Editorial semnat de comisarul european Karmenu Vella, responsabil pentru mediu, afaceri maritime și pescuit
Acum 40 de ani, faimosul comandant francez Jacques-Yves Cousteau spunea: “Trebuie să planificăm spațiul maritim și să avem grijă de fauna sa, folosind marea ca niște fermieri, în loc de vânători". Viziunea sa devine acum realitate: în 2014, pentru prima dată în istorie, consumul de pește crescut în ferme piscicole l-a depășit pe cel de pește sălbatic, pescuit în largul oceanelor.
Iar acesta e doar începutul: populația lumii se estimează că va ajunge la 10 miliarde până în 2050, iar cererea de proteine este așteptată să crească cu 70%. Asta va duce la un apetit tot mai ridicat pentru mâncarea ce provine din oceane: fructele de mare și alte resurse marine nu sunt doar foarte sănătoase, ci și esențiale pentru combaterea foametei și a malnutriției în unele zone ale lumii.
Doar prin pescuit nu vom putea satisface această cerere. În 2013, potrivit datelor ONU-FAO, 58% din stocurile de pește sălbatic erau utilizate integral pentru pescuit, iar pentru peste 30% din stocuri acest tip de utilizare nu era unul durabil. Pentru a avea la dispoziție mai multe resurse marine, în paralel cu promovarea continuă a unui pescuit durabil, sunt necesare ferme care să le producă.
După un deceniu de stagnare, este încurajator așadar faptul că acvacultura din UE începe din nou să crească. Împreună cu autoritățile naționale, UE simplifică procedurile de acordare a licențelor, pune în practică planuri de amenajare a spațiului maritim și încurajează investițiile în acest sector. Iar aceste acțiuni dau roade: o creștere de 4% în volum și 8% în valoare între 2014 și 2015. În fapt, la nivelul anului 2015, sectorul genera deja mai multă valoare ca oricând.
În paralel, datorită cercetărilor cu finanțare europeană, afaceri inovatoare sunt dezvoltate în acest sector: acvacultura tradițională este completată de tehnici, precum acvacultura integrată (cultivarea laolaltă a plantelor și peștilor) sau cea multi-trofică (cultivarea mai multor specii împreună), dar și intrarea pe noi piețe, cum ar fi cea de cosmetice, produse farmaceutice sau de aditivi alimentari.
În ciuda evoluțiilor pozitive, putem face chiar mai mult pentru a permite acestui sector să își aducă pe deplin contribuția la gestionarea provocărilor majore din jurul nostru. Fiind una dintre cele mai mari piețe de fructe de mare din lume, peste 60% din consumul nostru provine din afara UE. Și, din acest motiv, avem o responsabilitate la nivel global. De aceea, am cerut cercetătorilor de nivel înalt ce consiliază Comisia Europeană să elaboreze raportul "Alimentele ce provin din oceane".
Oamenii de știință ne-au transmis un mesaj clar: de departe, cel mai mare potențial pentru creșterea producției de fructe de mare îl are cultivarea în ferme a speciilor marine. Esențială este, de asemenea, asigurarea unor practici durabile și responsabile, care să realizeze tranziția către nivelele inferioare din lanțul alimentar (mai puțini pești de pradă și mai multe crustacee). Importanța Forumului Albastru pentru Bioeconomie, înființat de Comisia Europeană, este și ea de subliniat. Toate acestea confirmă că suntem pe calea cea bună.
Aș vrea să cred că acvacultura UE își va continua tendința ascendentă, nu numai datorită îmbunătățirii cadrului de reglementare sau sprijinului din fonduri UE, ci și datorită eforturilor noastre comune de creștere a nivelului de înțelegere în rândul consumatorilor a conceptului de fructe de mare obținute din ferme piscicole.
Din 2015, inițiativa noastră “Cultivat în UE” a ajuns la mii de studenți din întreaga Europă. După o campanie remarcabilă desfășurată în Spania, mă bucur că Irlanda și Lituania vor lansa și ele campanii naționale în 2018. Numai datorită sprijinului propriilor cetățeni și a încrederii lor în calitate de consumatori, fermierii noștri din acvacultură pot deveni un exemplu pe plan mondial.
***
Editorial publicat și în The Open Access Government, în 26 martie 2018
Pagina de Facebook a comisarului Karmenu Vella
Contul de Twitter al comisarului Karmenu Vella
|