Reprezentanţa în România

O Uniune Europeană eficientă, ce răspunde așteptărilor cetățenilor

/romania/file/road2sibiubanner2018webjpg_roroad2sibiu_banner_2018_web.jpg

road2sibiu
©

În pregătirea reuniunii informale a liderilor din 23 februarie 2018, Comisia Europeană a prezentat miercuri, 14 februarie, o serie de măsuri practice care ar putea eficientiza activitatea Uniunii Europene și îmbunătăți legătura dintre liderii instituțiilor UE și cetățenii europeni.

14/02/2018

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: „Prin Foaia de parcurs de la Bratislava, Declarația de la Roma și acum Agenda liderilor, Europa pune accentul, pe bună dreptate, pe crearea unei Uniuni care să le ofere cetățenilor săi rezultate concrete și tangibile cu privire la chestiunile care sunt importante pentru ei. Trebuie să continuăm pe această cale. Eu am spus mereu că funcția este mai importantă decât forma – acum nu este momentul să purtăm discuții îndelungate privind reforma instituțională sau modificarea tratatului. Există, însă, o serie de măsuri pe care le putem lua pentru a ne realiza și mai eficient prioritățile principale. Există multe opțiuni, însă obiectivul trebuie să fie unul singur: crearea unei Europe care să răspundă așteptărilor.

Candidații cap de listă: valorificarea experienței din 2014 de desemnare a candidaților cap de listă („Spitzenkandidaten”)

Procesul electoral din 2014 a consolidat relația dintre cele trei instituții ale UE și a îmbunătățit eficiența activității lor. Le-a ajutat să se alinieze în jurul unui program de lucru comun pentru următorul mandat de cinci ani, ceea ce a permis Comisiei Juncker să își orienteze activitatea într-o direcție cu un caracter politic mai pronunțat și să se concentreze pe domeniile în care Uniunea obține rezultatele cele mai bune, lăsând restul în seama statelor membre.

În discursul său din 2017 privind starea Uniunii, președintele Juncker a declarat că experimentul din 2014, și anume desemnarea unor „candidați cap de listă”, ar trebui să continue. În acest sens, Comisia Europeană a prezentat modul în care procesul poate fi îmbunătățit pe baza Tratatelor actuale, respectându-se totodată echilibrul dintre instituțiile UE și dintre statele membre. Printre altele, partidele politice sunt invitate să își aleagă candidații cap-de-listă mai devreme, înainte de sfârșitul anului 2018, și să înceapă campania electorală mai devreme. Astfel, alegătorii ar avea mai multe posibilități de a-i cunoaște pe cei care își prezintă candidatura și programele politice promovate de aceștia.

Comisia recomandă, de asemenea, ca legătura dintre partidele naționale și partidele europene să devină mai vizibilă. Partidele politice de la nivel național ar trebui să indice mai clar partidele europene la care sunt afiliate, de exemplu prin utilizarea siglelor acestora în materialele electorale și pe buletinele de vot. Acestea ar trebui, de asemenea, să își exprime o poziție clară referitoare la subiectele importante de interes european, intenția de a se înscrie în grupurile politice din Parlamentul European și candidatul pe care îl susțin pentru președinția Comisiei Europene.

Componența Parlamentului European și a Comisiei Europene

Liderii din cadrul Consiliului European trebuie să decidă, pe baza unei propuneri din partea Parlamentului European, componența Parlamentului European pentru legislatura 2019-2024 și ce se va întâmpla cu locurile rămase vacante, care ar fi trebuit să îi revină Marii Britanii. O opțiune ar fi rezervarea unora dintre aceste locuri pentru o circumscripție electorală transnațională. Deși într-o rezoluție recentă (din 7 februarie), Parlamentul European a votat împotriva instituirii unei circumscripții electorale transnaționale, acesta a lăsat totuși loc de discuții viitoare. O serie de state membre și-au exprimat recent sprijinul pentru această idee, în timp ce altele și-au exprimat dezacordul. O circumscripție electorală transnațională ar putea consolida dimensiunea europeană a alegerilor, oferindu-le candidaților posibilitatea de a interacționa cu un număr mai mare de cetățeni din întreaga Europă. Pe de altă parte, în mod normal, parlamentarii îi reprezintă pe alegătorii care i-au votat la nivel local sau național și comunică îndeaproape cu ei, atât din considerente de răspundere, cât și pentru a putea aborda preocupările exprimate de aceștia. Comisia se pronunță în favoarea ideii listelor transnaționale, însă aceasta va necesita acordul unanim în cadrul Consiliului și modificarea legislației electorale din toate cele 27 de state membre anul viitor, pentru a se putea aplica alegerilor din 2019.

În prezent, Colegiul comisarilor este alcătuit din 28 de membri, câte unul din fiecare stat membru - în conformitate cu Decizia Consiliului European din 22 mai 2013. Înainte de desemnarea următoarei Comisii Europene, liderii vor trebui să decidă dacă păstrează principiul unui membru din fiecare stat sau dacă reduc numărul de membri ai Comisiei. Un executiv de dimensiuni mai mici ar putea, teoretic, să funcționeze mai eficient, să fie mai ușor de gestionat și ar permite o distribuție mai echilibrată a portofoliilor. Pe de altă parte, o Comisie mai restrânsă ar însemna că unele state membre nu ar fi reprezentate la nivelul politic al instituției și ar pierde avantajul menținerii unui canal de comunicare politică directă cu cetățenii și autoritățile din țara lor de origine.

Un președinte cu mandat dublu pentru Comisie și Consiliu

În discursul său din 2017 privind starea Uniunii, președintele Juncker a sugerat pentru prima dată ideea unui președinte cu mandat dublu. Deținerea de către aceeași persoană a funcțiilor de președinte al Consiliului European și de președinte al Comisiei Europene ar putea eficientiza structura Uniunii. Acest lucru este posibil în temeiul Tratatelor actuale, iar un mandat dublu nu implică fuzionarea celor două instituții. Președintele Comisiei Europene este deja membru al Consiliului European și niciunul dintre cei doi președinți nu votează în Consiliul European; rolul lor este să consilieze, să ofere contribuții bazate pe activitatea serviciilor aflate în subordinea lor și să faciliteze crearea unor punți de legătură și găsirea unui numitor comun.

Dialogurile cu cetățenii

Comisia Europeană organizează periodic dialoguri cu cetățenii la care participă membri ai Comisiei, deputați în Parlamentul European, reprezentanți ai administrațiilor naționale, locale și regionale, precum și ai societății civile. Din 2012 până acum s-au desfășurat aproape 500 de astfel de dezbateri publice interactive în 160 de locații, iar Comisia va intensifica frecvența acestora până la alegerile europene din mai 2019, propunându-și să organizeze aproximativ alte 500 de evenimente. Comisia salută, de asemenea, inițiativele statelor membre de a organiza propriile dialoguri naționale cu cetățenii referitoare la viitorul Europei și este pregătită să ofere sprijin ori de câte ori va fi posibil, de exemplu prin stabilirea unei conexiuni între acest proces și consultarea online privind viitorul Europei, care ar putea rămâne deschisă până la 9 mai 2019. Comisia va comunica beneficiile experienței sale statelor membre.

Context

Ideile și opțiunile propuse sunt o urmare directă a Raportului Comisiei Europene (din 8 mai 2015) privind alegerile pentru Parlamentul European din 2014, în care s-a exprimat angajamentul de a se identifica modalitățile de consolidare în continuare a dimensiunii europene și a legitimității democratice a procesului decizional al UE, precum și de a se examina în continuare motivele prezenței scăzute la vot înregistrate în mod constant în unele state membre și de a se găsi soluții.

 

Persoane de contact pentru presă:

Natasha BERTAUD (+32 2 296 74 56)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicare: O Europă care răspunde așteptărilor: opțiuni instituționale pentru a eficientiza activitatea Uniunii Europene

Recomandare privind consolidarea caracterului european și a desfășurării eficiente a alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European

Raportul Comisiei Europene privind alegerile pentru Parlamentul European din 2014

Raportul din 2018 privind alegerile europene și locale

Fișe informative:

  • Opțiuni pentru a eficientiza activitatea Uniunii Europene
  • Componența Parlamentului European și a Consiliului European – la ce să ne așteptăm în 2019
  • Apariția „Spitzenkadidaten” și campania electorală europeană din 2014
  • Dialogul cu cetățenii în perspectiva alegerilor europene
  • Noi norme pentru ca alegerile europene din 2019 să fie mai transparente
  • Un președinte cu mandat dublu?
  • Vizite la parlamentele naționale și întâlniri ale membrilor Comisiei cu parlamentarii, de la începutul mandatului