul Reprezentant propune, cu sprijinul Comisiei, instituirea, în cadrul Instrumentului financiar pentru pace, a unui nou fond extrabugetar în valoare de 10,5 miliarde euro care va reuni actualele mecanisme extrabugetare dedicate securității și apărării în vederea eliminării lacunelor și a limitărilor existente. Acesta va spori eficacitatea finanțării pentru misiunile și operațiunile militare desfășurate ca parte a politicii de securitate și apărare comună (PSAC). El va facilita contribuțiile UE la operațiunile de pace conduse de parteneri și va extinde domeniul de aplicare al sprijinului militar și de apărare pe care îl poate oferi UE. Fondul respectiv va acoperi cheltuielile care nu pot fi finanțate din bugetul UE din cauza implicațiilor sale militare și de apărare.

Etape următoare

Este esențial să se ajungă rapid la un acord asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sectoriale, pentru a se oferi garanții că fondurile UE dau rezultate concrete cât mai curând posibil.

Întârzieri similare cu cele înregistrate la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020 ar însemna că cererile de propuneri pentru proiecte colaborative în domenii precum metamaterialele, software-urile criptate, tehnologia dronelor sau comunicarea prin satelit ar trebui amânate.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

După obținerea sprijinului din partea Comisiei, Înaltul Reprezentant va prezenta propunerea privind un Instrument european pentru pace Consiliului, care va trebui să ia o decizie în unanimitate cu privire la acesta.

Context

În orientările sale politice din iunie 2014, președintele Juncker a afirmat că sporirea securității cetățenilor europeni este o prioritate. În discursul său privind starea Uniunii din 2016, el a anunțat crearea unui Fond european de apărare.

Comisia a prezentat prima versiune a Fondului european pentru apărare în iunie 2017, care a permis testarea cooperării în domeniul apărării la nivelul UE prin intermediul Acțiunii pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării (PADR) pentru perioada 2017-2019 și al programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) pentru perioada 2019-2020. 

Propunerea de astăzi privind Fondul european de apărare este rezultatul angajamentului asumat în iunie 2017 de a suplimenta finanțarea inițială, până în 2020, cu un fond mai substanțial.

Fondul european de apărare va veni în completarea altor programe ale UE, în special a bugetului de 6,5 miliarde euro alocat Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru consolidarea infrastructurilor de transport strategice ale UE cu scopul de a le adapta la mobilitatea militară, precum și a noului program pentru cercetare și inovare, intitulat Orizont Europa, în valoare de 100 de miliarde euro.

 

Persoane de contact pentru presă:

Lucia CAUDET (+32 2 295 61 82)

Maja KOCIJANCIC (+32 2 298 65 70)

Esther OSORIO (+32 2 296 20 76)

Victoria VON HAMMERSTEIN-GESMOLD (+32 2 295 50 40)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile 

Înregistrarea declaraților de presă susținute de dna Federica MOGHERINI, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene

Înregistrarea declarațiilor de presă susținute de dl. Jyrki KATAINEN, vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate

Înregistrarea declarațiilor de presă susținute de dna Elżbieta BIEŃKOWSKA, comisar european pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri

Înregistrarea declarațiilor de presă susținute de dl. Julian KING, comisar european pentru Uniunea securității

Înregistrarea sesiunii de întrebări și răspunsuri

Texte juridice și fișe informative:

  • Propunere de regulament de instituire a Fondului european de apărare, COM (2018) 476
  • Anexă la Propunerea de regulament
  • Evaluarea impactului, SWD(2018) 345
  • Rezumatul evaluării impactului
  • Fișă informativă: Fondul european de apărare

Fișă informativă: Instrumentul european pentru pace

Întrebări și răspunsuri: Instrumentul european pentru pace 

Informații privind un buget UE pentru viitor

/romania/file/comisar-karmenuvella2018webjpg_rocomisar karmenu_vella_2018_web.jpg

karmenu_vella_2018
©

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune un fond mai simplu și mai flexibil în valoare de 6,14 miliarde euro pentru sprijinirea sectorului european al pescuitului și a economiei maritime.

12/06/2018

Noul Fond european pentru pescuit și afaceri maritime va continua să ajute sectorul european al pescuitului să adopte practici de pescuit mai durabile, punând accentul pe sprijinirea micilor pescari. El va contribui, de asemenea, la valorificarea potențialului unei economii albastre durabile, în scopul asigurării unui viitor mai prosper pentru comunitățile costiere. Acest fond va contribui, pentru prima dată, la consolidarea guvernanței internaționale a oceanelor pentru ca mările și oceanele să devină mai sigure, mai curate, mai securizate și să fie gestionate într-un mod mai sustenabil. În fine, Comisia consolidează impactul fondului asupra mediului, punând accentul pe protecția ecosistemelor marine și preconizând o contribuție de 30 % din bugetul acestuia pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, în conformitate cu angajamentele convenite în cadrul Acordului de la Paris.

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, a declarat: „Sănătatea și buna gestionare a oceanelor reprezintă o condiție prealabilă pentru investițiile pe termen lung și crearea de locuri de muncă în sectorul pescuitului și în economia albastră în general. Ca actor mondial în domeniul oceanelor și al cincilea mare producător de pește și fructe de mare din lume, Uniunea Europeană este direct responsabilă de protejarea, conservarea și utilizarea sustenabilă a oceanelor și a resurselor lor. Fondul va permite statelor membre și Comisiei să își onoreze această responsabilitate și să investească în pescuitul sustenabil, în securitatea alimentară, într-o economie maritimă prosperă și în mări și oceane sănătoase și productive.

Pescuitul constituie o sursă vitală de subzistență pentru multe dintre comunitățile costiere din UE și reprezintă un element important al patrimoniului lor cultural. Împreună cu acvacultura, acesta contribuie, de asemenea, la securitatea alimentară și la alimentație. Fondul va pune un accent deosebit pe sprijinirea micilor pescari de coastă cu nave mai mici de 12 metri, care reprezintă jumătate din forța de muncă din sectorul pescuitului european. De la reforma politicii comune în domeniul pescuitului din 2014, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește refacerea stocurilor de pește, creșterea rentabilității industriei pescuitului din UE și conservarea ecosistemelor marine. Noul fond va continua să sprijine aceste obiective socioeconomice și de mediu.

În ceea ce privește economia maritimă, Comisia propune consolidarea sprijinului său comparativ cu perioada 2014-2020. Este vorba despre un sector economic cu un potențial ridicat, a cărui producție la nivel mondial este estimată în prezent la 1,3 mii de miliarde EUR și ar putea deveni cel puțin de două ori mai mare până în 2030. Fondul maritim va permite realizarea de investiții în noi piețe, tehnologii și servicii maritime, precum energia oceanică și biotehnologia marină. Comunitățile costiere vor primi un sprijin mai substanțial și mai amplu pentru stabilirea de parteneriate locale și de transferuri de tehnologii în toate sectoarele economiei albastre, inclusiv în acvacultură și turismul de coastă.

În contextul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite, Uniunea s-a angajat, de asemenea, la nivel internațional să îmbunătățească siguranța, securitatea, salubritatea și gestionarea sustenabilă a mărilor și oceanelor. Noul Fond european pentru pescuit și afaceri maritime va sprijini aceste angajamente în vederea unei mai bune guvernanțe internaționale a oceanelor. Printre altele, acesta va furniza finanțarea necesară pentru îmbunătățirea supravegherii maritime, a securității și a cooperării în materie de pază de coastă.

Pentru a se asigura eficiența și eficacitatea fondului, acesta cuprinde mai multe elemente noi, printre care:

  • simplificarea și o mai mare posibilitate de alegere pentru statele membre, care vor putea de acum să își orienteze sprijinul către prioritățile lor strategice, nemaifiind obligate să aleagă dintr-un „meniu” de acțiuni eligibile;
  • o mai bună aliniere cu alte fonduri ale Uniunii Europene. Normele aplicabile tuturor fondurilor structurale și de investiții sunt stabilite în Regulamentul privind dispozițiile comune;
  • o mai bună orientare a sprijinului în vederea realizării politicii comune în domeniul pescuitului.

Etape următoare

Este esențial să se ajungă rapid la un acord asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sectoriale, pentru ca fondurile UE să dea rezultate pe teren cât mai curând posibil. În cazul în care se vor înregistra întârzieri similare celor de la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020, necesitățile pescarilor și ale comunităților costiere, precum și protecția mediului marin de care depind acestea nu vor putea fi abordate cu urgența necesară.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

Context

Noul Fond european pentru pescuit și afaceri maritime face parte din cadrul financiar multianual pentru 2021-2027, noul buget pe termen lung al UE, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2021. Bugetul propus combină instrumente noi cu programe modernizate, pentru a realiza prioritățile Uniunii Europene în mod eficient și pentru a răspunde noilor provocări.

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime va cofinanța proiecte în paralel cu instrumentele de finanțare naționale, iar fiecare stat membru va beneficia de o parte din bugetul total. Statele membre își vor elabora programele operaționale naționale, specificând în ce mod intenționează să cheltuiască fondurile. După obținerea aprobării din partea Comisiei, autoritățile naționale vor decide ce proiecte doresc să sprijine.

 

Persoane de contact pentru presă:

Enrico BRIVIO (+32 2 295 61 72)

Iris PETSA (+32 2 299 33 21)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Texte juridice și fișe informative privind resursele naturale și mediul

Fișă cu întrebări și răspunsuri

Informații privind un buget UE pentru viitor

/romania/file/comisaravramopoulos2018jpg_rocomisar_avramopoulos_2018.jpg

comisar_avramopoulos_2018
Copyright

Pentru următorul buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, Comisia propune cvasi-triplarea finanțării pentru migrație și gestionarea frontierelor, de la 13 miliarde euro, cât era pachetul financiar alocat acestui domeniu în perioada precedentă, la 34,9 miliarde euro.

12/06/2018

Propunerea Comisiei reprezintă un răspuns la provocările crescânde în materie de migrație, mobilitate și securitate cu care se confruntă UE, prevede instrumente de finanțare mai flexibile pentru a aborda apariția unor evenimente migratorii neprevăzute și consacră protecția frontierelor ca o componentă centrală a noului buget. Va fi instituit un nou fond separat destinat gestionării integrate a frontierelor, iar Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă va fi consolidată în continuare prin constituirea unei noi rezerve permanente de aproximativ 10.000 de polițiști de frontieră. Noul fond pentru frontiere va ajuta, de asemenea, statele membre să efectueze controale vamale prin finanțarea achiziționării de echipamente de control vamal.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Profitând de pe urma învățămintelor desprinse din experiența trecută și conștienți de faptul că migrația va rămâne o provocare și în perioada următoare, propunem o creștere fără precedent a finanțării. Consolidarea frontierelor comune ale UE, în special cu ajutorul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, va continua să fie o prioritate importantă pentru noi. O mai mare flexibilitate a instrumentelor noastre de finanțare înseamnă că vom putea să acordăm un sprijin rapid statelor membre acolo unde au nevoie, atunci când au nevoie și mai ales în situații de criză.”

Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a declarat: „O mai bună gestionare a frontierelor noastre externe și a migrației va fi în continuare prioritatea-cheie a UE, a statelor membre și a cetățenilor noștri în anii următori. Anvergura provocărilor cărora trebuie să le facem față necistă resurse mai ample - de aceea propunem aproape triplarea bugetului în acest domeniu. Consolidarea finanțării va fi esențială pentru a garanta faptul că ne putem pune în aplicare prioritățile politice: securizarea în continuare a frontierelor noastre externe, continuarea acordării de protecție celor care au nevoie de aceasta, sprijinirea mai eficace a migrației legale și a eforturilor de integrare, combaterea migrației neregulamentare și returnarea rapidă și eficientă a celor care nu au drept de ședere în UE.”

Comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici, a declarat: „Cei 115 000 de funcționari vamali ai UE sunt cei care intervin în prima linie, asigurând protecția cetățenilor împotriva produselor contrafăcute sau nesigure și a altor forme de comerț ilicit. Pentru a-i sprijini în această sarcină vitală, propunem astăzi un nou fond, în valoare de 1,3 miliarde EUR, care le va permite țărilor UE să achiziționeze echipamentele vamale cele mai avansate tehnologic. Uniunea vamală a UE împlinește luna viitoare 50 de ani de existență: trebuie să ne asigurăm că dezvoltarea ei continuă și acumulează reușită după reușită.”

În timpul crizei refugiaților din 2015 și 2016, sprijinul financiar și tehnic oferit de UE statelor membre a contribuit în mod esențial la sprijinirea statelor membre confruntate cu presiuni migratorii importante, la dezvoltarea capacităților de căutare și salvare necesare, la accelerarea returnărilor și la asigurarea unei gestionări îmbunătățite a frontierelor externe. Desprinzând învățăminte din trecut, Comisia propune să se tripleze aproape suma alocată pentru finanțarea destinată domeniului crucial al migrației și al gestionării frontierelor.

1. Securizarea frontierelor externe ale UE

Protecția eficace a frontierelor externe ale UE este crucială pentru gestionarea migrației și asigurarea securității interne. De asigurarea unor frontiere externe puternice depinde, totodată, capacitatea UE de a menține un spațiu Schengen fără controale la frontierele interne. Comisia propune alocarea unei sume globale de 21,3 miliarde euro pentru gestionarea frontierelor și va crea un nou Fond de gestionare integrată a frontierelor (GFIG), cu un buget de peste 9,3 miliarde euro.

Principalele caracteristici ale noului fond sunt următoarele:

- un set adecvat de priorități:

  • consolidarea frontierelor externe ale Europei: Noul fond va continua și va duce mai departe activitatea desfășurată în ultimii ani pentru protejarea mai eficace a frontierelor UE prin operaționalizarea poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european, prin efectuarea de controale sistematice la frontiere și prin implementarea de noi sisteme informatice la scară largă interoperabile, inclusiv prin instituirea unui viitor sistem de intrare/ieșire. Finanțarea va fi canalizată către combaterea introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane, precum și către eforturile de interceptare și oprire a persoanelor care reprezintă o amenințare, către sprijinirea operațiunilor de căutare și salvare pe mare, a achiziționării de echipamente și a organizării de cursuri de formare pentru polițiștii de frontieră, precum și către acordarea unui sprijin operațional rapid statelor membre ale căror frontiere sunt supuse presiunilor migratorii;
  • o politică în materie de vize mai puternică și mai eficientă: Cu ajutorul fondului, se va garanta, de asemenea, faptul că politica UE în domeniul vizelor continuă să evolueze și să se modernizeze, consolidându-se în același timp securitatea și reducându-se riscurile legate de migrația neregulamentară;

- sprijin pentru statele membre: Noul fond va acorda o finanțare pe termen lung în valoare de 4,8 miliarde euro pentru sprijinirea măsurilor luate de statele membre pentru gestionarea frontierelor și în cadrul politicii în materie de vize. Finanțarea va reflecta în mod fidel nevoile statelor membre și se va prevedea o revizuire la jumătatea perioadei care va ține seama de apariția unor noi presiuni sau de accentuarea celo existente. Fiecare stat membru va primi o sumă fixă de 5 milioane euro, restul urmând să se repartizeze pe baza volumului de muncă, a presiunii și nivelului de amenințare la frontierele terestre externe (30 %), la frontierele maritime externe (35 %), în aeroporturi (20 %) și în oficiile consulare (15 %);

- un răspuns flexibil și rapid: O sumă de 3,2 miliarde euro va fi alocată pentru a acorda un sprijin specific statelor membre, proiectelor la nivelul UE și pentru a răspunde nevoilor urgente. Noul fond a fost conceput pentru a asigura o flexibilitate suficientă pentru a permite canalizarea finanțării de urgență către statele membre atunci când este nevoie de ea și pentru a răspunde priorităților noi și imperioase, pe măsură ce apar;

- echipamente de control vamal mai bune la frontierele externe:Noul instrument va aloca 1,3 miliarde euro pentru a ajuta statele membre să achiziționeze, să întrețină și să înlocuiască echipamente vamale de ultimă generație, de exemplu noi scanere, sisteme de detectare automată a plăcuței de înmatriculare, echipe de câini detectivi și laboratoare mobile pentru analiza de eșantioane;

- consolidarea agențiilor UE cu atribuții în ceea ce privește gestionarea frontierelor: Pe lângă acest fond, vor fi alocate și prezentate separat peste 12 miliarde euro pentru consolidarea în continuare a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și a eu-LISA.

2. Migrația: sprijinirea unei politici robuste, realiste și echitabile

Comisia propune majorarea fondurilor destinate migrației cu 51 %, ajungându-se astfel la 10,4 miliarde euro în cadrul noului Fond pentru azil și migrație (FAM). Fondul va sprijini eforturile statelor membre în trei domenii-cheie: azil, migrația legală și integrarea, combaterea migrației neregulamentare și returnările. Principalele caracteristici ale noului fond sunt următoarele:

- un set adecvat de priorități: Noul fond va continua să acorde un sprijin vital sistemelor naționale de azil și va pune un accent reînnoit pe direcționarea finanțării UE către domeniile în care se resimt nevoile cele mai acute, cum ar fi:

  • un sistem european de azil mai puternic și mai eficient: Fondul va contribui la consolidarea și dezvoltarea tuturor aspectelor sistemului european comun de azil, inclusiv a dimensiunii sale externe:
  • un sprijin sporit pentru migrația legală și integrare: Fondul va aloca resurse suplimentare pentru a sprijini integrarea timpurie, pe termen scurt, a resortisanților țărilor terțe care au drept de ședere legală în UE, care vor fi completate de fonduri alocate din fondurile de coeziune pentru asigurarea unei integrări socioeconomice pe termen mai lung;
  • returnări mai rapide și mai frecvente: Fondul va sprijini o abordare mai coordonată în ceea ce privește combaterea migrației neregulamentare, îmbunătățirea eficacității returnărilor și intensificarea în continuare a cooperării cu țările terțe privind readmisia.

- sprijin pentru statele membre: Fondul va aloca o finanțare pe termen lung în valoare de 6,3 miliarde euro pentru a sprijini statele membre să gestioneze migrația, în funcție de nevoile acestora. O revizuire la jumătatea perioadei va ține cont de apariția unor presiuni noi sau de accentuarea celor existente. Fiecare stat membru va primi o sumă fixă de 5 milioane euro, restul urmând a fi repartizat pe baza unei evaluări a presiunilor cu care se confruntă statul membru respectiv și ținând cont de procentele prevăzute pentru azil (30 %), migrația legală și integrare (30 %) și combaterea migrației neregulamentare și returnare (40 %);

- o mai bună pregătire: O sumă de 4,2 miliarde euro va fi rezervată pentru a se acorda un sprijin specific statelor membre, proiectelor cu o valoare adăugată europeană reală cum ar fi relocarea sau pentru a răspunde nevoilor urgente și pentru a direcționa fondurile de urgență către statele membre atunci când și acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare;

- o coordonare sporită între instrumentele de finanțare ale UE: Fondul pentru azil și migrație va fi completat cu fondurile suplimentare destinate în cadrul instrumentelor de politică externă ale UE intensificării cooperării privind migrația cu țările partenere, inclusiv eforturilor de combatere a migrației neregulamentare, de îmbunătățire a oportunităților de dezvoltare în țările de origine, de intensificare a cooperării în materie de returnări, readmisie și migrație legală;

- consolidarea agențiilor UE: Pe lângă acest fond, vor fi alocate și prezentate separat aproape 900 de milioane euro pentru consolidarea în continuare a noii Agenții a Uniunii Europene pentru Azil.

Etape următoare

Este esențial să se ajungă rapid la un acord cu privire la bugetul total pe termen lung al UE și cu privire la propunerile sectoriale pentru ca fondurile UE să înceapă să dea rezultate pe teren cât mai curând posibil.

Orice întârziere ar putea pune în pericol capacitatea Uniunii Europene de a răspunde unor eventuale crize viitoare și ar putea lipsi proiectele de fonduri vitale - cum ar fi programele de la nivelul UE de returnare asistată voluntară și de readmisie și continuarea finanțării UE pentru relocări.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme de la actualul buget pe termen lung (2014-2020) la noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

Context

Gestionarea frontierelor și migrația au reprezentat o prioritate politică încă de la începutul mandatului Comisiei Juncker – de la Orientările politice din iulie 2014 ale președintelui Juncker la ultimul său discurs privind starea Uniunii susținut la 13 septembrie 2017. 

Cu toate acestea, amploarea și caracterul imperios al crizei refugiaților din perioada 2015-2016 au luat Europa prin surprindere. Pentru a evita o criză umanitară și a permite un răspuns comun la această provocare fără precedent, precum și la noile amenințări în materie de securitate, UE a utilizat întreaga flexibilitate a bugetului existent pentru a mobiliza fonduri suplimentare. Din alocările inițiale pentru perioada 2014-20, în valoare de 6,9 miliarde euro pentru FAMI și FSI - componentele frontiere și poliție, a fost mobilizată o sumă suplimentară de 3,9 miliarde euro pentru a se ajunge la o sumă totală de 10,8 miliarde euro pentru migrație, gestionarea frontierelor și securitate internă, care nici măcar nu include sumele considerabile mobilizate pentru gestionarea crizei refugiaților în afara teritoriului UE.

Pe baza învățămintelor desprinse în trecut, Comisia propune acum dublarea finanțării pentru toate componentele, respectiv suplimentarea cu 10,4 miliarde euro a alocării pentru migrație, cu 9,3 miliarde euro pentru gestionarea frontierelor, cu 2,5 miliarde euro pentru securitatea internă și cu 1,2 miliarde euro pentru dezafectarea în condiții de mai mare siguranță a activităților nucleare în anumite state membre, ajungându-se astfel la o sumă totală de peste 23 de miliarde euro.

În plus, sprijinul acordat agențiilor UE pentru securitate, gestionarea frontierelor și migrație va fi majorat de la 4,2 miliarde EUR la 14 miliarde euro.

 

Persoane de contact pentru presă:

Natasha BERTAUD (+32 2 296 74 56)

Tove ERNST (+32 2 298 67 64)

Vanessa MOCK (+32 2 295 61 94)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Întrebări și răspunsuri - Finanțarea viitoare a UE pentru frontiere și migrație

Texte legislative și fișe informative:

  • Regulament de instituire a Fondului pentru azil și migrație
  • Anexe la Regulamentul de instituire a Fondului pentru azil și migrație
  • Regulament de instituire a Instrumentului de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal
  • Anexe la Regulamentul de instituire a Instrumentului de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal
  • Regulament de instituire a Instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize
  • Anexe la Regulamentul de instituire a Instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize
  • Evaluarea impactului programului privind CFM
  • Evaluarea impactului: Rezumat
  • Fișă informativă - Bugetul UE pentru viitor: Fondul pentru azil și migrație
  • Fișă informativă - Bugetul UE pentru viitor: Fondul de gestionare integrată a frontierelor

Mai multe informații privind bugetul UE pentru viitor pot fi găsite aici

Pagina comisarului Dimitris Avramopoulos

Urmăriți activitatea comisarului Avramopoulos pe Twitter

Pagina comisarului Pierre Moscovici

Urmăriți activitatea comisarului Moscovici pe Twitter

/romania/file/comisar-verajourovawebjpg_rocomisar vera_jourova_web.jpg

comisar vera jourova
©

Tabloul de bord privind justiția în UE, ediția 2018, publicat de Comisia Europeană luni, 28 mai, oferă o imagine de ansamblu comparativă a independenței, calității și eficienței sistemelor judiciare din statele membre UE. Scopul său este de a ajuta autoritățile naționale să sporească eficacitatea acestor sisteme. 

28/05/2018

Tabloul de bord 2018 privind justiția în UE vine într-un moment în care respectarea statului de drept este prioritară pe agenda Uniunii. În lipsa statului de drept, a democrației, a drepturilor civile și a bunei gestiuni financiare, fondurile UE sunt în pericol,” a declarat comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen Věra Jourová. „În Tabloul de bord încurajăm reformele n justiție și identificăm exemplele bune în acest sens. Principiul sine qua non al oricărei astfel de reforme este că nu există stat de drept fără standarde europene ridicate privind independența sistemului judiciar. Noul tablou de bord analizează principalii indicatori și va ajuta statele membre să aplice aceste standarde.”

Tabloul de bord privind justiția face parte, alături de semestrul european, de Cadrul UE pentru consolidarea statului de drept, de mecanismele de cooperare și de verificare și de acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, din setul de instrumente utilizate de Comisie pentru a monitoriza reformele din domeniul justiției din statele membre. Comisia consideră, de asemenea, că buna gestiune financiară a fondurilor UE de către statele membre necesită o protecție judiciară efectivă din partea unor instanțe independente. Prin urmare, ca parte a cadrului financiar multianual, Comisia a propus un nou mecanism privind statul de drept, prin care Uniunea poate suspenda, reduce sau restricționa accesul la fondurile UE în cazul în care într-un stat membru se constată deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept.

Etape următoare

Concluziile Tabloului de bord din 2018 au fost luate în considerare la efectuarea evaluării pentru fiecare țară din cadrul semestrului european 2018 și la elaborarea propunerilor de recomandări specifice fiecărei țări publicate de Comisia Europeană la 23 mai 2018. Aceste recomandări de politică sunt discutate de statele membre în cadrul Consiliului. Liderii UE le aprobă în luna iunie, iar Consiliul le adoptă în luna iulie. Guvernele naționale țin cont apoi de recomandările respective în planurile lor de reformă și în bugetele lor naționale pentru anul următor.

Context

Tabloul de bord se concentrează asupra litigiilor civile și comerciale și asupra cauzelor administrative, pentru a ajuta statele membre în eforturile lor de a crea un mediu mai favorabil investițiilor și afacerilor și mai orientat către cetățeni. Acesta se axează pe cele trei elemente principale ale unui sistem judiciar eficace: eficiență, calitate și independență.

Sporirea eficacității sistemelor judiciare naționale este o prioritate recunoscută a semestrului european – ciclul anual al UE de coordonare a politicilor economice. Tabloul de bord privind justiția în UE ajută statele membre să atingă acest obiectiv.

 

Persoane de contact pentru presă:

Christian WIGAND (+32 2 296 22 53)

Melanie VOIN (+ 32 2 295 86 59)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Tabloul de bord 2018 privind justiția în UE

Rezumatul Tabloului de bord privind justiția: Fișă informativă

Întrebări și răspunsuri

Grafice adnotate cu cifre complete

Sondaj Eurobarometru „Independența sistemelor judiciare naționale din UE în percepția publicului larg”

Sondaj Eurobarometru „Independența sistemelor judiciare naționale din UE în percepția companiilor”

Semestrul european

/romania/file/comisar-vytenisandriukaitiswebjpg_rocomisar vytenis_andriukaitis_web.jpg

comisar vytenis andriukaitis
©

Cu ocazia Zilei mondiale fără tutun (31 mai), comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară Vytenis Andriukaitis a declarat următoarele:

Consumul de tutun rămâne cauza individuală cu cel mai mare impact asupra bolilor cronice și asupra deceselor evitabile din UE. Statisticile privind decesele înregistrate în UE cauzate de cancerul pulmonar, care este cel mai puternic asociat cu fumatul, arată că, în 2015, au existat 273 400 de decese cauzate doar de cancerul pulmonar, 273 400 dintre acestea fiind în plus. Cineva și-a pierdut copilul, părintele, fratele, sora sau un prieten. Cancerul pulmonar determină o cincime din mortalitatea totală cauzată de cancer. În plus, tutunul este un factor de risc major și pentru multe alte forme de cancer, precum și pentru alte boli majore, cum ar fi bolile cardiovasculare.

30/05/2018

Sunt foarte îngrijorat de faptul că rata fumatului în UE a stagnat la valoarea de 26 % din 2014. Mult mai îngrijorător este faptul că, în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, rata a crescut de la 25 % în 2014 la 29 % în 2017. Fiind afectat în mod direct de pierderea unor persoane dragi care au căzut pradă consumului de tutun, sunt profund tulburat de statisticile referitoare la tinerii fumători. Este necesar să inversăm această tendință. Unul dintre obiectivele principale ale noii Directive privind produsele din tutun, care a devenit pe deplin aplicabilă în UE în urmă cu doi ani, este de a face produsele din tutun mai puțin atractive pentru tineri. Totuși, popularitatea în creștere a noilor produse, cum ar fi țigaretele electronice, în rândul generației tinere mă îngrijorează foarte mult.

Acestea fiind spuse, am luat măsuri importante în direcția unei mai bune protejări a sănătății cetățenilor noștri de consumul produselor din tutun, în special prin punerea în aplicare a Directivei privind produsele din tutun (DPT), precum și a Directivei privind publicitatea pentru produsele din tutun. De asemenea, în acest an a fost atins un obiectiv important în 6 mai, zi în care sistemul de urmărire și trasare al UE a intrat în vigoare, UE devenind astfel prima jurisdicție din lume care a pus în aplicare cadrul juridic vizând combaterea comerțului ilicit cu tutun. Pe lângă această realizare, în mai 2020 intră în vigoare interzicerea țigaretelor mentolate. În plus, la sfârșitul anului trecut am lansat Acțiunea comună privind controlul tutunului, prin care se alocă aproape 2 milioane EUR pentru a ajuta statele membre să pună în aplicare DPT în următorii trei ani. Organizațiile neguvernamentale pot juca și ele un rol important în acest sens, motiv pentru care în luna aprilie a acestui an am lansat Premiul UE în domeniul sănătății pentru ONG-uri, pentru a evidenția inițiativele excepționale ale ONG-urilor internaționale, europene, naționale și regionale care au contribuit în mod semnificativ la prevenirea consumului de tutun în UE. Termenul pentru depunerea candidaturilor este 15 iunie 2018, urmând ca premiul să-l acord în luna noiembrie a acestui an.

În calitate de medic, m-am confruntat în mod nemijlocit cu consecințele devastatoare pe care consumul de tutun le are asupra sănătății și sunt în măsură să realizez cât este de important ca problema să fie atacată din toate unghiurile. Trebuie să ne intensificăm cu toții eforturile pentru a informa, educa și proteja cetățenii noștri de efectele dăunătoare ale tutunului.

 

Pagini utile

Politica în domeniul combaterii fumatului

Normele privitoare la produsele din tutun

Urmăriți-ne pe Twitter:@V_Andriukaitis @EU_Health

/romania/file/pista-aterizare-aeroportjpg_ropista aterizare aeroport.jpg

Pistă de aterizare
Copyright

Compensația pentru serviciu public, acordată Regiei Autonome Aeroportul Internațional "George Enescu" Bacău pentru operarea aeroportului din această localitate, a fost apreciată de Comisia Europeană  ca fiind în linie cu normele UE privind ajutorul de stat. Aeroportul în cauză este situat în partea de nord-est a României, în apropierea graniței cu Republica Moldova. 

28/05/2018

Fondurile publice vor facilita conexiunile în regiune și vor contribui la dezvoltarea acesteia fără a distorsiona în mod nejustificat concurența de pe piața unică. Valoarea compensației publice aprobate se ridică la aproximativ 57 milioane euro, aceasta find acordată pentru un termen de 10 ani.

Comisia a evaluat măsura luată în baza Orientărilor privind ajutorul de stat pentru aeroporturi și companii aeriene din 2014 și a Cadrului pentru servicii de interes economic general, care permit statelor membre să acorde ajutor sub forma unor compensații aeroporturilor care joacă un rol important în asigurarea conexiunilor la nivel regional, precum și în dezvoltarea economică și socială a zonei pe care o deservesc.

Potrivit constatărilor Comisiei, compensația în cauză oferă condițile pentru furnizarea unui serviciu de interes economic general autentic, deoarece cele mai apropiate aeroporturi se află la mare distanță de fapt, la Iași și Suceava, într-o regiune în care infrastructura rutieră este deficitară și în care nu există trenuri de mare viteză. În plus, aeroportul din Bacău este important pentru mobilitatea locuitorilor săi și a numeroși cetățeni români care lucrează în străinătate și sunt originari din regiune.

Informații suplimentare sunt sau vor fi disponibile în pagina dedicată politicii de concurență, în Registrul ajutoarelor de stat, la numărul de caz SA.49203.

 

Persoane de contact pentru presă:

Ricardo Cardoso – tel.: +32 229 80100

Maria Sarantopoulou - tel.: +32 229 13740

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

/romania/file/economiedigitalawebjpg_roeconomie_digitala_web.jpg

economie digitala
©

România s-a alăturat marți, 29 mai, mai multor inițiative UE din domeniul digital. În marja Consiliului UE pentru Competitivitate, România a semnat parteneriatul european pentru tehnologia de tip ”Blockchain”, declarația privind cooperarea în domeniul inteligenței artificiale, precum și pe cea privind ”Radarul inovării”, toate lansate în luna aprilie, în cadrul Zilei Digitale 2018.

29/05/2018

Aceste inițiative de cooperare între statele membre contribuie la crearea unei piețe unice digitale operaționale, astfel :

  • parteneriatul pentru tehnologia de tip ”blockchain” exploatează potențialul de utilizare a acestor tehnologii pentru consolidarea încrederii și securității în mediul on-line;
  • inițiativa privind inteligența artificială vizează creșterea cooperării între statele membre în vederea maximizării investițiilor și avantajelor pe care aceste tehnologii le aduc economiei și societății;
  • radarul inovării încurajează activitatea în domeniu prin intermediul unui nou instrument disponibil on-line.

Context

23 de state membre UE fac deja parte din parteneriatul pentru tehnologia de tip ”blockchain”. De asemenea, 25 de state membre UE s-au alăturat până acum declarației privind cooperarea în domeniul inteligenței artificiale, iar 17 state membre au semnat declarația privind ”Radarul inovării”, luându-și angajamentul de a utiliza acest instrument pentru promovarea excelenței în inovare pe plan național.

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie Vandystadt - tel .: +32 229 67083

Inga Höglund - tel .: +32 229 50698

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Parteneriat european pentru tehnologia de tip ”blockchain”

Declarația privind cooperarea în domeniul inteligenței artificiale

Declarația privind ”Radarul inovării”

Ziua digitală 2018

/romania/file/opendayjpg_roopenday.jpg

Zi de informare privind programele pentru IMM-uri
Copyright

Oferi consultanță, sprijin sau alte servicii pentru IMM-uri? Le ajuți să găsesască finanțarea pe care o caută? Sau le oferi consiliere în ceea ce privește procedurile de urmat pentru a desfășura activități transfrontaliere, ori asistență pentru a-și proteja drepturile de proprietate intelectuală? Și, nu în ultimul rând, le ajuți să încheie parteneriate pentru dezvoltare sau pentru comercializarea propriilor produse? Dacă răspunsul este da măcar la una dintre aceste întrebări, atunci această zi de informare îți este dedicată.

Data: 
06/06/2018 -
09:30 to 15:00

Comisia Europeană va prezenta informații și detalii despre serviciile și programele pe care le oferă în România, precum și despre programele naționale relevante. Vei avea ocazia de a te întâlni cu experți și specialiști în domeniu și de a discuta cu profesioniști asemeni ție.

Temele de discuție se vor axa pe accesul la finanțare, intrarea pe noi piețe și găsirea de noi parteneri de afaceri. Vei avea posibilitatea de a participa la discuții și de a lua parte în sesiuni de schimb de experiențe și bune practici.

Evenimentul va include și sesiuni interactive pe teme importante, cum ar fi drepturile și avantajele de care beneficiază IMM-urile în cadrul pieței unice, consultanță pe tema drepturilor de proprietate intelectuală și prezentarea de povești locale de succes.

Numărul locurilor disponibile pentru acest eveniment este limitat. Pentru înregistrare, te rugăm să folosești link-ul de aici. Accesul în sală se va face pe principiul primului venit. Dacă ai întrebări, te rugăm să contactezi secretariatul campaniei.

Pages

Subscribe to RSS - Reprezentanța în România