Editorial semnat de Iulia Badea-Guéritée, coordonatorul Biroului de Presă al Reprezentanței Comisiei Europene în România
Iniţial a fost doar o idee, cea lansată de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în septembrie 2016. Ideea, generată de o evidenţă - "solidaritatea este singurul lucru care poate menţine Europa unită", după cum spunea comisarul european pentru politica regională, Corina Creţu - a apărut foarte repede după numirea comisiei Juncker.
O necesitate, această solidaritate, într-un moment în care în Europa există aproape 6.5 milioane de tineri care nu au un loc de muncă sau care nu sunt integraţi în niciun program educaţional. Soluţiile nu sunt multe, nici pe plan naţional şi nici pe plan european: putem crea sau inventa locuri de muncă, putem acoperi locurile de muncă încă neocupate. Sau putem întrevedea aici o formidabilă ocazie de a ne ajuta tinerii, ajutându-i în acelaşi timp şi pe alţii. Putem profita de marele câştig al generaţiei Erasmus (9 milioane de tineri care au beneficiat de un program de acest fel, dintre care 250 000 din România), care este nu doar învăţarea unei limbi străine, cunoaşterea unei ţări sau a mai multor persoane, ci capacitatea de a te întoarce acasă mai bogat cu o experienţă umană: suntem, existăm, în momentul în care şi ceilalţi realizează acest lucru. Erasmus este despre cunoaştere, solidaritate, generozitate, fraternitate, valori europene pe care le înveţi sau le recunoşti ca făcând parte din tine doar în comunitate, în partaj, împreună cu ceilalţi. Această generaţie Erasmus realizează, şi cred că acesta a fost motorul proiectului Corpul european de solidaritate, şi de aceea a şi fost inclus în finanţarea comună pentru anul 2017 (2.5 miliarde de euro pentru Erasmus+/Corpul european de solidaritate), că a participa, prin implicarea profesională, la crearea unor condiţii de care să beneficieze nu doar o persoană, ci mai multe, reprezintă cel mai mare câştig.
Îmi explic această conştientizare prin cifrele care astăzi, la şase luni de la lansarea efectivă a acestui program, în decembrie 2016, demonstrează că proiectul este viabil, funcţionează, apar primele rezultate. Astăzi peste 32 000 de tineri s-au alăturat acestui proiect, dintre care aproape 1400 din România, locul 6 în clasamentul statelor membre, după Italia, Spania, Portugalia, Germania, Franţa. Din martie 2017, când a început corelarea dintre candidaţii pentru stagii sau joburi în voluntariat cu organizaţiile interesate, au fost contactaţi aproape 12 000 de participanţi, şi au fost deja acceptate 460 de plasamente. 80 % dintre ei sunt efectiv în "post". Bulgaria, Polonia, Italia şi Turcia sunt ţările preferate ca destinaţie, iar 65 % dintre voluntari sunt femei cu vârsta cuprinsă între 21-25 de ani.
Nu în ultimul rând, din cei 460 de tineri care sunt deja la post, doi provin din România, ei au ales să fie voluntari în Polonia şi Estonia, într-un centru care se ocupă de terapia prin ocupare, terapia ludică, în cazul copiilor cu dizabilităţi, şi de sprijinul acordat tinerilor care nu reuşesc să-şi găsească un loc de muncă (organizarea unor CV -uri mai elaborate, ateliere motivaţionale etc.)
Se poate atunci spune că proiectul este unul de succes, dar şi că mai este nevoie de informaţie, de curaj, de curiozitate. Domeniile în care un tânăr poate interveni, ca voluntar, ca stagiar, ca lucrător în acest proiect, sunt multiple. De la ajutorul dat refugiaţilor, la sprijinul acordat în spitale, copiilor sau celor mai în vârstă; de la protecţia mediului înconjurător la ajutorul alimentar sau acordat celor mai nevoiaşi. Inclusiv în domeniul reprezentat de portofoliul comisarului european pentru politica regională, Corina Creţu. Aşa cum amintea comisarul Creţu, "politicile regionale sunt foarte prezente în această iniţiativă. (...) Fondul european pentru dezvoltare regională va dedica un milion de euro iniţiativelor specifice care vor permite tinerilor europeni să se implice ca voluntari în programe Interreg transfrontaliere, transnaţionale sau interregionale".
Comisia Europeană a anunţat, în 11 iulie, că serviciile publice pentru ocuparea forţei de muncă din Italia şi din Franţa oferă unui număr de 6000 de tineri din Europa plasamente în domeniile legate de solidaritate în alte ţări.
Toate ingredientele unui program reuşit, cum spuneam într-un interviu acordat RFI România, împreună cu colegul meu care conduce Departamentul de Comunicare al Reprezentanţei, Vincent Lambotte, sunt deci prezente, accesibile, curajoase, şi au un singur "defect", dacă am putea spune aşa: sunt dedicate tinerilor care au între 18-30 de ani. Ceea ce putem face noi, ceilalţi, însă, este să dăm vestea mai departe. Să vorbim despre acest proiect, să visăm. "Un om sărac nu este acela fără niciun ban, ci acela fără niciun vis". Dictonul lui Harry Kemp poate fi uşor adaptat astfel :"Un tânăr fără un loc de muncă nu este un om sărac, ci un tânăr fără niciun vis".
Haideţi să visăm împreună: noi, Reprezentanţa Comisiei Europene, avem informaţia, însă avem nevoie de voi toţi, de presă, de opinia publică, pentru ca această informaţie să circule, asemeni nisipului dintr-o clepsidră, în ambele sensuri.
|