Reprezentanţa în România

Consultare publică

/romania/file/dialogcetatenibannerwebjpg_rodialog_cetateni_banner_web.jpg

dialog_cetateni_banner_web
copyright

Comisia Europeană a publicat astăzi, 11 decembrie, înainte de Consiliul European, un raport intermediar cu privire la dialogurile și consultările cu cetățenii.

11/12/2018

Raportul se bazează pe contribuțiile cetățenilor și urmează să fie utilizat în cadrul discuțiilor liderilor UE din 13-14 decembrie 2018. De la începutul mandatului Comisiei Juncker, 160.000 de cetățeni de toate naționalitățile, vârstele, rasele, religiile și din întregul spectru politic au luat parte la peste 1.200 de dezbateri publice organizate în primării, universități, fabrici și în alte locuri din întreaga Uniune Europeană. Mesajul cetățenilor este răsunător: europenii doresc să joace un rol activ în modelarea viitorului Uniunii lor.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: „Dezbaterea și dialogul au fost pe agenda actualei Comisii încă din prima zi. Am lansat, împreună cu întreaga mea echipă de comisari, un dialog permanent cu cetățenii, în fiecare parte a Uniunii noastre, pentru a afla care le sunt speranțele, temerile, așteptările, dar și ideile noi. Reacțiile primite arată cât de interesați sunt europenii nu doar să-și spună părerile, ci și să se implice în procesul de luare a deciziilor. Europa trebuie să devină mai puternică și mai unită, dar acest lucru este posibil doar dacă devine mai democratică.

Raportul intermediar arată că aproape două treimi dintre europeni afirmă că sunt optimiști în ceea ce privește viitorul Uniunii Europene, acesta fiind cel mai înalt nivel înregistrat din 2009. Majoritatea cetățenilor consideră că Europa este esențială pentru a răspunde provocărilor cu care ne confruntăm în prezent, printre care schimbările climatice, problemele economice și sociale, migrația și securitatea. Ei percep Europa ca pe un continent al valorilor, un proiect pentru pace și un spațiu al libertății și democrației, în care drepturile fundamentale sunt respectate.

76% la sută din populație consideră că UE este un loc al stabilității într-o lume plină de neliniște și doresc o abordare comună atât în domeniul politicii externe, cât și al politicii de apărare.

Deși numeroși cetățeni apreciază avantajele oferite de moneda euro (aproape trei sferturi din populația zonei euro sprijină uniunea economică și monetară), persistă temeri legate de fluctuațiile sau instabilitatea prețurilor cauzate de nerespectarea normelor. Europenii ar dori un grad mai mare de armonizare în domenii precum protecția mediului și siguranța alimentară, o economie dinamică și reforme care să facă Uniunea mai eficientă și mai transparentă.

Etapele următoare

Raportul intermediar de astăzi privind procesul aferent Cărții albe va fi prezentat statelor membre în cadrul Consiliului European din decembrie 2018. Un raport final va fi prezentat apoi la primul summit UE27 de la Sibiu, din România, la 9 mai 2019, cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor europene.

Context

În cadrul Anului european al cetățenilor 2013, Comisia a lansat primul său dialog cu cetățenii, dedicat dezbaterilor și schimburilor de opinii cu cetățenii, precum și cu politicienii de la nivel național și local. Aceste întâlniri publice, concepute și organizate de Comisia Europeană, permit cetățenilor din toate mediile să dezbată, să facă schimb de opinii și să vorbească liber cu cei aflați în slujba lor, de la comisari și membri ai Parlamentului European, ai Comitetului Regiunilor și ai Comitetului Economic și Social European până la reprezentanți ai autorităților europene, naționale, regionale sau locale.

În martie 2017, Comisia a lansat, odată cu publicarea unei „Cărți albe privind viitorul Europei”, o nouă dezbatere asupra viitorului UE cu 27 de state membre. Pentru a stimula această dezbatere, Comisia a mărit în mod semnificativ numărul dialogurilor organizate. Membrii Comisiei au străbătut Europa și au ascultat opiniile cetățenilor cu privire la diferitele scenarii prezentate, acordând astfel tuturor șansa de a contribui la modelarea Uniunii.

În martie 2018, 27 de state membre au aprobat un cadru comun privind consultările cu cetățenii, care completează activitatea Comisiei în acest domeniu. Pentru a sprijini acest proces, Comisia a lansat o consultare online specială, întrebările fiind concepute de un grup de cetățeni europeni. Consultarea online privind viitorul Europei a primit peste 75.000 de contribuții.

 

Pagini utile

Raport intermediar privind dialogurile și consultările cu cetățenii 

Consultare privind Viitorul Europei 

Broșură: Dialoguri cu cetățenii despre viitorul Europei

Eurobarometru special privind viitorul Europei 

Cartea albă privind viitorul Europei

 

Persoane de contact pentru presă:

Natasha BERTAUD (+32 2 296 74 56)

Tim McPHIE (+ 32 2 295 86 02)

Kasia KOLANKO (+ 32 2 296 34 44)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

/romania/file/limbioficialeuejpg_rolimbi_oficiale_ue.jpg

limbi_oficiale_ue
copyright

Ombudsmanul European încurajează dezbaterile privind comunicarea optimă a instituțiilor UE cu publicul, cu scopul de a asigura un echilibru între nevoia de diversitate lingvistică, pe de o parte, și constrângerile administrative și bugetare, pe de altă parte. Pentru a lansa această dezbatere, Ombudsmanul invită publicul să răspundă la câteva întrebări.

07/09/2018

Uniunea Europeană – cu 28 de state membre, 24 de limbi oficiale și peste 500 de milioane de cetățeni – și-a luat angajamentul de a respecta și de a proteja diversitatea lingvistică, ca parte a patrimoniului nostru cultural.

Limbile utilizate de instituțiile UE pentru comunicarea cu publicul sunt, prin urmare, foarte importante. Cetățenii UE se pot adresa în scris oricărei instituții a UE într-o limbă oficială la alegere și au dreptul de a primi răspuns în aceeași limbă.

Totuși numărul limbilor oficiale a crescut de la patru (în 1958) la 24 în prezent, ceea ce a creat numeroase dificultăți pentru administrația publică a UE. Printre cele mai frecvente se numără creșterea costurilor de traducere, încetinirea procesului decizional și discrepanțele dintre versiunile lingvistice.

Mai multe informații despre provocările întâmpinate în utilizarea limbilor dar și un chestionar online, la care puteți răspunde, sunt disponibile aici.

 

/romania/file/rezultateconsultareoradevarajpg_rorezultate_consultare_ora_de_vara.jpg

rezultate_consultare_ora_de_vara
copyright

Majoritatea europenilor care au răspuns la consultarea publică privind ora de vară sunt în favoarea renunțării la schimbarea orei de două ori pe an, conform rezultatelor preliminare publicate, în 31 august, de Comisia Europeană. Aceeași preferință a fost înregistrată și în rândul respondenților din România, care au optat pentru renunțare în proporție de 78%.

31/08/2018

În cadrul acestei consultări online, care s-a desfășurat în perioada 4 iulie-16 august 2018, au fost primite 4,6 milioane de răspunsuri din toate cele 28 de state membre, cel mai mare număr de răspunsuri primite vreodată în cadrul unei consultări publice a Comisiei. Potrivit rezultatelor preliminare (a se vedea anexa), 84 % dintre respondenți sunt în favoarea renunțării la schimbarea orei de două ori pe an.

Comisarul european pentru transporturi, Violeta Bulc, a prezentat aceste rezultate preliminare colegiului comisarilor, care a avut o primă discuție referitoare la posibilele etape următoare. Comisarul Bulc a declarat: „Milioane de europeni au profitat de consultarea publică pentru a-și exprima opiniile. Mesajul este foarte clar: 84 % dintre ei doresc să nu se mai schimbe ora. Vom acționa acum în consecință și vom elabora o propunere legislativă adresată Parlamentului European și Consiliului, care vor decide împreună.”

De asemenea, rezultatele preliminare arată că peste trei sferturi (76 %) dintre respondenți consideră că schimbarea orei de două ori pe an este o experiență „foarte negativă” sau „negativă”. Printre motivele pentru care respondenții doresc renunțarea la schimbarea orei se află considerații legate de impacturile negative asupra sănătății, de creșterea numărului accidentelor rutiere și de lipsa economiilor de energie.

Președintele Comisiei Europene, dl Juncker, a pus chestiunea orei de vară pe agenda politică în spiritul angajamentului său de a interveni amplu în probleme ample, lăsând statele membre să ia decizii în problemele pentru care nivelul lor de intervenție este cel mai adecvat. Consultarea publică referitoare la sistemele de schimbare a orei a fost organizată de Comisia Europeană ca parte a evaluării pe care o desfășoară în privința actualului sistem de schimbare a orei în Europa. De asemenea, consultarea a urmat adoptării de către Parlamentul European a unei rezoluții în februarie 2018, precum și solicitărilor statelor membre.

Etapele următoare

Rezultatele finale ale consultării publice vor fi publicate în săptămânile următoare. Comisia va elabora o propunere adresată Parlamentului European și Consiliului, în vederea modificării sistemului actual de schimbare a orei.

Context

În perioada 4 iulie-16 august 2018, Comisia Europeană a organizat o consultare publică menită a contribui la evaluarea actualului sistem de schimbare a orei în Europa. Consultarea a constat într-un sondaj online pentru colectarea opiniilor europenilor, mai ales referitoare la experiența lor generală legată de schimbarea orei, sau a preferințelor lor în privința opțiunilor principale (și anume, menținerea sistemului actual, fără nicio schimbare, sau eliminarea lui în întreaga UE). Consultările publice sunt unul dintre instrumentele pe care le utilizează Comisia în scopul evaluării politicilor, pe lângă alte elemente, cum ar fi studiile științifice. Alte consultări remarcabile din trecut au vizat legislația referitoare la păsări și la habitate (peste 550 000 de răspunsuri) și modernizarea politicii agricole comune (peste 322 000 de răspunsuri).

Majoritatea statelor membre au o tradiție îndelungată în ceea ce privește sistemele de schimbare a orei, multe dintre acestea datând din perioada îndepărtată a Primului Război Mondial și a celui de-al Doilea Război Mondial sau din perioada crizei petrolului din anii 1970. Din anii 1980, Uniunea Europeană a adoptat treptat acte legislative prin care toate statele membre s-au pus de acord să-și coordoneze modalitățile de schimbare a orei, renunțând la sistemele naționale divergente. Din 1996, toți europenii își mută ceasurile cu o oră înainte în ultima duminică din martie și cu o oră înapoi în ultima duminică din octombrie. Scopul normelor UE nu a fost armonizarea regimului orar în UE, ci rezolvarea problemelor generate, în special în sectorul transporturilor și în cel al logisticii, de aplicarea necoordonată a schimbărilor orei de-a lungul anului.

În paralel cu sistemul orei de vară în Uniunea Europeană, statele membre au trei zone de fus orar sau ore standard. Decizia privind ora standard ține de competența națională.

 

Persoane de contact pentru presă:

Ștefan Turcu, purtător de cuvânt, Reprezentanța Comisiei Europene în România: +40 724 232 197, stefan.turcu@ec.europa.eu

 

ANEXĂ

Toate rezultatele sunt preliminare și pot face obiectul unor modificări.

Rata participării în fiecare stat membru (ca procentaj din populația națională):

Germania

3,79 %

Austria

2,94 %

Luxemburg

1,78 %

Finlanda

0,96 %

Estonia

0,94 %

Cipru

0,88 %

Slovenia

0,73 %

Slovacia

0,60 %

Republica Cehă

0,59 %

Franța

0,59 %

Belgia

0,55 %

Croația

0,52 %

Suedia

0,48 %

Letonia

0,39 %

Polonia

0,34 %

Grecia

0,34 %

Lituania

0,34 %

Portugalia

0,33 %

Malta

0,25 %

Irlanda

0,24 %

Ungaria

0,21 %

Spania

0,19 %

Bulgaria

0,18 %

Țările de Jos

0,16 %

Danemarca

0,11 %

Italia

0,04 %

România

0,04 %

Regatul Unit

0,02 %

Pe care dintre următoarele alternative le-ați susține?

/romania/file/cporadevaraimg1jpg_rocp_ora_de_vara_img_1.jpg

cp_ora_de_vara_img_1
copyright

Care este experiența dumneavoastră generală în legătură cu schimbarea orei?

/romania/file/cporadevaraimg2jpg_rocp_ora_de_vara_img_2.jpg

cp_ora_de_vara_img_2
copyright

/romania/file/consultareoradevarajpg_roconsultare_ora_de_vara.jpg

consultare_ora_de_vara
©

Cetățenii europeni și părțile interesate din statele membre au posibilitatea să-și spună părerea asupra oportunității modificării prevederilor care se referă la ora de vară. Consultarea publică este deschisă până în data de 16 august și este disponibilă online.

05/07/2018

Norme la nivelul UE există din anii 1980 și sunt în prezent stipulate de Directiva 2000/84/CE. Aceasta prevede obligația statelor membre de a trece la ora de vară în ultima duminică din martie și la cea de iarnă în ultima duminică a lunii octombrie.

Consultarea face parte din evaluarea aprofundată a dispozițiilor europene relevante, pe care Comisia Europeană a lansat-o în urma rezoluției adoptate, în februarie 2018, de Parlamentul European.

Aceste demersuri vor stabili dacă normele în vigoare ar trebui sau nu modificate.

Persoanele și organizațiile interesate își pot exprima opiniile prin completarea formularului online.

 

Persoane de contact pentru presă:

Enrico Brivio – Tel.: +32 229 56172

Alexis Perier – Tel.: +32 229 6 91 43

 

Pagini utile

Consultarea privind ora de vară: 84% din respondenți vor ca Europa să nu mai schimbe ora

Consultare publică deschisă privind dispozițiile referitoare la ora de vară

Informații suplimentare

/romania/file/continut-online-ilegal-terorismjpg_rocontinut online ilegal terorism.jpg

continut online ilegal
Copyright

Cetățenii UE, dar și organizațiile și părțile interesate, își pot împărtăși opiniile și experiențele privind detectarea și diseminarea de conținut ilegal în mediul online, dar și problemele cauzate de răspândirea acestuia. Consultarea publică este parte a demersului Comisiei Europene de a consolida combaterea tuturor formelor de conținut ilegal, începând de la cel ce ține de terorism, incitare la ură și violență sau de abuz asupra copiilor și mergând până la produse contrafăcute și încălcarea drepturilor de autor.

02/05/2018

Consultarea are ca scop colectarea de informații privind percepțiile și opiniile cetățenilor referitor la eficacitatea măsurilor voluntare luate în această direcție. Totodată, este urmărită adunarea de informații și puncte de vedere în ce privește necesitate luării unor măsuri suplimentare de către Comisie.

Consultarea publică este disponibilă online și este deschisă până în data 25 iunie 2018. Această inițiativă se adresează în primul rând cetățenilor, dar și platformelor online, furnizorilor de servicii online, organizațiilor care se ocupă cu detectarea conținutului ilegal, asociațiilor pentru drepturi digitale, autorităților de resort, organismelor de aplicare a legii, guvernelor naționale și mediului academic.

Etape următoare

Comisia Europeană va explora, până la finalul lui 2018, posibilitatea unor măsuri adiționale care să îmbunătățească eficiența combaterii contținutului online ilegal.

Context

comunicare cu orientări privind responsabilitățile furnizorilor de servicii online a fost publicată în data de 28 septembrie 2017, de Comisie. A urmat apoi un set de recomandări cu măsuri efective care să fie puse în practică. De asemenea, a fost făcută o evaluare inițială a măsurilor luate și a amplorii acestei probleme.

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie Vandystadt – Tel.: +32 229 67083

Inga Höglund – Tel.: +32 229 50698)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Fișă informativă privind combaterea conținutului online ilegal

Anunț de presă

/romania/file/viitoruleuropeijpg_roviitorul_europei.jpg

viitorul_europei
Copyright

În perioada 5-6 mai, cetățeni din întreaga Europă vor participa la un atelier de lucru pentru pregătirea unei consultări publice în ceea ce privește viitorul Europei. Astfel, 80 de europeni din 27 de state membre UE  se vor reuni la Bruxelles pentru a elabora chestionarul dedicat, ce va include 12 întrebări și va fi disponibil on-line.

 

Data: 
05/05/2018 - 13:00 - 06/05/2018 - 17:00

Consultarea publică asupra viitorului Europei, rezultat al acestui exercițiu democratic unic, se va deschide în data de 9 mai, cu ocazia Zilei Europei, în toate limbile oficiale ale UE.

La reuniunea Consiliului European din luna decembrie 2018, Comisia va prezenta rezultatele după primele 6 luni de consultare. Raportul final va fi prezentat la primul summit în format UE27, care va avea loc la Sibiu, în data de 9 mai 2019.

Context

În luna martie 2017, Comisia Europeană a lansat dezbaterea asupra viitorului unei Uniuni Europene cu 27 de state membre prin publicarea unei Cărți Albe pe această temă.

Comisia organizează, în mod regulat, dialoguri cu cetățenii europeni în care participă comisarii europeni, membri ai Parlamentului European, reprezentanți ai guvernelor statelor membre, autorităților locale și regionale și ai societății civile. Până în prezent, începând cu anul 2012, au fost organizate aproximativ 700 de astfel de dezbateri în 160 de localități din întreaga Uniune, iar obiectivul este ca, până la următoarele alegeri pentru Parlamentul European din mai 2019, să mai fie organizate încă 500 de dialoguri. De asemenea, Comisia și-a manifestat aprecierea pentru inițiativele diferitelor state membre de a organiza consultări cu proprii cetățeni în ceea ce privește viitorul Europei și le- a oferit acestora posibilitatea de a beneficia de propria experiența acumulată în organizarea unor evenimente similare.

/romania/file/comisargabriel2018jpg_rocomisar_gabriel_2018.jpg

comisar_gabriel
©

Grupul de experți la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea online a propus luni, 12 martie, o definiție a fenomenului și a pledat pentru adoptarea unui cod de principii la care să adere platformele online și rețelele de socializare. Totodată, Comisia Europeană a dat publicității rezultatele unei consultări publice și unui studiu Eurobarometru în domeniu.

12/03/2018

Comisarul european pentru economie și societate digitale Mariya Gabriel a declarat: „Le mulțumesc membrilor Grupului de experți la nivel înalt și prof. Madeleine de Cock Buning pentru eforturile deosebite de coordonare depuse pentru respectarea termenelor foarte scurte. Grație tuturor opiniilor colectate și a vastei expertize colective, dispunem în prezent de o multitudine de resurse care ne vor ajuta să prezentăm opțiuni concrete pentru o mai bună abordare a riscurilor pe care le presupune dezinformarea răspândită online.

Raportul Grupului de experți la nivel înalt se concentrează în special pe problemele legate de dezinformarea online, și mai puțin pe "știrile false", considerând expresia din urmă neadecvată pentru a reflecta complexitatea fenomenului dezinformării. Documentul definește dezinformarea ca fiind informațiile false, inexacte sau înșelătoare care sunt concepute, prezentate și promovate în scopul de a obține un profit sau de a cauza intenționat un prejudiciu public. Fenomenul poate amenința procesele și valorile democratice și poate viza în mod specific diferite sectoare, cum ar fi sănătatea, știința, educația și finanțele. Se subliniază necesitatea implicării tuturor părților relevante în orice acțiune întreprinsă și recomandă, în primul rând, autoreglementarea.

Pentru a contracara dezinformarea, grupul recomandă promovarea educației în domeniul mass-mediei, dezvoltarea de instrumente care să fie puse la dispoziția utilizatorilor și a jurnaliștilor pentru a combate dezinformarea, protejarea diversității și a viabilității mass-mediei europene de știri și continuarea activității de cercetare privind impactul dezinformării în Europa. În ceea ce privește adoptarea unui cod de principii la care să adere platformele online și rețelele de socializare, sunt enunțate 10 principii de bază de respectat, unul dintre aceste fiind transparența, asigurată prin explicarea modului în care algoritmii selectează știrile prezentate. Platformele online sunt încurajate să ia măsuri eficace pentru îmbunătățirea vizibilității știrilor fiabile și să faciliteze accesul utilizatorilor la acestea. Grupul a recomandat și instituirea unei coaliții formate din mai multe părți interesate, pentru a se asigura că măsurile convenite sunt puse în aplicare, monitorizate și revizuite cu regularitate.

Potrivit rezultatelor consultării publice lansate în noiembrie 2017, alegerile și politicile în materie de migrație sunt principalele două categorii în care dezinformarea intenționată poate exercita o anumită influență, iar știrile false sunt de natură să genereze prejudicii pentru societate. Cetățenii au cel mai scăzut nivel de încredere în rețelele sociale, agregatorii de știri online, blogurile și site-urile web, iar impresia generală este că răspândirea dezinformării prin intermediul mijloacelor de comunicare socială este facilitat deoarece știrile false recurg la reacțiile emoționale ale cititorilor (88%), sunt diseminate pentru a orienta dezbaterea publică (84%) și sunt motivate de dorința de a obține venituri (65%). Jumătate din respondenți consideră că verificarea factuală a informațiilor după publicarea dezinformării nu reprezintă o soluție, deoarece aceasta nu va ajunge la persoanele care au văzut informațiile inițiale.

În sondajul Eurobarometru (aproximativ 26.000 de cetățeni intervievați), cetățenii europeni consideră că există multe știri false în UE, 83% din respondenți apreciind acest fenomen drept o amenințare la adresa democrației. Acest fapt subliniază importanța unui sector media de calitate: respondenții percep mijloacele de informare tradiționale ca fiind cele mai fiabile surse de știri (radioul 70%, televiziunile 66% și presa scrisă 63%), iar sursele online de știri și site-urile care găzduiesc materiale video drept cel mai puțin fiabile, cu o rată de încredere de 26% și, respectiv, 27%.

Context

Grupul de experți la nivel înalt a fost înființat pentru a oferi Comisiei consiliere privind fenomenul știrilor false. Cei 39 de experți numiți sunt reprezentanți ai societății civile, ai platformelor de comunicare socială, ai organelor de presă și ai mediului jurnalistic și academic.

Uniunea Europeană este deja activă în combaterea dezinformării, prin crearea grupului operativ East Stratcom, în 2015, sau prin propunerile recente ale Comisiei de modernizare a normelor UE privind drepturile de autor, care includ o dispoziție ce protejează jurnalismul de înaltă calitate.

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Julia-Henriette BRAUER (+32 2 298 07 07)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă

Raportul Grupului de experți la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea

Primele rezultate ale consultării publice

Prezentarea sondajului Eurobarometru

/romania/file/comisar-oettinger2018webjpg_rocomisar oettinger_2018_web.jpg

oettinger
©

În data de 10 ianuarie, Comisia Europeană a lansat o serie de consultări publice privind prioritățile UE ce ar trebui să fie reflectate în următorul cadru financiar multianual. Colegiul comisarilor a susținut și o dezbatere pentru a trasa orientări în această direcție, urmând ca în mai puțin de cinci luni de zile Comisia să facă o propunere în legătură cu bugetul pe termen lung al UE.

10/01/2018

Comisarul pentru buget și resurse umane Günther H. Oettinger a declarat: "Voi face o propunere doar după ce voi purta discuții cu toate părțile interesate. Sunt foarte receptiv la sugestiile tuturor. Consultările publice lansate acum completează negocierile pe care le-am inițiat deja, în 2017, cu diferitele capitale europene. Obiectivul nostru este de a aduna opiniile cât mai multor oameni și de a oferi o bază solidă pregătirii următoarei generații de programe UE, pentru a ne asigura astfel că fiecare euro din bugetul UE generează maximum de valoare adăugată pentru cetățeni.

Până în data de 8 martie, cetățenii își pot exprima online opiniile asupra modului în care este cheltuit bugetul și, totodată, sunt invitați să ofere feedback cu privire simplificarea finanțării și mai buna funcționare a actualelor politici și programe ale UE – cum ar fi cele de coeziune și tineret, sprijinirea inovării și a mediului de afaceri și investiții în infrastructuri strategice digitale, de transport și energie.

Orientărilor discutate, rezultatele consultărilor, cât și opiniile și ideile deja exprimate de statele membre, autoritățile locale și părțile interesate din sectorul privat, vor fi incluse în procesul de reflecție în curs asupra viitorului cadru financiar. Comisia va prezenta propunerea legislativă pe această temă în luna mai 2018.

Context

Dezbaterea de orientare și lansarea consultărilor publice continuă procesul început o dată cu publicarea Cărții albe privind viitorul Europei (1 martie 2017) și a documentului de reflecție privind viitorul finanțelor UE (28 iunie 2017), inițiative prin care toți cetățenii europeni sunt încurajați să ia parte la dezbaterea legată de viitorul comun în Uniunea Europeană.

 

Persoane de contact pentru presă:

Alexander Winterstein – Tel.: +32 229 93265

Maria Tsoni – Tel.: +32 229 90526)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Anunț de presă

Cadrul financiar multianual post-2020

Document de reflecție privind viitorul finanțelor UE

Setul de consultări publice privind fondurile UE pentru:

- Infrastructuri strategice

- Migrație

- Investiții, cercetare și inovare, IMM-uri și piața unică

- Securitate

- Sprijinirea valorilor europene și a mobilității

- Coeziune

/romania/file/stirifalsegabrielwebjpg_rostiri_false_gabriel_web.jpg

conferinta pe tema stirilor false
©

Comisia Europeană a lansat luni, 13 noiembrie, o consultare publică privind știrile false și dezinformarea online și a creat un Grup de experți la nivel înalt, format din reprezentanți ai mediului academic, platformelor online, presei și societății civile. Rezultatele consultării și ale lucrărilor Grupului vor fi integrate într-o strategie europeană de combatere a propagării știrilor false, ce urmează a fi prezentată în primăvara anului 2018.

14/11/2017

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Libertatea de a primi și partaja informații și pluralismul mass-mediei sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE. Trăim în vremuri în care fluxul de informații și dezinformarea au devenit aproape copleșitoare. De aceea trebuie să le oferim cetățenilor noștri instrumentele cu care să poată să identifice știrile false, să-și recâștige încrederea în mediul online și să gestioneze informațiile pe care le primesc.” 

Consultarea are trei componente principale:

  • delimitarea problemei, respectiv modul de percepere a știrilor false, gradul de conștientizare a acestora de către public și încrederea în mass-media;
  • evaluarea măsurilor luate deja de platforme, canalele de știri și organizațiile societății civile pentru combaterea acestui fenomen;
  • identificarea eventualelor măsuri care ar putea să consolideze accesul publicului la informații verificate și fiabile, precum și să contracareze răspândirea dezinformării online.

Consultarea publică va fi deschisă participării până în data de 23 februarie 2018.

În ceea ce privește Grupul la nivel înalt, Comisia a lansat o invitație experților de a-și exprima interesul pentru a deveni membri ai acestuia până cel târziu la mijlocul lunii decembrie 2017. Grupul ar trebui să includă reprezentanți din fiecare domeniu de expertiză, fiind vizată o selecție echilibrată a experților. El ar urma să-și înceapă activitatea în ianuarie 2018 și va funcționa timp de câteva luni, scopul său fiind de a oferi sprijin Comisiei în delimitarea problemei, definirea rolurilor și responsabilităților părților implicate, înțelegerea dimensiunii internaționale a fenomenului, recunoașterea pozițiilor luate de actoriii relevanți și, nu în ultimul rând, formularea de recomandări.

Context

Platformele online și alte servicii de pe internet au deschis noi posibilități de a se conecta, dezbate și colecta informații. Însă, răspândirea de știri care induc în eroare cititorii în mod intenționat pune probleme tot mai mari pentru funcționarea corectă a democrațiilor, ea afectând capacitatea publicului de a înțelege realitatea.

Măsurile propuse vin ca urmare a invitației pe care Parlamentul European i-a transmis-o Comisiei, de a analiza situația actuală și cadrul juridic care se referă la știrile false și de a examina posibilitatea unei inițiative legislative care să limiteze diseminarea acestui tip de conținut.

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Johannes BAHRKE (+32 2 295 86 15)

Julia-Henriette BRAUER (+32 2 298 07 07)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Consultarea publică

Cerere de exprimare a interesului pentru selecția membrilor Grupului de experți la nivel înalt

Înregistrări disponibile online ale conferinței pluripartite pe tema știrilor false: 13 noiembrie și 14 noiembrie

Discursul vice-președintelui Andrus Ansip în Parlamentul European, 5 aprilie 2017

/romania/file/europeanalogopng_roeuropeana_logo.png

platforma online europeana
©

O consultare publică online, lansată de Comisia Europeană în data de 17 octombrie, va aduna opiniile cetățenilor și organizațiilor interesate de cultura digitală cu privire la utilizarea platformei online Europeana, dedicată conservării patrimoniului cultural, ce înregistrează peste 700.000 de vizite lunar.

17/10/2017

Platforma asigură accesul la peste 53 de milioane de lucrări, inclusiv imagini, texte, înregistrări video și audio, precum și material 3D din colecțiile a peste 3.700 de biblioteci, arhive, muzee, galerii sau colecții de materiale audiovizuale din întreaga Europă. Ea poate fi folosită de profesori, artiști, analiști de date din instituțiile culturale sau sectorul crreativ, dar și de oricine caută informații online despre cultură.

Consultarea publică va ajuta la identificarea, printr-o evaluare independentă, a modului în care este folosită platforma și cum ar putea fi acesta îmbunătățit, iar platformă să devină mai accesibilă pentru toată lumea. De exemplu, ea furnizează conținut ce poate fi reutilizat în sectoare precum educația, cercetarea sau cel creativ, lucru de care foarte mulți oameni nu sunt conștienți. Rezultatele consultării vor contribui la dezvoltarea pe mai departe a ceea ce oferă Europeana publicului larg, precum și la creșterea vizibilității și gradului de utilizare a patrimoniului cultural european disponbil online. Platfoma va fi asociată Anului european al patrimoniului cultural, sărbătorit în 2018.

Consultarea este disponibilă online, inclusiv în limba română, și va fi deschisă până în data de 14 ianuarie 2018.

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie Vandystadt – Tel.: +32 229 67083

Inga Höglund – Tel.: +32 229 50698

 

Pagini utile

Anunț de presă

Platforma Europeana

Anul European al Patrimoniului Cultural

Pages

Subscribe to RSS - Consultare publică