Reprezentanţa în România

România, restanțieră la educație și formare

/romania/file/monitoreducatie2018jpg_romonitor_educatie_2018.jpg

monitor_educatie_2018
copyright

România ocupă ultimele locuri la majoritatea indicatorilor urmăriți în Monitorul educației și formării, ediția 2018, publicată de Comisia Europeană în 16 octombrie. Rămâne una dintre puținele țări care nu au atins încă niciuna dintre principalele țintele pentru 2020, iar alocările din PIB pentru educație, cu toate că sunt în creștere, ele continuă să fie cu mult sub media UE. România a făcut progrese notabile în ce privește rata ocupării forței de muncă în rândul tinerilor cu studii. Însă, echitatea în educație, decalajul dintre mediul rural și urban și incluziunea romilor continuă să reprezinte provocări-cheie, care au consecințe la nivelul creșterii incluzive și a inegalităților în societate.

16/10/2018

România a înregistrat următoarele evoluții, privind cele șase ținte stabilite pentru 2020 la nivel european:

  • a treia cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu din UE (proporția tinerilor care au cel mult gimnaziu în segmentul de vârstă 18-24 ani, perioada analizată 2014-2017): 18,1% (neschimbat comparativ cu 2014), față de o medie UE de 10,6%, apropiată de ținta de 10% pentru 2020;
  • pe ultimul loc în UE la ponderea absolvenților de studii superioare (segment de vârstă 30-34 ani, perioada 2014-2017): 26,3% (+1,3% în perioada analizată), față de o medie europeană aproape de ținta de 40% pentru 2020;
  • educația și îngrijirea preșcolarilor (vârsta de 4 ani – începutul ciclului primar, perioada 2013-2016): 88,2% (+1,8%), comparativ cu o medie UE de 95,3%, peste ținta pentru 2020;
  • tineri de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe (perioada 2012-2015): citire 38,7% (+1,5%), la o medie UE 19,7%; matematică 39,9% (-0,9%), medie UE de 22,2%; științe 38,5% (+1,2%), comparativ cu o medie UE de 20,6%; ținta UE pentru 2020 la acest capitol este de 15%;
  • rata de angajare a noilor absolvenți (20-34 ani, perioada 2014-2017): general 76% (+9,8%), la o medie europeană de 80,2% (82% țintă 2020); studii superioare 87,4%, peste media UE de 84,9%;
  • cea mai slabă rată din UE privind participarea adulților la procesul de învățare (25-64 ani, perioada 2014-2017): 1,1% (-0,4%), comparativ cu o medie UE de 10,9% (15% ținta pentru 2020);

În 2016, România a înregistrat cea mai mare creștere a cheltuielilor cu educația (+18,4%), mare parte din aceasta fiind reprezentată de cheltuielile cu creșterile salariale sau plățile retroactive pentru perioada 2008-2011. Cu toate acestea alocarea din PIB a fost de doar 3,7%, în continuare unul dintre cele mai scăzute nivele din UE (comparativ cu o medie europeană de 4,7% din PIB).

La nivel european, raportul arată că au fost înregistrate progrese notabile privind atingerea țintelor pentru 2020. Totuși, persistă unele discrepanțele între statele membre, motiv pentru care sunt necesare mai multe reforme.

Comisarul european Tibor Navracsics, responsabil pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: „Mă bucur să constat că statele membre depun eforturi susținute pentru a-și îndeplini obiectivele stabilite pentru 2020 în domeniul educației și pentru a permite tinerilor să devină membri implicați în comunitățile noastre – aceasta din urmă activitate este deosebit de încurajatoare, în condițiile în care ne apropiem de alegerile pentru Parlamentul European, care se vor desfășura anul viitor. Sunt mândru că, împreună, am dat un impuls proaspăt acestui obiectiv: mai devreme în cursul acestui an, statele membre au adoptat o Recomandare, pe care eu am prezentat-o, referitoare la promovarea valorilor noastre comune, a educației incluzive și a dimensiunii europene a predării în învățământ.” 

În 2016, în Uniunea Europeană, finanțarea publică pentru educație a crescut cu 0,5% în termeni reali față de anul precedent. Cu toate acestea, multe state membre continuă să investească mai puțin în educație decât au făcut-o înainte de criza economică, iar treisprezece state membre au cheltuit efectiv mai puțin.

Context

Ediția din 2018 a Monitorului educației și formării al Comisiei este a șaptea ediție a acestui raport anual, care prezintă modul în care evoluează sistemele de educație și formare din UE, cuprinzând o gamă largă de date. El măsoară progresele înregistrate în UE în direcția îndeplinirii celor șase obiective stabilite pentru 2020 în materie de educație și formare. Analiza provocărilor și tendințelor în domeniul educației înregistrate în Monitor contribuie la acumularea de informații privind modul de abordare a aspectele legate de educație în procesul anual al semestrului european. În plus, ea va contribui la identificarea domeniilor din sectoarele educației, formării și competențelor pe care UE ar trebui să le finanțeze din viitorul buget pe termen lung al UE.

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Joseph WALDSTEIN (+ 32 2 29 56184)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Monitorul educației și formării 2018 (integral pdf):

Fișă informativă: evoluțiile statelor membre privind țintele pentru 2020

Pagina monitorului european al educației

Comunicat de presă: progrese state membre