Acesta este un site oficial al Uniunii Europene Site oficial al UE

Această pagină este disponibilă în următoarele limbi:

Regatul Unit s-a retras din UE pe 31 ianuarie 2020. Ediția din 2020 a Tabloului de bord al pieței unice se referă la perioade care precedă retragerea Regatului Unit. Prin urmare, Regatul Unit apare ca stat membru.

Aici puteți găsi fișa cu informații despre România.

Transpunere

Deficit de transpunere: 1,1 % (la ultimul raport: 1,1 %) – rezultat stabil.
Media UE = 0,6 %; Obiectiv propus (în Actul privind piața unică) = 0,5 %

România este unul din cele 2 state membre cu cel mai mare deficit, deși acesta se situează încă aproape de pragul de 1 %. Țara a transpus însă doar 17 din cele 23 de directive legate de piața unică (74 %) care trebuiau transpuse în cele 6 luni anterioare datei limită de calcul (1 iunie – 30 noiembrie 2019). Este deci posibil ca România să aibă dificultăți în monitorizarea transpunerii la timp a directivelor. Transpunerea este un proces în desfășurare, iar orice încetinire poate duce la o creștere rapidă a deficitului.

Directive restante: 11 (la ultimul raport: 11), dintre care 3 cu privire la serviciile financiare; niciuna cu o întârziere de peste 2 ani.

Întârzierea medie: 7,6 luni (la ultimul raport: 8,4 luni) – în ușoară scădere, cu 0,8 puncte procentuale, valoare situată acum cu mult sub mediade întârziere pe UE.
Media UE = 11,5 luni

România nu are directive restante de mult timp (adică de cel puțin 2 ani). Majoritatea directivelor restante (10 din 11) au o întârziere de transpunere de sub 12 luni.

Deficit de conformitate: 1,3 % (la ultimul raport: 0,9 %)
Media UE = 1,2 %; Obiectiv propus (în Actul privind piața unică) = 0,5 %

Din cauza utilizării limitate a instrumentului EU Pilot, numărul de directive presupuse a fi incorect transpuse a crescut în marea majoritate a statelor membre. Este și cazul României (cu 0,4 puncte procentuale). Cu 13 astfel de directive, România se situează imediat peste deficitul mediu din UE.

Evoluția deficitului de transpunere – România

Evoluția deficitului de conformitate – România

Neîndeplinirea obligațiilor

Cazuri în curs: 36 (16 cazuri noi, inclusiv 3 în sectorul impozitării; 4 cazuri închise; la ultimul raport: 24 de cazuri în curs) – o creștere mare, cu 12 cazuri (50 %, cea mai mare creștere procentuală dintr-un an).
Media UE = 29 de cazuri

Din cauza utilizării limitate a instrumentului EU Pilot, numărul de acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor a crescut în marea majoritate a statelor membre. Acest lucru este evident în România, care se află acum printre primele 10 state membre cu cel mai mare număr mediu de cazuri legate de piața unică.

Sectoare problematice: mediul (10 cazuri), inclusiv 4 privind poluarea atmosferică și 4 privind gestionarea deșeurilor, energia (5) și impozitarea indirectă (4) = 53 % din toate cazurile în curs.

Durata medie de soluționare a cazurilor: 19 luni pentru cele 33 de cazuri legate de piața unică încă neînaintate Curții (la ultimul raport: 22,3 luni) – o nouă scădere de 3,3 luni (o scădere cu 40 % în 2 ani).
Media UE = 34,8 luni

Din decembrie 2018, România a reușit să soluționeze 4 cazuri a căror durată medie era de aproape 3 ani. În ceea ce privește celelalte cazuri, durata celor 2 cazuri vechi (aflate în curs de 7 până la 8,5 ani și vizând transportul aerian și libera circulație a mărfurilor) este compensată de 16 cazuri noi (fiecare cu o durată medie mai mică de 12 luni). În prezent, România ocupă locul 3 în clasamentul statelor membre care înregistrează durata cea mai scurtă a cazurilor - cu un an în urmă, ocupa locul 1.

Respectarea hotărârilor pronunțate de Curte: niciun caz legat de piața unică în acest stadiu al procedurii și închis în ultimii 5 ani (la ultimul raport: aceeași situație).
Media UE = 29,5 luni  

Evoluția cazurilor de neîndeplinire a obligațiilor – România

EU Pilot

Timpul mediu de reacție al României depășește în prezent cu doar 5 zile pragul de 70 de zile stabilit de instrumentul EU Pilot.

Sistemul de informare al pieței interne (IMI)

Rezultate – România și-a păstrat rezultatele excelente.

Sistemul de informare al pieței interne – România

EURES

Furnizor național: ANOFM (Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din România)

Indicatori de conformitate: Se conformează parțial

Rezultate: Ar putea fi ameliorate prin îmbunătățirea transferurilor de anunțuri de posturi vacante și a CV-urilor către Portalul EURES.

Europa ta

UE a înființat Portalul digital unic, cu trei secțiuni ample: „Informații”, „Proceduri”, și „Servicii de asistență și de soluționare a problemelor”.

Portalul a fost înființat prin Regulamentul (UE) 2018/1724 din 2 octombrie 2018. Articolul 29 din regulament instituie un grup care să coordoneze activitățile de dezvoltare și administrare a portalului. Grupul de coordonare a portalului se va întruni în diferite configurații. Una dintre ele este dedicată secțiunii „Informații” și se va întruni de două ori pe an. Celelalte două sunt dedicate secțiunilor „Proceduri” (TIC și electronice) și „Servicii de asistență”.

Subgrupul pentru secțiunea „Informații” continuă activitatea fostului comitet editorial al site-ului „Europa ta”. Scopul este de a se garanta că activitatea grupului de coordonare a portalului nu se suprapune cu cea a altor grupuri sau subgrupuri de experți.

Serviciu echivalent la nivel național?

Portal național în limbile română, engleză și franceză: edirect.e-guvernare.ro

Activitățile României în această perioadă

  • a participat activ la subgrupul pentru secțiunea „Informații” de pe Portalul digital unic
  • a răspuns la majoritatea cererilor de informații care urmează să fie publicate pe site-ul „Europa ta”
  • a desfășurat activități promoționale și a inclus linkul către site-ul „Europa ta” pe câteva site-uri naționale

Măsuri recomandate

Recomandăm ca România să continue:

  • să asigure o reprezentare stabilă în cadrul subgrupului pentru secțiunea „Informații” a Portalului digital unic
  • să asiste de două ori pe an la reuniunile subgrupului pentru secțiunea „Informații” a Portalului digital unic
  • să furnizeze informații despre modul în care țara aplică normele privind piața unică, așa cum o cere Regulamentul privind Portalul digital unic
  • să popularizeze site-ul „Europa ta” în rândul autorităților naționale și al potențialilor utilizatori finali
  • să facă trimiteri la site-ul „Europa ta” pe site-urile naționale.

SOLVIT

Sistemul de informare privind reglementările tehnice

Notificări pe sectoare

Ghișeele unice

Achiziții publice

În general, rezultatele obținute de România în 2019 au fost nesatisfăcătoare. Pentru mai multe informații, inclusiv despre metodologia aplicată, consultați secțiunea privind rezultatele în domeniul achizițiilor publice.

Servicii poștale

Pentru a facilita analiza, țările din UE au fost împărțite în 3 grupe:

  • țările vestice – Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg, Suedia, Țările de Jos, Regatul Unit
  • țările sudice – Cipru, Grecia, Italia, Malta, Portugalia, Spania
  • țările estice – Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria.

Cifrele de referință ale anumitor țări pentru perioada anterioară pot fi ușor diferite de cele din ultimul tablou de bord, deoarece aceste țări și-au actualizat datele după publicare.

Comerțul cu bunuri și servicii

Integrarea comercială a României pe piața unică a bunurilor este cu mult peste media UE. Pentru servicii, integrarea comercială este cu puțin peste media UE. În 2018, integrarea comercială a țării în cazul bunurilor a înregistrat o ușoară creștere, în timp ce integrarea sa comercială în cazul serviciilor a crescut mai semnificativ.

   Bunuri Servicii
Integrarea comercială intra-UE % din PIB 2018 25,6 7,9
Variație 2017-2018 0,6 2,9
Importuri intra-UE % din PIB 2018 28,2 6,2
Variație 2017-2018 0,1 5,9

Investițiile străine directe (ISD)

În 2018, toate cifrele României pentru fluxurile și stocurile intra-UE de ISD au crescut, ieșirile intra-UE de ISD înregistrând cea mai mare creștere.

  Fluxuri intra-UE de ISD. Stocuri intra-UE de ISD.
  Intrări Ieșiri Intrări Ieșiri
Variație procentuală de la an la an 2017-2018
0,3 1,05 0,08 0,53

În ceea ce privește fluxurile extra-UE de ISD, în 2018 România a înregistrat o scădere semnificativă a intrărilor extra-UE de ISD, și o scădere mult mai mică a ieșirilor extra-UE de ISD. În ceea ce privește stocurile, în 2018 România a înregistrat o scădere marginală a intrărilor extra-UE de ISD și o creștere mai importantă a ieșirilor extra-UE de ISD.

  Fluxuri extra-UE de ISD. Stocuri extra-UE de ISD.
  Intrări Ieșiri Intrări Ieșiri
Variație procentuală de la an la an 2017-2018
-1,44 -0,02 -0,07 1,85