Reprezentanţa în România

Eurobarometru

/romania/file/comisargabriel2018jpg_rocomisar_gabriel_2018.jpg

comisar_gabriel
©

Grupul de experți la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea online a propus luni, 12 martie, o definiție a fenomenului și a pledat pentru adoptarea unui cod de principii la care să adere platformele online și rețelele de socializare. Totodată, Comisia Europeană a dat publicității rezultatele unei consultări publice și unui studiu Eurobarometru în domeniu.

12/03/2018

Comisarul european pentru economie și societate digitale Mariya Gabriel a declarat: „Le mulțumesc membrilor Grupului de experți la nivel înalt și prof. Madeleine de Cock Buning pentru eforturile deosebite de coordonare depuse pentru respectarea termenelor foarte scurte. Grație tuturor opiniilor colectate și a vastei expertize colective, dispunem în prezent de o multitudine de resurse care ne vor ajuta să prezentăm opțiuni concrete pentru o mai bună abordare a riscurilor pe care le presupune dezinformarea răspândită online.

Raportul Grupului de experți la nivel înalt se concentrează în special pe problemele legate de dezinformarea online, și mai puțin pe "știrile false", considerând expresia din urmă neadecvată pentru a reflecta complexitatea fenomenului dezinformării. Documentul definește dezinformarea ca fiind informațiile false, inexacte sau înșelătoare care sunt concepute, prezentate și promovate în scopul de a obține un profit sau de a cauza intenționat un prejudiciu public. Fenomenul poate amenința procesele și valorile democratice și poate viza în mod specific diferite sectoare, cum ar fi sănătatea, știința, educația și finanțele. Se subliniază necesitatea implicării tuturor părților relevante în orice acțiune întreprinsă și recomandă, în primul rând, autoreglementarea.

Pentru a contracara dezinformarea, grupul recomandă promovarea educației în domeniul mass-mediei, dezvoltarea de instrumente care să fie puse la dispoziția utilizatorilor și a jurnaliștilor pentru a combate dezinformarea, protejarea diversității și a viabilității mass-mediei europene de știri și continuarea activității de cercetare privind impactul dezinformării în Europa. În ceea ce privește adoptarea unui cod de principii la care să adere platformele online și rețelele de socializare, sunt enunțate 10 principii de bază de respectat, unul dintre aceste fiind transparența, asigurată prin explicarea modului în care algoritmii selectează știrile prezentate. Platformele online sunt încurajate să ia măsuri eficace pentru îmbunătățirea vizibilității știrilor fiabile și să faciliteze accesul utilizatorilor la acestea. Grupul a recomandat și instituirea unei coaliții formate din mai multe părți interesate, pentru a se asigura că măsurile convenite sunt puse în aplicare, monitorizate și revizuite cu regularitate.

Potrivit rezultatelor consultării publice lansate în noiembrie 2017, alegerile și politicile în materie de migrație sunt principalele două categorii în care dezinformarea intenționată poate exercita o anumită influență, iar știrile false sunt de natură să genereze prejudicii pentru societate. Cetățenii au cel mai scăzut nivel de încredere în rețelele sociale, agregatorii de știri online, blogurile și site-urile web, iar impresia generală este că răspândirea dezinformării prin intermediul mijloacelor de comunicare socială este facilitat deoarece știrile false recurg la reacțiile emoționale ale cititorilor (88%), sunt diseminate pentru a orienta dezbaterea publică (84%) și sunt motivate de dorința de a obține venituri (65%). Jumătate din respondenți consideră că verificarea factuală a informațiilor după publicarea dezinformării nu reprezintă o soluție, deoarece aceasta nu va ajunge la persoanele care au văzut informațiile inițiale.

În sondajul Eurobarometru (aproximativ 26.000 de cetățeni intervievați), cetățenii europeni consideră că există multe știri false în UE, 83% din respondenți apreciind acest fenomen drept o amenințare la adresa democrației. Acest fapt subliniază importanța unui sector media de calitate: respondenții percep mijloacele de informare tradiționale ca fiind cele mai fiabile surse de știri (radioul 70%, televiziunile 66% și presa scrisă 63%), iar sursele online de știri și site-urile care găzduiesc materiale video drept cel mai puțin fiabile, cu o rată de încredere de 26% și, respectiv, 27%.

Context

Grupul de experți la nivel înalt a fost înființat pentru a oferi Comisiei consiliere privind fenomenul știrilor false. Cei 39 de experți numiți sunt reprezentanți ai societății civile, ai platformelor de comunicare socială, ai organelor de presă și ai mediului jurnalistic și academic.

Uniunea Europeană este deja activă în combaterea dezinformării, prin crearea grupului operativ East Stratcom, în 2015, sau prin propunerile recente ale Comisiei de modernizare a normelor UE privind drepturile de autor, care includ o dispoziție ce protejează jurnalismul de înaltă calitate.

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Julia-Henriette BRAUER (+32 2 298 07 07)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă

Raportul Grupului de experți la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea

Primele rezultate ale consultării publice

Prezentarea sondajului Eurobarometru

/romania/file/eurobarometruroamingwebjpg_roeurobarometru_roaming_web.jpg

roaming
©

Românii, în marea lor majoritate (63%), sunt conștienți că tarifele de roaming au fost eliminate în UE, iar 85% dintre ei apreciază că ei personal sau familia și prietenii lor vor beneficia de pe urma acestei măsuri. 60% dintre respondenți și-au restricționat utilizarea telefonului când au călătorit în străinătate înainte de 15 iunie, acest procent scăzând până la 57% după aceast dată. Atât înainte, cât și după 15 iunie, românii au folosit mai puțin ca în propria țară apelurile de voce (49% și 47%). Pentru mesajele text și transferul de date, procentul celor ce nu le folosesc niciodată când călătoresc în altă țară UE, a scăzut de la 34% (înainte de 15 iunie) la 19% (după 15 iuniea), la ambele servicii.  

26/09/2017

Pe ansamblul Uniunii marea majoritate a cetățenilor sunt conștienți de beneficiile roamingului fără tarife suplimentare. Mulțumită noilor norme din domeniu, consumatorii își pot utiliza telefonul mobil atunci când călătoresc în altă țară din UE fără să plătească în plus. Datele arată că 71% dintre europeni sunt la curent cu eliminarea tarifelor de roaming, iar 72% consideră că ei personal sau un cunoscut al lor vor avea de câștigat de pe urma acestei fapt. În rândul celor care au călătorit în străinătate, după data de 15 iunie, procentajul celor care au aflat de noile norme este și mai mare, și anume 86%. Acestea sunt câteva din concluziile sondajului Eurobarometru Flash, publicat de Comisia Europeană în data de 26 septembrie.

Andrus Ansip, vicepreședinte pentru piața unică digitală, a declarat: ”Constatăm că cetățenii sunt entuziasmați de posibilitatea de a-și utiliza telefonul la fel ca acasă atunci când călătoresc în interiorul UE, fără a se mai teme că vor avea un șoc la primirea facturii. La rândul lor, operatorii de telefonie mobilă investesc în rețelele necesare pentru a face față creșterea cererii. Noile norme ale UE privind telecomunicațiile vor încuraja aceste investiții, iar Parlamentul European și statele membre ar trebui să adopte aceste norme cât mai curând posibil.”

Persoanele care călătoresc încep să-și schimbe obiceiurile, după cum urmează:

  • proporția călătorilor care și-au utilizat datele mobile în roaming la fel de des ca acasă s-a dublat în rândul celor care au călătorit după 15 iunie 2017 (31%) comparativ cu lunile anterioare (15%); 
  • proporția călătorilor care nu și-au utilizat niciodată datele mobile s-a redus la jumătate după 15 iunie 2017 (21%) față de lunile anterioare (42%);
  • utilizarea limitată a serviciilor mobile în străinătate este în scădere, numărul călătorilor care își închid telefonul fiind în prezent mai mic (12%) decât în perioada anterioară datei de 15 iunie (când procentajul era de 20%);
  • cu toate acestea, 60% dintre călători au continuat să își limiteze, comparativ cu nivelul utilizării din țara de origine, utilizarea telefonului mobil atunci când au călătorit în altă țară din UE, după 15 iunie 2017.

De asemenea, operatorii au remarcat o creștere semnificativă a traficului de date generat de persoanele care călătoresc, acesta majorându-se de câteva ori  față de vara lui 2016. Deși mai puțin pronunțată, creșterea numărului de apeluri în roaming a fost și ea semnificativă. Din aceste motive, operatorii de telefonie mobilă din zonele turistice au raportat investiții semnificative în propriile rețele, pentru a valorifica oportunitățile reprezentate de creșterea cererii.

Se poate observa și faptul că operatorii de telefonie mobilă respectă, în general, noile norme. Comisia va continua însă să monitorizeze evoluțiile de pe piețele serviciilor mobile din statele membre, pentru a se asigura că operatorii le respectă în continuare, iar clienții continuă să beneficieze de eliminarea tarifelor.

Context

Începând cu 15 iunie 2017, europenii își pot utiliza telefoanele mobile (pentru apeluri, sms-uri și transfer de date) atunci când călătoresc în UE fără a plăti tarife de roaming suplimentare.

 

Persoane de contact pentru presă:

Johannes BAHRKE (+32 2 295 86 15)

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Inga HOGLUND (+32 2 295 06 98)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Fișa pentru România din EB 454

Pagina dedicată roaming-ului

Declarația comună a celor trei instituții ale UE

Întrebări frecvente despre roaming

Fișă informativă generală privind eliminarea tarifelor de roaming

Fișă informativă detaliată: cum funcționează?

#roaming

 

/romania/file/raport-eurobarometrujpg_roraport eurobarometru.jpg

raport eurobarometru
©

Comisia Europeană a publicat miercuri, 2 august 2017, un nou sondaj Eurobarometru privind opinia publică în  Uniunea Europeană. La peste 10 ani de la aderarea României la UE, încrederea în Uniunea Europeană este în creștere, atingând cele mai înalte cote din 2010 până în prezent. Românii se situează pe locul patru în ce privește încrederea în UE, cu 57% (față de 42% media europeană), în creștere cu 5% față de toamna anului 2016. De asemenea, 67% dintre români declară că sunt optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene (56% media europeană).

03/08/2017

Conform Eurobarometrului, atât la nivelul României cât și al UE, cetățenii au o încredere mai mare în instituțiile europene față de cele naționale. Procentele de încredere în UE mai sus menționate, 57% în România și 42% la nivel european, fiind superioare față de cele privind guvernul national, 33% în România și 37% UE, și parlamentul fiecărei țări, 27% și respectiv 36%. 

Raportul mai arată că susținerea priorităților Uniunii Europene rămâne ridicată în rândul românilor, cu valori cuprinse între 60% pentru Uniunea economică și monetară (moneda euro) și 81% pentru libera circulație a cetățenilor europeni. De asemenea, 66% dintre români simt că sunt cetățeni ai Uniunii Europene, iar 49% dintre aceștia consideră că pacea reprezintă cel mai pozitiv aspect al construcției europene.

În ceea ce privește starea economiei naționale, doar 29% dintre români o consideră ca fiind „bună”, în creștere cu 3% față de sondajul precedent. Deși România nu este stat membru al zonei euro, 60% dintre români sunt în favoarea monedei unice europene. Prin comparație, cetățenii unor state precum Ungaria, Bulgaria și Polonia, ce nu au adoptat încă euro, se declară în favoarea monedei unice în procent de 52%, 39%, respectiv 32%. Per ansamblu, aproape jumătate dintre europeni consideră că situația economică din țara lor este „bună” (46%, +5 puncte procentuale față de toamna anului 2016). Procentul a crescut semnificativ în ultimii ani (+ 20 puncte față de primăvara anului 2013, +26 puncte față de primăvara anului 2009).

Preocupări și provocări  - România și UE

Terorismul a trecut pe primul loc în rândul provocărilor cu care cetățenii consideră că se confruntă UE (44 %, +12 puncte procentuale comparativ cu toamna anului 2016). Românii acordă o importanță deosebită acestei amenințări, 47% dintre respondenți menționând terorismul drept cea mai importantă provocare la nivel european. Imigrația, care a fost o preocupare majoră începând din primăvara lui 2015, ocupă acum a doua poziție în rândul provocărilor la nivelul UE (38%, -7 puncte procentuale comparativ cu toamna anului 2016). Românii sunt îngrijorați de chestiunea imigrației în procent de 33%.

La nivel național se observă o diferențiere între preocupările românilor și ale cetățenilor din alte state UE. Principala provocare în România o reprezintă sistemul de sănătate și securitatea socială (32%). La nivel european acest domeniu se află pe locul 3 (20% din respondenți). Următoarele două preocupari pentru români sunt situația economică (28%) și costul vietii (23%). Cu toate acestea, la nivelul UE, aceste preocupări se plasează doar pe locurile 5 și 6, cu 16% și respectiv 15%. Pentru europeni, în general, principalele preocupări sunt legate de șomaj (29 % media UE28 față de 19% în România) și de imigrație (22% media UE28 față de doar 7% la români).

Majoritatea absolută a cetățenilor europeni sprijină prioritățile și politicile UE, cu excepția extinderii Uniunii în urmatorii ani, și se simt atașați de Europa și de Uniunea Europeană.

Context

Sondajul „Eurobarometru standard din primăvara anului 2017” (EB 87) a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față desfășurate în perioada 20–30 mai 2017. În total, au fost intervievate 33 180 de persoane din toate statele membre ale UE și din țările candidate.

Sondajul Eurobarometru Flash nr. 450 „Viitorul Europei – Opinii din afara UE” a fost realizat prin intermediul unor interviuri telefonice desfășurate în perioada 20 – 25 februarie 2017. În total, au fost intervievate 11 035 de persoane din 11 țări din afara UE.

Raportul conținând primele rezultate privind sondajul Eurobarometru standard, publicat în data de 2 august, pune în evidență atitudinile europenilor față de UE, precum și principalele preocupări și percepții ale cetățenilor în privința situației economice.

 

Pagini utile:

Eurobarometru Standard nr. 87

Raportul privind sondajul Eurobarometru Flash nr. 450 „Viitorul Europei - Opinii din afara UE”

Eurobarometru - date privind România

Eurobarometru - grafice

Persoane de contact pentru presă:

Mina ANDREEVA (+32 2 299 13 82)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Vocea ta în Europa - Consultări publice și sondaje de opinie

Vocea ta in Europa În formularea politicilor europene, Comisia Europeană ţine cont de opiniile cetăţenilor. Periodic, sunt lansate consultări pe diverse teme de actualitate, la care oricine poate participa. În...Read more
Subscribe to RSS - Eurobarometru