Reprezentanţa în România

Comisia Europeană

/romania/file/sefcovicjpg_rosefcovic.jpg

vicepresedinte sefcovic
Copyright

Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic ambițios în ce privește guvernanța în Uniunea energiei. Prin acest nou sistem, statele membre vor fi pregătite corespunzător pentru a conduce Uniunea Energiei, iar UE va putea să-și atingă obiectivele pentru a deveni lider mondial în materie de surse regenerabile de energie.

20/06/2018

Vicepreședintele pentru Uniunea energiei, Maroš Šefčovič, a declarat: "Prin acest acord ambițios privind guvernanța Uniunii energiei, am pus bazele acesteia și vom spori transparența, în beneficiul tuturor investitorilor și celor implicați, în mod special. Va simplifica monitorizarea și raportarea în cadrul Uniunii energetice, acordând prioritate calității și nu cantității. Ne va ajuta să ne îndeplinim promisiunile în domeniul energiei și al climei și nu numai. Acum aștept cu nerăbdare planurile energetice și climatice naționale ale statelor membre, care trebuie trimise până la finalul acestui an, deoarece ele trimit un semnal puternic investitorilor care au nevoie de claritate și predictibilitate. Uniunea Energiei este pe drumul cel bun, devenind din ce în ce mai puternică. "

Printre principalele realizări ale acordului pot fi enumerate:

  • pregătirea de către fiecare stat membru a unui plan național privind energia și clima pentru perioada 2021-2030, care să acopere toate cele cinci dimensiuni ale Uniunii energiei;

  • îmbunătățirea semnificativă a transparenței și reducerea sarcinii administrative pentru statele membre prin alinierea calendarului de raportare cu cele cinci dimensiuni ale Uniunii energiei și cu Acordul de la Paris;

  • asigurarea colaborării între UE și statele membre și consolidarea cooperării la nivel regional;

  • introducerea unei flexibilități necesare pentru ca statele membre să poată adapta la specificul lor național și pentru a avea libertatea de a-și determina propriul mix energetic;

  • asigurarea monitorizării progreselor înregistrate la nivelul statelor membre în ceea ce privește realizarea colectivă a obiectivului UE privind energiile regenerabile;

  • introducerea unui mecanism robust pentru a realizarea comună a obiectivelor UE privind energia regenerabilă și eficiența energetică;

  • stabilirea unui cadru clar și transparent pentru dialogul cu societatea civilă în materie de energie a Uniunii și sporește cooperarea regională.

Etapele următoare

În urma acestui acord politic, textul regulamentului va fi aprobat în mod oficial, în lunile următoare, de Parlamentul European și de Consiliu. Odată adoptat, acesta va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii și va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare.

Context

Regulamentul privind guvernanța Uniunii energiei este o parte integrantă a punerii în aplicare a priorităților Comisiei Juncker pentru a construi "o Uniune energetică rezistentă și o politică de schimbare a schimbărilor climatice". Comisia dorește ca UE să fie un lider în tranziția către energia curată. Din acest motiv, UE s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% până în 2030, modernizând economia UE și oferind locuri de muncă și creștere economică tuturor cetățenilor europeni.

 

Persoane de contact pentru presă:

Anna-Kaisa ITKONEN (+32 2 29 56186)

Nicole BOCKSTALLER (+32 2 295 25 89)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Guvernanța Uniunii energiei

Uniunea energetică

Planul de investiții pentru Europa: Planul Juncker

/romania/file/inteligentaartificialajpg_rointeligenta_artificiala.jpg

inteligenta_artificiala
Copyright

Comisia Europeană a găzduit, în 18 iunie, o reuniune cu 12 reprezentanți ai unor organizații filosofice și neconfesionale din întreaga Europă, printre care și Raluca Ciocian-Ardeleanu, vicepreședinte, Asociaţia Secular-Umanistă din România. Întrunirea, intitulată „Inteligența artificială: abordarea provocărilor etice și sociale”, face parte din dialogul periodic al Comisiei cu bisericile, organizațiile religioase, filosofice și neconfesionale.

18/06/2018

Vicepreședintele Andrus Ansip, care a prezidat reuniunea, a declarat: „De la asistență medicală mai bună până la transporturi mai sigure, beneficiile inteligenței artificiale sunt numeroase, iar Europa ar trebui să profite de ele. Odată cu creșterea investițiilor, elaborăm orientări etice pentru dezvoltarea inteligenței artificiale în serviciul binelui și al tuturor. Acest lucru necesită o dezbatere deschisă pe teme esențiale, cum ar fi importanța diversității și a echilibrului de gen în ceea ce privește inteligența artificială, astfel încât să se evite deciziile părtinitoare. Reuniunea de astăzi și înființarea recentă a Alianței europene în domeniul inteligenței artificiale contribuie la această dezbatere amplă.

In cadrul reuniunii, au fost abordate două aspecte principale:

  • examinarea impactului potențial al inteligenței artificiale asupra drepturilor fundamentale, în special în ceea ce privește viața privată, demnitatea, protecția consumatorilor și nediscriminarea;
  • dimensiunea socială a inteligenței artificiale și impactul său asupra incluziunii sociale și a viitorului pieței forței de muncă.

Vicepreședintele Ansip i-a încurajat pe participanți să își continue angajamentul în acest sens, contribuind la inițiativele în curs ale Comisiei privind inteligența artificială, în special prin intermediul Alianței europene în domeniul inteligenței artificiale care a fost lansată săptămâna trecută.

Acest dialog reprezintă totodată un element-cheie al abordării europene privind inteligența artificială și al declarației de cooperare în domeniul inteligenței artificiale, semnată de 28 de țări europene.

Context

Reuniunea la nivel înalt desfășurată astăzi cu participarea reprezentanților unor organizații filosofice și neconfesionale este a noua dintr-o serie de reuniuni lansată de Comisie în 2009, odată ce dialogul cu bisericile, organizațiile religioase, filosofice și neconfesionale a fost consacrat în Tratatul de la Lisabona (articolul 17 din TFUE). Dialogul intră în sfera de răspundere a prim-vicepreședintelui Timmermans. În fiecare an, aceste reuniuni sunt dedicate unor subiecte diferite. În anii precedenți, prim-vicepreședintele Timmermans a invitat participanții la discuții utile pe diverse teme: „Să trăim împreună și să ne contrazicem politicos!” în 2015, „Migrația, integrarea și valorile europene” în 2016 și „Viitorul Europei” în 2017.

 

Persoane de contact pentru presă:

Alexander WINTERSTEIN (+32 2 299 32 65)

Kasia KOLANKO (+ 32 2 296 34 44)

Inga HOGLUND (+32 2 295 06 98)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă și lista completă a celor 12 reprezentanți

Comunicarea „Inteligența artificială pentru Europa”

Înregistrare la Alianța europeană în domeniul inteligenței artificiale

Dialogul Comisiei Europene cu bisericile, comunitățile religioase și organizațiile filosofice și neconfesionale, pe pagina principală a DG Justiție consacrată drepturilor fundamentale

/romania/file/comisarcorinacretu2017jpg_rocomisar_corina_cretu_2017.jpg

comisar_corina_cretu
Copyright

Comisia a reînnoit marți, 19 iunie, inițiativa „Calea către excelență”, pentru a continua să ofere sprijin adaptat și expertiză regiunilor rămase în urmă în ceea ce privește inovarea.

19/06/2018

Inițiativa va ajuta regiunile să-și conceapă, să-și actualizeze și să-și ajusteze strategiile de specializare inteligentă - altfel spus, strategiile lor regionale de inovare bazate pe domenii de nișă în care dețin atuuri concurențiale - înainte de începerea perioadei bugetare 2021-2027. Totodată, inițiativa va ajuta regiunile să identifice resursele UE adecvate pentru finanțarea proiectelor inovatoare și să se asocieze cu alte regiuni care dețin atuuri similare pentru a crea clustere de inovare.

Alături de propunerile Comisiei privind viitoarea politică de coeziune și de noul program „Orizont Europa” și în conformitate cu noua agendă pentru cercetare și inovare a Comisiei, inițiativa „Calea către excelență” este o altă modalitate prin care Comisia ajută regiunile Europei să se pregătească pentru viitor, cu strategii de inovare solide sprijinite de fondurile UE în următorul buget pe termen lung al Uniunii pentru perioada 2021-2027.

Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, a declarat: „Specializarea inteligentă va fi mai importantă decât oricând în perioada de după 2020. Pentru ca aceste strategii să își afirme întregul potențial în următorii ani, sunt necesare două lucruri: dezvoltarea parteneriatelor și un grad mai mare de asumare, în special în regiunile care trebuie să recupereze cele mai mari decalaje. Această inițiativă va contribui la pregătirea terenului pentru strategii de inovare solide în perioada de după 2020.”

Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, știință și inovare, a adăugat: „Tocmai am propus cel mai ambițios program de finanțare a cercetării și inovării în UE, de până acum, Orizont Europa, cu un buget de 100 de miliarde euro pentru perioada 2021-2027. Aceasta înseamnă totodată că regiunile vor avea mai multe posibilități de a-și exploata la maximum potențialul în materie de cercetare și inovare. „Calea către excelență” le va ajuta să combine surse de finanțare din partea UE pentru a sprijini proiecte inovatoare.”

Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: „În cadrul acestei inițiative, Centrul Comun de Cercetare – serviciul științific și de cunoaștere al Comisiei – își va utiliza expertiza pentru a ajuta regiunile să-și valorifice punctele forte și să-și urmeze prioritățile, să învețe unele de la celelalte și să-și exploateze la maximum cele mai valoroase atuuri: talentul și creativitatea oamenilor.”

Inițiativa, coordonată de Centrul Comun de Cercetare, va oferi regiunilor patru forme de sprijin principale:

  1. Experții Comisiei și experții externi vor ajuta regiunile să identifice domeniile unde se pot aduce îmbunătățiri în cadrul strategiilor lor de specializare inteligentă, în cadrul sistemelor lor regionale de inovare (calitatea cercetării publice, legături eficiente între întreprinderi și centrele de cercetare și medii favorabile întreprinderilor) și în modul în care cooperează cu alte regiuni în domeniul cercetării și al inovării.

  2. Totodată, experții vor ajuta regiunile să profite de toate sursele potențiale de finanțare, cum ar fi Orizont Europa, Europa digitală și fondurile politicii de coeziune, și să le combine datorită noilor oportunități pentru crearea de sinergii oferite de propunerile Comisiei privind fondurile UE în perioada 2021-2027.

  3. Centrul Comun de Cercetare va contribui la identificarea și remedierea blocajelor regionale specifice care frânează inovarea, cum ar fi lipsa de interacțiune dintre mediile de afaceri locale și mediul academic sau participarea redusă în cadrul actualului program Orizont 2020.

  4. De asemenea, Centrul Comun de Cercetare va crea oportunități de colaborare în rețea și va organiza ateliere de lucru, oferindu-le reprezentanților regiunilor posibilitatea de a se întâlni și de a efectua schimburi de bune practici în domeniul dezvoltării strategiilor regionale de inovare.

Etapele următoare

Inițiativa reînnoită va începe în vara aceasta și va dura 2 ani. Regiunile își pot exprima interesul și pot participa prin intermediul platformei de specializare inteligentă.

Context

Inițiativa „Calea către excelență” a fost lansată în 2014, în parteneriat cu Parlamentul European, în momentul în care specializarea inteligentă a devenit o cerință în conformitate cu normele politicii de coeziune. Ea a fost reînnoită în fiecare an, prin diferite programe și priorități de lucru. Pentru perioada 2018-2019, inițiativa se concentrează asupra pregătirii următorului buget pe termen lung al UE, pe baza metodei acțiunilor-pilot în materie de specializare inteligentă din 2017. Inițiativa are un buget de 3 milioane euro pentru acești doi ani, pus la dispoziție de Parlamentul European.

 

Persoane de contact pentru presă:

Johannes BAHRKE (+32 2 295 86 15)

Sophie DUPIN DE SAINT-CYR (+32 2 295 61 69)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

29/05: Dezvoltarea regională și politica de coeziune după 2020

7/06: Cercetarea și inovarea după 2020 (Orizont Europa)

15/05: O nouă agendă pentru cercetare și inovare

48 de ore în Estonia, pentru a discuta regiunea Mării Baltice și viitorul politicii de coeziune

Am avut întâlniri separate cu premierul eston Jüri Raatas, prim-ministrul leton Maris Kucinskis și cu șeful guvernului lituanian Saulius Skvernelis. Fiecăruia dintre ei le-am explicat ce însemna propunerea noastră pentru...Read more

/romania/file/bugetuepost2020actiuneexternajpg_robuget_ue_post_2020_actiune_externa.jpg

buget_ue_post_2020_actiune_externa
Copyright

Pentru următorul buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană propune să majoreze bugetul pentru acțiunea externă, care va ajunge la 123 de miliarde euro, să îi simplifice în mod semnificativ structura și să îi sporească flexibilitatea și eficacitatea pentru a putea face față provocărilor globale actuale.

14/06/2018

Bugetul consacrat acțiunii externe va fi principalul instrument al UE pentru a sprijini țările partenere în transformările lor politice și economice în direcția dezvoltării durabile, stabilității, consolidării democrației, dezvoltării socioeconomice și eradicării sărăciei. Acesta va permite, totodată, UE să continue să ofere asistență umanitară în întreaga lume. În ceea ce privește vecinătatea UE, acesta va fi, de asemenea, un instrument care va ajuta țările din vecinătate să se apropie din punct de vedere economic de piața unică a UE.

Înaltul Reprezentant/Vicepreședintele Federica Mogherini a declarat: „Propunem pentru acțiunea externă a Uniunii Europene un buget de 123 de miliarde EUR pentru următorii șapte ani, o creștere de 30 % care reprezintă o investiție fără precedent în rolul nostru la nivel mondial. Mai multe resurse pentru mai multe acțiuni în calitate de actor global fiabil, previzibil și cooperant - exact ceea ce așteaptă cetățenii noștri și partenerii noștri în aceste vremuri de neliniște. Această creștere reprezintă o recunoaștere a valorii adăugate a acțiunii de politică externă a UE. Împreună, putem avea un impact pe care niciun stat membru nu îl poate avea singur în lumea de astăzi.

Comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, Johannes Hahn, a precizat: „Bugetul majorat și reformat ne va permite să ne continuăm colaborarea cu țările care sunt angajate în procesul de aderare la UE și să ne menținem relațiile speciale cu vecinii noștri din est și din sud. Acesta va sprijini obiectivul nostru strategic de a crea un spațiu de stabilitate, securitate și prosperitate în apropierea frontierelor UE.

Comisarul pentru cooperare internațională și dezvoltare, Neven Mimica, a adăugat: „UE are un rol-cheie de promotor al Agendei 2030 a ONU și al obiectivelor de dezvoltare durabilă. Propunerile noastre stabilesc baza financiară pentru ca UE să își mențină rolul de principal actor al dezvoltării, prin sprijinirea partenerilor noștri în eradicarea sărăciei și prin răspunsul Uniunii la provocările globale, asigurând totodată faptul că nimeni nu este lăsat în urmă”.

Comisarul pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Christos Stylianides, a declarat: „Având în vedere că în fiecare an apar din ce în ce mai multe situații de urgență umanitară în lume și că acestea devin din ce în ce mai complexe, UE își consolidează rolul de lider în calitate de furnizor major de ajutor umanitar. Dispunând de un buget mai important, vom continua să dăm dovadă de solidaritate cu milioanele de persoane care au nevoie de ajutor”.

Elementele-cheie ale propunerii privind noul buget pentru acțiunea externă:

  • Mai multe fonduri: finanțarea va crește de la 94,5 miliarde euro în perioada 2014-2020 la 123 de miliarde euro în perioada 2021-2027, ceea ce reprezintă o creștere de 30%.

  • Simplificare: Comisia propune reducerea numărului de instrumente, precum și integrarea Fondului european de dezvoltare în bugetul UE. Acest lucru va permite să se pună mai clar accentul pe obiectivele și angajamentele politice cu partenerii, în conformitate cu valorile și prioritățile UE.

  • Flexibilitate: noua structură bugetară va permite utilizarea și reutilizarea fondurilor neutilizate pe o bază multianuală. Acest lucru va permite UE să răspundă mai bine evoluțiilor situației, în conformitate cu prioritățile sale de eradicare a sărăciei și de promovare a dezvoltării durabile, a prosperității, a păcii și a stabilității.

  • Mai multă transparență și un control democratic consolidat: de exemplu, prin includerea Fondului european de dezvoltare în bugetul UE.

Noile instrumente propuse pentru acțiunea externă a UE:

  • Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (IVDCI), cu un buget de 89,2 miliarde euro: acest nou instrument simplificat va cuprinde trei piloni: 1. Un pilon geografic, care va pune accentul în special pe zona de vecinătate și Africa Subsahariană, va fi consolidat în mod semnificativ pentru a permite o abordare comună a provocărilor globale, cum ar fi dezvoltarea umană, inclusiv egalitatea de gen, schimbările climatice, protecția mediului, migrația și securitatea alimentară; 2. Un pilon tematic care va completa pilonul geografic, oferind sprijin pentru drepturile omului și democrație, societatea civilă, stabilitate și pace, în măsura în care aceste aspecte trebuie să fie abordate la nivel global, precum și pentru alte provocări globale care nu ar fi acoperite în cadrul pilonului geografic; 3. Un pilon de reacție rapidă care va permite UE să reacționeze rapid la situații de criză și să ofere sprijin pentru prevenirea conflictelor, consolidarea rezilienței statelor, societăților, comunităților și persoanelor, crearea unei legături între ajutorul umanitar și acțiunile din domeniul dezvoltării, precum și pentru acțiuni rapide pentru realizarea altor obiective de politică externă.

  • Un nou Instrument european pentru securitatea nucleară: cu un buget de 300 de milioane euro, acesta va completa activitățile desfășurate în cadrul noului instrument simplificat în temeiul Tratatului Euratom.

  • Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III): cu un buget de 14,5 miliarde euro, acesta va oferi un sprijin consolidat țărilor candidate și candidaților potențiali la UE pe drumul lor către îndeplinirea criteriilor de aderare la UE prin reforme aprofundate și cuprinzătoare.

  • Instrumentul de ajutor umanitar: cu un buget de 11 miliarde euro, acesta va permite UE să acorde asistență în funcție de nevoi pentru a salva și proteja vieți, a preveni și alina suferința și a apăra integritatea și demnitatea populațiilor afectate de dezastre naturale și de crize provocate de om.

  • Bugetul pentru politica externă și de securitate comună, în valoare de 3 miliarde euro. Aceste fonduri vor fi folosite în continuare pentru a răspunde la conflictele și crizele externe, pentru a dezvolta capacitatea țărilor partenere și pentru a asigura protecția UE și a cetățenilor săi.

  • Cooperarea cu țările și teritoriile de peste mări, inclusiv Groenlanda, cu un buget de 500 de milioane euro. Aceste fonduri vor sprijini și vor consolida legăturile economice, politice și culturale dintre UE și cele 13 țări și teritorii de peste mări asociate statelor membre ale UE.

  • Suma rămasă, în valoare de aproximativ 4,5 miliarde euro, constă în marja bugetară (3,2 miliarde euro) și alte posturi bugetare, cum ar fi granturi aferente asistenței macrofinanciare, măsuri de evaluare și de audit sau activități legate de organizațiile internaționale și agențiile descentralizate.

  • Propunerea Comisiei include un cadru de investiții pentru acțiunea externă cu o capacitate de acțiune sporită de 60 de miliarde euro. Având la bază experiența pozitivă a Planului de investiții externe al UE, acest cadru va contribui la atragerea și la mobilizarea de resurse financiare suplimentare pentru dezvoltarea durabilă din partea sectorului privat.

  • Pe lângă acestea și în afara bugetului UE, Înaltul Reprezentat, cu sprijinul Comisiei, propune instituirea Instrumentului european pentru pace care va dispune de 10,5 miliarde euro. Instrumentul european pentru pace va finanța acțiuni operaționale în cadrul politicii externe și de securitate comune care au implicații militare sau în domeniul apărării și care, prin urmare, nu pot fi finanțate din bugetul UE. Acesta va întări capacitatea Uniunii de a menține pacea, de a preveni conflictele și de a consolida securitatea internațională, în conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană și cu obiectivele și principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite.

Etapele următoare

Un acord rapid între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale, astfel încât fondurile UE să dea rezultate pe teren cât mai curând posibil.

Întârzieri similare celor care au apărut la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020 ar putea crea constrângeri grave pentru îndeplinirea obligațiilor și angajamentelor internaționale ale UE față de parteneri.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme de la actualul buget pe termen lung (2014-2020) la noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

 

Persoane de contact pentru presă:

Maja KOCIJANCIC (+32 2 298 65 70)

Carlos MARTIN RUIZ DE GORDEJUELA (+32 2 296 53 22)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Notă de informare

Texte juridice și fișe informative privind vecinătatea și restul lumii

Instrumentul european pentru pace

Informații suplimentare privind bugetul UE pentru viitor

/romania/file/concurseuroquiz2018jpg_roconcurs_euro_quiz_2018.jpg

Finala competiției Euro Quiz 2018
Copyright: Comisia Europeană

Echipa „ Îndrăzneții ” din Pitești  și echipa „ Euroforce” din Buzău au intrat în finala Euro Quiz 2018, competiția dedicată elevilor de clasa a VI-a, organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale. Cele două echipe se vor confrunta în etapa finală joi, 14 iunie 2018, orele 11.00 – 13.00, la sediul Spațiului Public European (str. Vasile Lascăr, nr. 31, parter, București).

13/06/2018

Aflată la a doua ediție, competiția online Euro Quiz a avut loc săptămâna trecută și a inclus întrebări ce au pus accentul pe valorile UE, instituțiile europene, istorie, geografie, artă și gastronomie în Europa. La competiție au participat 423 echipe din toată țara.  Echipele finaliste s-au delimitat de restul concurenților prin viteza de răspuns, obținând același punctaj, 238 de puncte. Echipa „Îndrăzneții”, de la Școala Gimnazială „Mircea cel Bătrân”, din Pitești, coordonată de profesoara Comănescu Elena Amalia, și-a asigurat un loc în finală răspunzând întrebărilor în 11 minute și 15 secunde. Pe de altă parte, echipa „Euroforce”, de la Școala Gimnazială „General Grigore Bastan” din Buzău, coordonată de profesoara Pîslaru Rodica Mădălina, a ajuns în finală completând chestionarul în puțin peste 12 minute.

Competiția Euro Quiz este o activitate antrenantă și educativă, deschisă tuturor elevilor de clasa a VI-a din școlile gimnaziale naționale. Scopul său este de a spori și de a consolida în rândul elevilor cunoștințele despre Uniunea Europeană, precum și de a dezvolta abilitățile de lucru în echipă. La concurs participă echipe formate din patru copii de clasa a VI-a, conduși de un profesor coordonator. Finaliștii concursului vor câștiga următoarele premii: biciclete și echipament de protecție, pentru elevi, și genți de laptop pentru profesori.

Ca și anul trecut, în cadrul concursului Euro Quiz 2018, au fost organizate vizite în școli din patru județe din România, și anume: Neamț, Suceava, Botoșani și Iași. Vizitele au fost inspirate de un program de edutainment (educație prin joc) și s-au bucurat de prezența actriței Natalie Ester.

Concursul Euro Quiz face parte din inițiativa Europa, casa noastră, o campanie educațională pe teme europene, dezvoltată de Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Evenimentul va fi transmis în direct de platforma multimedia Calea Europeană și de platforma europacasanoastra.ro.

 

Persoană de contact pentru presă:

Iulia COSTEA, asistent de presă, Reprezentanța Comisiei Europene în România, tel.: 021-2035414

/romania/file/securityunionjpg_rosecurity_union.jpg

Politica de securitate comună
Copyright: Comisia Europeană

În ceea ce privește următorul buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune creșterea substanțială a fondurilor alocate în prezent securității – de la 3,5 miliarde la 4,8 miliarde euro.

Având în vedere caracterul din ce în ce mai complex și internațional al amenințărilor, fondurile UE pot contribui la crearea unei Uniuni rezistente la viitoarele provocări în materie de securitate și mai bine pregătite pentru a răspunde la situațiile de urgență. Suma de 2,5 miliarde euro din cadrul Fondului pentru securitate internă (FSI) consolidat este suplimentată cu aproape 1,2 miliarde euro pentru dezafectarea în condiții de mai mare siguranță a activităților nucleare în unele state membre și se adaugă sumei de 1,1 miliarde euro pentru consolidarea agențiilor UE în domeniul securității.

13/06/2018

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: "A se simți în siguranță acasă sau atunci când merge pe stradă reprezintă unul dintre cele mai elementare drepturi ale omului. Europenii se așteaptă ca guvernele lor și Uniunea din care fac parte să le ofere această siguranță. O finanțare mai flexibilă a securității, adaptată la nevoile specifice ale statelor membre, va asigura o mai bună protecție a europenilor, la care aceștia au dreptul."

Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a adăugat: "Atunci când este vorba de securitatea și siguranța cetățenilor noștri, trebuie să depunem toate eforturile necesare, iar banii alocați trebuie să fie pe măsură. Acesta este motivul pentru care majorăm cu o treime bugetul pentru securitate pentru următorii ani, acesta ajungând la 4,8 de miliarde euro. Astfel, ajutăm statele membre să fie mai bine pregătite pentru viitoarele provocări în materie de securitate și situațiile de urgență neprevăzute. Construim o Europă mai sigură și mai rezilientă pentru cetățenii noștri. O Europă care oferă protecție."

Comisarul pentru uniunea securității, Julian King, a declarat la rândul lui: "Trebuie să elaborăm un răspuns solid la amenințările multidimensionale, transfrontaliere și în continuă evoluție la adresa securității din partea teroriștilor și a infractorilor – un răspuns care nu se suprapune cu eforturile statelor membre, ci le completează prin asigurarea conexiunilor atât în interiorul UE, cât și în afara acesteia. Propunerea privind un Fond pentru securitate internă consolidat în mod considerabil oferă exact acest lucru – o Europă mai rezilientă ca bază a unei uniuni a securității efective și autentice."

Un Fond pentru securitate internă (FSI) consolidat

Cu toate că protejarea cetățenilor este, în primul rând, o competență națională, Uniunea Europeană are un rol esențial în sprijinirea eforturilor statelor membre. Comisia propune astăzi mai mult decât dublarea Fondului pentru securitate internă (FSI), care este principalul instrument financiar de sprijinire a statelor membre în domeniul securității, de la 1 miliard la 2,5 miliarde euro. Noul fond va include:

  • un nou set de obiective: FSI consolidat se va concentra asupra a trei noi obiective: (1) intensificarea schimbului de informații dintre autoritățile UE responsabile cu aplicarea legii; (2) intensificarea operațiunilor comune transfrontaliere și (3) consolidarea capacităților de combatere și prevenire a criminalității și de abordare a radicalizării. Acest lucru va sprijini statele membre într-un mod mai flexibil și mai eficient pentru a își îndeplini obiectivele din cadrul domeniilor prioritare în materie de securitate: lupta împotriva terorismului și a radicalizării, criminalitatea gravă și cea organizată, criminalitatea cibernetică, precum și protejarea victimelor criminalității;
  • o mai mare flexibilitate și un răspuns mai bun în situații de urgență: o sumă de 1,5 miliarde euro din cadrul fondului va fi alocată statelor membre pentru a le permite acestora să își consolideze reziliența pe termen lung în materie de securitate. Restul de 1 miliard euro va fi rezervat pentru provocări neprevăzute în materie de securitate, care să permită răspunsuri rapide în situații de urgență și canalizarea fondurilor către statele membre care au cea mai mare nevoie de ele;
  • o mai bună coordonare în cadrul politicilor UE: securitatea este o chestiune transversală și în permanentă evoluție, care necesită un răspuns coordonat din partea UE. FSI consolidat va funcționa mai eficient cu alte fonduri ale UE, inclusiv fondurile politicii de coeziune și Orizont Europa, precum și Fondul de gestionare integrată a frontierelor și Fondul pentru azil, migrație și integrare pentru a maximiza eficacitatea răspunsului UE la provocările în materie de securitate pe toate fronturile;
  • o dimensiune externă puternică: securitatea este o problemă globală și siguranța noastră de zi cu zi depinde de acțiunile noastre dincolo de granițele UE. FSI va continua să sprijine măsuri în țările terțe, asigurând, totodată, complementaritatea deplină cu prioritățile și obiectivele generale în materie de securitate internă a Uniunii în aceste țări.
  • consolidarea agențiilor UE: în afara acestui fond și urmând să fie prezentată separat, suma de aproape 1,1 miliarde euro va fi dedicată consolidării în continuare a agențiilor UE în domeniul securității – Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (EUROPOL), Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) și Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT).

Siguranța permanentă a dezafectării activităților nucleare

Programele UE de asistență pentru dezafectare nucleară (NDAP) urmăresc sprijinirea statelor membre în procesul de lichidare și închidere a instalațiilor nucleare aflate la finalul ciclului de viață, menținând, în același timp, cel mai înalt nivel de securitate. Pentru perioada 2021-2027, Uniunea va continua să asigure un sprijin financiar direcționat în mod strict în valoare de 118 milioane euro pentru dezafectarea instalațiilor nucleare din Bulgaria și Slovacia și de 552 de milioane euro pentru cele din Lituania. Alte 348 de milioane euro vor fi alocate pentru dezafectarea și gestionarea deșeurilor radioactive din cadrul instalațiilor de cercetare nucleară ale Comisiei Europene, iar 160 de milioane euro vor sprijini acțiunile generale de securitate și garanții nucleare.

În cele din urmă, Comisia propune de asemenea consolidarea mecanismului de protecție civilă al UE prin intermediul sistemului rescEU cu suma de 1,4 miliarde euro – aceasta fiind în plus față de cele 4,8 miliarde euro pentru finanțări viitoare în materie de securitate.

Etape următoare

Este esențial să se ajungă rapid la un acord asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sectoriale, pentru ca fondurile UE să dea rezultate pe teren cât mai curând posibil.

Întârzieri similare celor constatate la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020 ar avea următoarele consecințe: 5.000 de practicieni direct implicați, inclusiv educatori, lucrători în domeniul tineretului, ofițeri de poliție și personal din centrele de detenție nu ar fi în măsură să facă schimb de experiențe în materie de prevenire a radicalizării; unitatea Europol de semnalare a conținutului online (IRU) nu ar fi în măsură să marcheze peste 40.000 de exemple de conținuturi online privind extremismul violent de pe platformele de internet; și statele membre nu ar fi în măsură să facă schimb de informații importante legate de securitate, inclusiv prin intermediul Sistemului de informații Schengen (SIS), care a fost consultat de 5 miliarde de ori în 2017.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme de la actualul buget pe termen lung (2014-2020), precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

Context

Securitatea a reprezentat o prioritate politică încă de la începutul mandatului Comisiei Juncker – de la Orientările politice din iulie 2014 ale președintelui Juncker, până la ultimul său discurs privind Starea Uniunii susținut la 13 septembrie 2017. 

Cu toate acestea, amploarea și urgența crizei refugiaților din 2015-2016 a luat Europa prin surprindere. Pentru a evita o criză umanitară și a permită un răspuns comun la această provocare fără precedent și la noile amenințări la adresa securității, UE a utilizat întreaga flexibilitate a bugetului existent pentru mobilizarea unor fonduri suplimentare. Din alocările inițiale pentru perioada 2014-2020 în valoare de 6,9 miliarde euro pentru fondurile FAMI și FSI (Frontiere și poliție), o sumă suplimentară de 3,9 miliarde euroR a fost mobilizată pentru a se ajunge la suma de 10,8 miliarde euro pentru migrație, gestionarea frontierelor și securitate internă – și aceasta nici măcar nu include cuantumul ridicat al finanțării mobilizate pentru a gestiona criza refugiaților în afara UE.

Pe baza învățămintelor din trecut, Comisia propune acum dublarea finanțării în toate domeniile, prin alocarea a 10,4 miliarde euroR pentru migrație, a 9,3 miliarde euro pentru gestionarea frontierelor, a 2,5 miliarde euro pentru securitate internă și a 1,2 miliarde euro pentru dezafectarea în condiții de mai mare siguranță a activităților nucleare în unele state membre — ajungând la un total de peste 23 de miliarde euro la nivel global.

În plus, sprijinul pentru agențiile UE în domeniul securității, gestionării frontierelor și a migrației va fi majorat de la 4,2 miliarde la 14 miliarde euro.

 

Persoane de contact pentru presă:

Natasha BERTAUD (+32 2 296 74 56)

Tove ERNST (+32 2 298 67 64)

Kasia KOLANKO (+ 32 2 296 34 44)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Întrebări & răspunsuri – Bugetul UE: Consolidarea finanțării pentru securitate în perioada 2021-2027

Texte juridice și fișe informative pentru:

Fondul pentru securitate internă

  • Fișă informativă – Bugetul UE pentru viitor: Fondul pentru securitate internă
  • Propunere de regulament de instituire a Fondului pentru securitate internă
  • Anexe la Regulamentul de instituire a Fondului pentru securitate internă

Dezafectare nucleară

  • Fișă informativă – Bugetul UE pentru viitor: Securitate nucleară și dezafectare
  • Propunere de regulament al Consiliului de instituire a programului de asistență pentru dezafectarea nucleară a centralei nucleare de la Ignalina din Lituania
  • Propunere de regulament al Consiliului de instituire a unui program financiar specific pentru dezafectarea instalațiilor nucleare și gestionarea deșeurilor radioactive și de abrogare a Regulamentului Consiliului (Euratom)
  • Raport privind evaluarea și punerea în aplicare a programelor de asistență ale UE pentru dezafectare nucleară din Bulgaria, Slovacia și Lituania

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU)

  • Fișă informativă – Bugetul UE pentru viitor: rescEU - mecanismul de protecție civilă al Uniunii

 Informații privind un buget UE pentru viitor

/romania/file/defenceeujpg_rodefence_eu.jpg

Politica de apărare comună
Copyright: Comisia Europeană

Pentru următorul buget pe termen lung (2021-2027) al UE, Comisia propune creșterea autonomiei strategice a UE, consolidarea capacității acesteia de a-și proteja și a-și apăra cetățenii și transformarea UE într-un actor mai important la nivel mondial.

Un Fond european de apărare în valoare de 13 miliarde euro va oferi capacitatea financiară pentru investiții transfrontaliere în tehnologii și echipamente de ultimă generație și complet interoperabile în domenii precum programele de software criptate și tehnologia dronelor. Mai mult, Înaltul Reprezentant, cu susținerea Comisiei, propune un nou Instrument european pentru pace în valoare de 10,5 miliarde euro, neinclus în bugetul pe termen lung, care va contribui la îmbunătățirea capacității UE de prevenire a conflictelor, de consolidare a păcii și de garantare a securității internaționale.

13/06/2018

Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, a declarat: „În ultimii ani, Uniunea Europeană a luat, în materie de securitate și apărare, o serie de măsuri care păreau de neimaginat în trecut. Acum putem să sprijinim cercetarea și cooperarea în vederea dezvoltării de capabilități de apărare. Suntem în curs de adoptarea a unor măsuri menite să faciliteze deplasarea rapidă a forțelor armate ale statelor membre pe teritoriul european. Mai mult, cu sprijinul Comisiei, am propus instituirea unui Instrument european pentru pace, care va îmbunătăți finanțarea operațiunilor militare ale UE și sprijinul acordat acțiunilor desfășurate de partenerii noștri.”

Jyrki Katainen, vicepreședintele pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat: „Ceea ce propunem astăzi va ajuta UE să își ia destinul în propriile mâini. Europa își asumă responsabilități mai mari în ceea ce privește apărarea și protejarea cetățenilor săi. Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, o parte a bugetului european este consacrată unor investiții colective în vederea dezvoltării de noi tehnologii și echipamente pentru a-i proteja pe cetățeni. Fondul european de apărare este un adevărat instrument european pentru încurajarea investițiilor comune și pentru amplificarea eforturilor statelor membre în domeniul apărării.”

Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, a adăugat: „Fondul european de apărare este de o importanță capitală pentru cooperarea în domeniul apărării în Europa. Pe baza primelor inițiative testate în ultimii doi ani, suntem astăzi în postura de a-l transforma într-un instrument european ambițios, capabil să sprijine proiecte colaborative în domeniul apărării pe parcursul întregului lor ciclu de dezvoltare. Fondul de 13 miliarde EUR este dovada clară a seriozității actualei Comisii în legătură cu crearea unei Europe care își apără și își protejează cetățenii.”

Fondul european de apărare

Noul Fond european de apărare, în valoare totală de 13 miliarde euro, va aloca 4,1 miliarde pentru finanțarea directă a unor proiecte de cercetare competitive și colaborative, în special prin intermediul granturilor. Dincolo de faza de cercetare, suma de 8,9 miliarde euro va fi pusă la dispoziție pentru a completa investițiile statelor membre prin cofinanțarea costurilor pentru dezvoltarea de prototipuri și pentru respectarea cerințelor ulterioare de certificare și testare. Fondul va situa UE printre primii 4 investitori în cercetarea și tehnologia în domeniul apărării din Europa și va acționa ca un catalizator pentru o bază industrială și științifică inovatoare și competitivă.

Principalele caracteristici ale Fondului european de apărare sunt:

  • finanțarea proiectelor care contribuie la o Uniune Europeană mai sigură și care corespund priorităților convenite de statele membre, în cadrul politicii de securitate și apărare comune, și de alte organizații regionale și internaționale, precum NATO
  • numai proiectele colaborative care implică cel puțin 3 participanți din 3 state membre sunt eligibile
  • UE va cofinanța dezvoltarea de prototipuri comune numai dacă statele membre se angajează să cumpere produsul final
  • participarea transfrontalieră a IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie este puternic stimulată prin creșterea ratelor de finanțare, favorizarea de proiecte ale consorțiilor care includ IMM-uri, și, dacă este necesar, lansarea de cereri de propuneri specifice
  • promovarea inovării revoluționare, un procent de 5% din fonduri fiind alocat tehnologiilor radicale și echipamentelor inovatoare care permit UE să își consolideze preeminența pe termen lung în domeniul tehnologic
  • proiectele din cadrul cooperării structurate permanente (PESCO) pot primi, dacă sunt eligibile, o cofinanțare suplimentară de 10%, însă finanțarea nu este automată.

Instrumentul european pentru pace

Înaltul Reprezentant propune, cu sprijinul Comisiei, instituirea, în cadrul Instrumentului financiar pentru pace, a unui nou fond extrabugetar în valoare de 10,5 miliarde euro care va reuni actualele mecanisme extrabugetare dedicate securității și apărării în vederea eliminării lacunelor și a limitărilor existente. Acesta va spori eficacitatea finanțării pentru misiunile și operațiunile militare desfășurate ca parte a politicii de securitate și apărare comună (PSAC). El va facilita contribuțiile UE la operațiunile de pace conduse de parteneri și va extinde domeniul de aplicare al sprijinului militar și de apărare pe care îl poate oferi UE. Fondul respectiv va acoperi cheltuielile care nu pot fi finanțate din bugetul UE din cauza implicațiilor sale militare și de apărare.

Etape următoare

Este esențial să se ajungă rapid la un acord asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sectoriale, pentru a se oferi garanții că fondurile UE dau rezultate concrete cât mai curând posibil.

Întârzieri similare cu cele înregistrate la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020 ar însemna că cererile de propuneri pentru proiecte colaborative în domenii precum metamaterialele, software-urile criptate, tehnologia dronelor sau comunicarea prin satelit ar trebui amânate.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

După obținerea sprijinului din partea Comisiei, Înaltul Reprezentant va prezenta propunerea privind un Instrument european pentru pace Consiliului, care va trebui să ia o decizie în unanimitate cu privire la acesta.

Context

În orientările sale politice din iunie 2014, președintele Juncker a afirmat că sporirea securității cetățenilor europeni este o prioritate. În discursul său privind starea Uniunii din 2016, el a anunțat crearea unui Fond european de apărare.

Comisia a prezentat prima versiune a Fondului european pentru apărare în iunie 2017, care a permis testarea cooperării în domeniul apărării la nivelul UE prin intermediul Acțiunii pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării (PADR) pentru perioada 2017-2019 și al programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) pentru perioada 2019-2020. 

Propunerea de astăzi privind Fondul european de apărare este rezultatul angajamentului asumat în iunie 2017 de a suplimenta finanțarea inițială, până în 2020, cu un fond mai substanțial.

Fondul european de apărare va veni în completarea altor programe ale UE, în special a bugetului de 6,5 miliarde euro alocat Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru consolidarea infrastructurilor de transport strategice ale UE cu scopul de a le adapta la mobilitatea militară, precum și a noului program pentru cercetare și inovare, intitulat Orizont Europa, în valoare de 100 de miliarde euro.

 

Persoane de contact pentru presă:

Lucia CAUDET (+32 2 295 61 82)

Maja KOCIJANCIC (+32 2 298 65 70)

Esther OSORIO (+32 2 296 20 76)

Victoria VON HAMMERSTEIN-GESMOLD (+32 2 295 50 40)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile 

Înregistrarea declaraților de presă susținute de dna Federica MOGHERINI, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene

Înregistrarea declarațiilor de presă susținute de dl. Jyrki KATAINEN, vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate

Înregistrarea declarațiilor de presă susținute de dna Elżbieta BIEŃKOWSKA, comisar european pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri

Înregistrarea declarațiilor de presă susținute de dl. Julian KING, comisar european pentru Uniunea securității

Înregistrarea sesiunii de întrebări și răspunsuri

Texte juridice și fișe informative:

  • Propunere de regulament de instituire a Fondului european de apărare, COM (2018) 476
  • Anexă la Propunerea de regulament
  • Evaluarea impactului, SWD(2018) 345
  • Rezumatul evaluării impactului
  • Fișă informativă: Fondul european de apărare

Fișă informativă: Instrumentul european pentru pace

Întrebări și răspunsuri: Instrumentul european pentru pace 

Informații privind un buget UE pentru viitor

/romania/file/karmenuvella2018webjpg_rokarmenu_vella_2018_web.jpg

karmenu_vella_2018
©

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune un fond mai simplu și mai flexibil în valoare de 6,14 miliarde euro pentru sprijinirea sectorului european al pescuitului și a economiei maritime.

12/06/2018

Noul Fond european pentru pescuit și afaceri maritime va continua să ajute sectorul european al pescuitului să adopte practici de pescuit mai durabile, punând accentul pe sprijinirea micilor pescari. El va contribui, de asemenea, la valorificarea potențialului unei economii albastre durabile, în scopul asigurării unui viitor mai prosper pentru comunitățile costiere. Acest fond va contribui, pentru prima dată, la consolidarea guvernanței internaționale a oceanelor pentru ca mările și oceanele să devină mai sigure, mai curate, mai securizate și să fie gestionate într-un mod mai sustenabil. În fine, Comisia consolidează impactul fondului asupra mediului, punând accentul pe protecția ecosistemelor marine și preconizând o contribuție de 30 % din bugetul acestuia pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, în conformitate cu angajamentele convenite în cadrul Acordului de la Paris.

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, a declarat: „Sănătatea și buna gestionare a oceanelor reprezintă o condiție prealabilă pentru investițiile pe termen lung și crearea de locuri de muncă în sectorul pescuitului și în economia albastră în general. Ca actor mondial în domeniul oceanelor și al cincilea mare producător de pește și fructe de mare din lume, Uniunea Europeană este direct responsabilă de protejarea, conservarea și utilizarea sustenabilă a oceanelor și a resurselor lor. Fondul va permite statelor membre și Comisiei să își onoreze această responsabilitate și să investească în pescuitul sustenabil, în securitatea alimentară, într-o economie maritimă prosperă și în mări și oceane sănătoase și productive.

Pescuitul constituie o sursă vitală de subzistență pentru multe dintre comunitățile costiere din UE și reprezintă un element important al patrimoniului lor cultural. Împreună cu acvacultura, acesta contribuie, de asemenea, la securitatea alimentară și la alimentație. Fondul va pune un accent deosebit pe sprijinirea micilor pescari de coastă cu nave mai mici de 12 metri, care reprezintă jumătate din forța de muncă din sectorul pescuitului european. De la reforma politicii comune în domeniul pescuitului din 2014, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește refacerea stocurilor de pește, creșterea rentabilității industriei pescuitului din UE și conservarea ecosistemelor marine. Noul fond va continua să sprijine aceste obiective socioeconomice și de mediu.

În ceea ce privește economia maritimă, Comisia propune consolidarea sprijinului său comparativ cu perioada 2014-2020. Este vorba despre un sector economic cu un potențial ridicat, a cărui producție la nivel mondial este estimată în prezent la 1,3 mii de miliarde EUR și ar putea deveni cel puțin de două ori mai mare până în 2030. Fondul maritim va permite realizarea de investiții în noi piețe, tehnologii și servicii maritime, precum energia oceanică și biotehnologia marină. Comunitățile costiere vor primi un sprijin mai substanțial și mai amplu pentru stabilirea de parteneriate locale și de transferuri de tehnologii în toate sectoarele economiei albastre, inclusiv în acvacultură și turismul de coastă.

În contextul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite, Uniunea s-a angajat, de asemenea, la nivel internațional să îmbunătățească siguranța, securitatea, salubritatea și gestionarea sustenabilă a mărilor și oceanelor. Noul Fond european pentru pescuit și afaceri maritime va sprijini aceste angajamente în vederea unei mai bune guvernanțe internaționale a oceanelor. Printre altele, acesta va furniza finanțarea necesară pentru îmbunătățirea supravegherii maritime, a securității și a cooperării în materie de pază de coastă.

Pentru a se asigura eficiența și eficacitatea fondului, acesta cuprinde mai multe elemente noi, printre care:

  • simplificarea și o mai mare posibilitate de alegere pentru statele membre, care vor putea de acum să își orienteze sprijinul către prioritățile lor strategice, nemaifiind obligate să aleagă dintr-un „meniu” de acțiuni eligibile;
  • o mai bună aliniere cu alte fonduri ale Uniunii Europene. Normele aplicabile tuturor fondurilor structurale și de investiții sunt stabilite în Regulamentul privind dispozițiile comune;
  • o mai bună orientare a sprijinului în vederea realizării politicii comune în domeniul pescuitului.

Etape următoare

Este esențial să se ajungă rapid la un acord asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sectoriale, pentru ca fondurile UE să dea rezultate pe teren cât mai curând posibil. În cazul în care se vor înregistra întârzieri similare celor de la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020, necesitățile pescarilor și ale comunităților costiere, precum și protecția mediului marin de care depind acestea nu vor putea fi abordate cu urgența necesară.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

Context

Noul Fond european pentru pescuit și afaceri maritime face parte din cadrul financiar multianual pentru 2021-2027, noul buget pe termen lung al UE, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2021. Bugetul propus combină instrumente noi cu programe modernizate, pentru a realiza prioritățile Uniunii Europene în mod eficient și pentru a răspunde noilor provocări.

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime va cofinanța proiecte în paralel cu instrumentele de finanțare naționale, iar fiecare stat membru va beneficia de o parte din bugetul total. Statele membre își vor elabora programele operaționale naționale, specificând în ce mod intenționează să cheltuiască fondurile. După obținerea aprobării din partea Comisiei, autoritățile naționale vor decide ce proiecte doresc să sprijine.

 

Persoane de contact pentru presă:

Enrico BRIVIO (+32 2 295 61 72)

Iris PETSA (+32 2 299 33 21)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Texte juridice și fișe informative privind resursele naturale și mediul

Fișă cu întrebări și răspunsuri

Informații privind un buget UE pentru viitor

/romania/file/comisaravramopoulos2018jpg_rocomisar_avramopoulos_2018.jpg

comisar_avramopoulos_2018
Copyright

Pentru următorul buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, Comisia propune cvasi-triplarea finanțării pentru migrație și gestionarea frontierelor, de la 13 miliarde euro, cât era pachetul financiar alocat acestui domeniu în perioada precedentă, la 34,9 miliarde euro.

12/06/2018

Propunerea Comisiei reprezintă un răspuns la provocările crescânde în materie de migrație, mobilitate și securitate cu care se confruntă UE, prevede instrumente de finanțare mai flexibile pentru a aborda apariția unor evenimente migratorii neprevăzute și consacră protecția frontierelor ca o componentă centrală a noului buget. Va fi instituit un nou fond separat destinat gestionării integrate a frontierelor, iar Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă va fi consolidată în continuare prin constituirea unei noi rezerve permanente de aproximativ 10.000 de polițiști de frontieră. Noul fond pentru frontiere va ajuta, de asemenea, statele membre să efectueze controale vamale prin finanțarea achiziționării de echipamente de control vamal.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Profitând de pe urma învățămintelor desprinse din experiența trecută și conștienți de faptul că migrația va rămâne o provocare și în perioada următoare, propunem o creștere fără precedent a finanțării. Consolidarea frontierelor comune ale UE, în special cu ajutorul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, va continua să fie o prioritate importantă pentru noi. O mai mare flexibilitate a instrumentelor noastre de finanțare înseamnă că vom putea să acordăm un sprijin rapid statelor membre acolo unde au nevoie, atunci când au nevoie și mai ales în situații de criză.”

Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a declarat: „O mai bună gestionare a frontierelor noastre externe și a migrației va fi în continuare prioritatea-cheie a UE, a statelor membre și a cetățenilor noștri în anii următori. Anvergura provocărilor cărora trebuie să le facem față necistă resurse mai ample - de aceea propunem aproape triplarea bugetului în acest domeniu. Consolidarea finanțării va fi esențială pentru a garanta faptul că ne putem pune în aplicare prioritățile politice: securizarea în continuare a frontierelor noastre externe, continuarea acordării de protecție celor care au nevoie de aceasta, sprijinirea mai eficace a migrației legale și a eforturilor de integrare, combaterea migrației neregulamentare și returnarea rapidă și eficientă a celor care nu au drept de ședere în UE.”

Comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici, a declarat: „Cei 115 000 de funcționari vamali ai UE sunt cei care intervin în prima linie, asigurând protecția cetățenilor împotriva produselor contrafăcute sau nesigure și a altor forme de comerț ilicit. Pentru a-i sprijini în această sarcină vitală, propunem astăzi un nou fond, în valoare de 1,3 miliarde EUR, care le va permite țărilor UE să achiziționeze echipamentele vamale cele mai avansate tehnologic. Uniunea vamală a UE împlinește luna viitoare 50 de ani de existență: trebuie să ne asigurăm că dezvoltarea ei continuă și acumulează reușită după reușită.”

În timpul crizei refugiaților din 2015 și 2016, sprijinul financiar și tehnic oferit de UE statelor membre a contribuit în mod esențial la sprijinirea statelor membre confruntate cu presiuni migratorii importante, la dezvoltarea capacităților de căutare și salvare necesare, la accelerarea returnărilor și la asigurarea unei gestionări îmbunătățite a frontierelor externe. Desprinzând învățăminte din trecut, Comisia propune să se tripleze aproape suma alocată pentru finanțarea destinată domeniului crucial al migrației și al gestionării frontierelor.

1. Securizarea frontierelor externe ale UE

Protecția eficace a frontierelor externe ale UE este crucială pentru gestionarea migrației și asigurarea securității interne. De asigurarea unor frontiere externe puternice depinde, totodată, capacitatea UE de a menține un spațiu Schengen fără controale la frontierele interne. Comisia propune alocarea unei sume globale de 21,3 miliarde euro pentru gestionarea frontierelor și va crea un nou Fond de gestionare integrată a frontierelor (GFIG), cu un buget de peste 9,3 miliarde euro.

Principalele caracteristici ale noului fond sunt următoarele:

- un set adecvat de priorități:

  • consolidarea frontierelor externe ale Europei: Noul fond va continua și va duce mai departe activitatea desfășurată în ultimii ani pentru protejarea mai eficace a frontierelor UE prin operaționalizarea poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european, prin efectuarea de controale sistematice la frontiere și prin implementarea de noi sisteme informatice la scară largă interoperabile, inclusiv prin instituirea unui viitor sistem de intrare/ieșire. Finanțarea va fi canalizată către combaterea introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane, precum și către eforturile de interceptare și oprire a persoanelor care reprezintă o amenințare, către sprijinirea operațiunilor de căutare și salvare pe mare, a achiziționării de echipamente și a organizării de cursuri de formare pentru polițiștii de frontieră, precum și către acordarea unui sprijin operațional rapid statelor membre ale căror frontiere sunt supuse presiunilor migratorii;
  • o politică în materie de vize mai puternică și mai eficientă: Cu ajutorul fondului, se va garanta, de asemenea, faptul că politica UE în domeniul vizelor continuă să evolueze și să se modernizeze, consolidându-se în același timp securitatea și reducându-se riscurile legate de migrația neregulamentară;

- sprijin pentru statele membre: Noul fond va acorda o finanțare pe termen lung în valoare de 4,8 miliarde euro pentru sprijinirea măsurilor luate de statele membre pentru gestionarea frontierelor și în cadrul politicii în materie de vize. Finanțarea va reflecta în mod fidel nevoile statelor membre și se va prevedea o revizuire la jumătatea perioadei care va ține seama de apariția unor noi presiuni sau de accentuarea celo existente. Fiecare stat membru va primi o sumă fixă de 5 milioane euro, restul urmând să se repartizeze pe baza volumului de muncă, a presiunii și nivelului de amenințare la frontierele terestre externe (30 %), la frontierele maritime externe (35 %), în aeroporturi (20 %) și în oficiile consulare (15 %);

- un răspuns flexibil și rapid: O sumă de 3,2 miliarde euro va fi alocată pentru a acorda un sprijin specific statelor membre, proiectelor la nivelul UE și pentru a răspunde nevoilor urgente. Noul fond a fost conceput pentru a asigura o flexibilitate suficientă pentru a permite canalizarea finanțării de urgență către statele membre atunci când este nevoie de ea și pentru a răspunde priorităților noi și imperioase, pe măsură ce apar;

- echipamente de control vamal mai bune la frontierele externe:Noul instrument va aloca 1,3 miliarde euro pentru a ajuta statele membre să achiziționeze, să întrețină și să înlocuiască echipamente vamale de ultimă generație, de exemplu noi scanere, sisteme de detectare automată a plăcuței de înmatriculare, echipe de câini detectivi și laboratoare mobile pentru analiza de eșantioane;

- consolidarea agențiilor UE cu atribuții în ceea ce privește gestionarea frontierelor: Pe lângă acest fond, vor fi alocate și prezentate separat peste 12 miliarde euro pentru consolidarea în continuare a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și a eu-LISA.

2. Migrația: sprijinirea unei politici robuste, realiste și echitabile

Comisia propune majorarea fondurilor destinate migrației cu 51 %, ajungându-se astfel la 10,4 miliarde euro în cadrul noului Fond pentru azil și migrație (FAM). Fondul va sprijini eforturile statelor membre în trei domenii-cheie: azil, migrația legală și integrarea, combaterea migrației neregulamentare și returnările. Principalele caracteristici ale noului fond sunt următoarele:

- un set adecvat de priorități: Noul fond va continua să acorde un sprijin vital sistemelor naționale de azil și va pune un accent reînnoit pe direcționarea finanțării UE către domeniile în care se resimt nevoile cele mai acute, cum ar fi:

  • un sistem european de azil mai puternic și mai eficient: Fondul va contribui la consolidarea și dezvoltarea tuturor aspectelor sistemului european comun de azil, inclusiv a dimensiunii sale externe:
  • un sprijin sporit pentru migrația legală și integrare: Fondul va aloca resurse suplimentare pentru a sprijini integrarea timpurie, pe termen scurt, a resortisanților țărilor terțe care au drept de ședere legală în UE, care vor fi completate de fonduri alocate din fondurile de coeziune pentru asigurarea unei integrări socioeconomice pe termen mai lung;
  • returnări mai rapide și mai frecvente: Fondul va sprijini o abordare mai coordonată în ceea ce privește combaterea migrației neregulamentare, îmbunătățirea eficacității returnărilor și intensificarea în continuare a cooperării cu țările terțe privind readmisia.

- sprijin pentru statele membre: Fondul va aloca o finanțare pe termen lung în valoare de 6,3 miliarde euro pentru a sprijini statele membre să gestioneze migrația, în funcție de nevoile acestora. O revizuire la jumătatea perioadei va ține cont de apariția unor presiuni noi sau de accentuarea celor existente. Fiecare stat membru va primi o sumă fixă de 5 milioane euro, restul urmând a fi repartizat pe baza unei evaluări a presiunilor cu care se confruntă statul membru respectiv și ținând cont de procentele prevăzute pentru azil (30 %), migrația legală și integrare (30 %) și combaterea migrației neregulamentare și returnare (40 %);

- o mai bună pregătire: O sumă de 4,2 miliarde euro va fi rezervată pentru a se acorda un sprijin specific statelor membre, proiectelor cu o valoare adăugată europeană reală cum ar fi relocarea sau pentru a răspunde nevoilor urgente și pentru a direcționa fondurile de urgență către statele membre atunci când și acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare;

- o coordonare sporită între instrumentele de finanțare ale UE: Fondul pentru azil și migrație va fi completat cu fondurile suplimentare destinate în cadrul instrumentelor de politică externă ale UE intensificării cooperării privind migrația cu țările partenere, inclusiv eforturilor de combatere a migrației neregulamentare, de îmbunătățire a oportunităților de dezvoltare în țările de origine, de intensificare a cooperării în materie de returnări, readmisie și migrație legală;

- consolidarea agențiilor UE: Pe lângă acest fond, vor fi alocate și prezentate separat aproape 900 de milioane euro pentru consolidarea în continuare a noii Agenții a Uniunii Europene pentru Azil.

Etape următoare

Este esențial să se ajungă rapid la un acord cu privire la bugetul total pe termen lung al UE și cu privire la propunerile sectoriale pentru ca fondurile UE să înceapă să dea rezultate pe teren cât mai curând posibil.

Orice întârziere ar putea pune în pericol capacitatea Uniunii Europene de a răspunde unor eventuale crize viitoare și ar putea lipsi proiectele de fonduri vitale - cum ar fi programele de la nivelul UE de returnare asistată voluntară și de readmisie și continuarea finanțării UE pentru relocări.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme de la actualul buget pe termen lung (2014-2020) la noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

Context

Gestionarea frontierelor și migrația au reprezentat o prioritate politică încă de la începutul mandatului Comisiei Juncker – de la Orientările politice din iulie 2014 ale președintelui Juncker la ultimul său discurs privind starea Uniunii susținut la 13 septembrie 2017. 

Cu toate acestea, amploarea și caracterul imperios al crizei refugiaților din perioada 2015-2016 au luat Europa prin surprindere. Pentru a evita o criză umanitară și a permite un răspuns comun la această provocare fără precedent, precum și la noile amenințări în materie de securitate, UE a utilizat întreaga flexibilitate a bugetului existent pentru a mobiliza fonduri suplimentare. Din alocările inițiale pentru perioada 2014-20, în valoare de 6,9 miliarde euro pentru FAMI și FSI - componentele frontiere și poliție, a fost mobilizată o sumă suplimentară de 3,9 miliarde euro pentru a se ajunge la o sumă totală de 10,8 miliarde euro pentru migrație, gestionarea frontierelor și securitate internă, care nici măcar nu include sumele considerabile mobilizate pentru gestionarea crizei refugiaților în afara teritoriului UE.

Pe baza învățămintelor desprinse în trecut, Comisia propune acum dublarea finanțării pentru toate componentele, respectiv suplimentarea cu 10,4 miliarde euro a alocării pentru migrație, cu 9,3 miliarde euro pentru gestionarea frontierelor, cu 2,5 miliarde euro pentru securitatea internă și cu 1,2 miliarde euro pentru dezafectarea în condiții de mai mare siguranță a activităților nucleare în anumite state membre, ajungându-se astfel la o sumă totală de peste 23 de miliarde euro.

În plus, sprijinul acordat agențiilor UE pentru securitate, gestionarea frontierelor și migrație va fi majorat de la 4,2 miliarde EUR la 14 miliarde euro.

 

Persoane de contact pentru presă:

Natasha BERTAUD (+32 2 296 74 56)

Tove ERNST (+32 2 298 67 64)

Vanessa MOCK (+32 2 295 61 94)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Întrebări și răspunsuri - Finanțarea viitoare a UE pentru frontiere și migrație

Texte legislative și fișe informative:

  • Regulament de instituire a Fondului pentru azil și migrație
  • Anexe la Regulamentul de instituire a Fondului pentru azil și migrație
  • Regulament de instituire a Instrumentului de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal
  • Anexe la Regulamentul de instituire a Instrumentului de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal
  • Regulament de instituire a Instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize
  • Anexe la Regulamentul de instituire a Instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize
  • Evaluarea impactului programului privind CFM
  • Evaluarea impactului: Rezumat
  • Fișă informativă - Bugetul UE pentru viitor: Fondul pentru azil și migrație
  • Fișă informativă - Bugetul UE pentru viitor: Fondul de gestionare integrată a frontierelor

Mai multe informații privind bugetul UE pentru viitor pot fi găsite aici

Pagina comisarului Dimitris Avramopoulos

Urmăriți activitatea comisarului Avramopoulos pe Twitter

Pagina comisarului Pierre Moscovici

Urmăriți activitatea comisarului Moscovici pe Twitter

Pages

Subscribe to RSS - Comisia Europeană