În prim-plan

30 iunie 2021 – O viziune pe termen lung pentru zone rurale mai puternice, mai conectate, mai reziliente și mai prospere
Comisia Europeană a prezentat o viziune pe termen lung pentru zonele rurale din UE. Este vorba despre o inițiativă menită să dea un nou avânt zonelor rurale, care găzduiesc 30 % din populația UE, valorificând noile oportunități create de tranziția verde și de cea digitală și învățămintele desprinse în urma pandemiei de COVID-19. Zonele rurale din UE se confruntă cu un declin al populației, locuitorii lor fiind, în același timp, mai în vârstă decât cei din zonele urbane și se simt oarecum abandonate. De aceea, această comunicare este încadrată în portofoliul privind democrația și demografia: pentru a prezenta o viziune care reunește diferite politici, în beneficiul zonelor rurale.
Pe baza unor consultări ample cu cetățenii și cu alți actori din zonele rurale, prin această comunicare Comisia prezintă un pact rural și un plan de acțiune rurală, pentru ca zonele noastre rurale să devină mai puternice, mai conectate, mai reziliente și mai prospere.

26 iulie 2021 – Singurătatea în UE: informații din sondaje și mass-media digitală
Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a prezentat un raport care conține cele mai recente dovezi științifice privind singurătatea și izolarea socială în UE. Cercetările arată că singurătatea și izolarea socială au efecte grave asupra sănătății mintale și fizice, precum și consecințe semnificative asupra coeziunii sociale și a încrederii comunității. Raportul analizează, de asemenea, inițiativele privind combaterea singurătății în 10 state membre ale UE.
Tendințe demografice
-
DemografieÎn 2018, speranța de viață la naștere era în creștere: 78,2 ani pentru bărbați și 83,7 ani pentru femei. Se preconizează că această tendință se va menține: bărbații născuți în 2070 ar putea trăi 86 de ani, iar femeile 90 de ani.
-
DemografieLa nivelul UE, componența familiilor este în schimbare: doi părinți cu copii, persoane care trăiesc singure, părinți singuri sau cupluri fără copii.
-
DemografieÎn 2018, numărul mediu de nașteri era de 1,55 pentru o femeie, iar vârsta medie a mamei era de 31,3 ani.
-
DemografieUnii dintre noi aleg să se mute sau să locuiască în străinătate, însă amploarea acestor fluxuri este volatilă și se poate schimba rapid.
-
DemografiePână în 2070, se estimează că 30,3 % din populație va avea 65 de ani sau mai mult (comparativ cu 20,3 % în 2019) și 13,2 % va avea 80 de ani sau mai mult (comparativ cu 5,8 % în 2019)
-
DemografiePonderea populației Europei în lume este în scădere. Se estimează că în 2070 va fi de puțin sub 4 % din populația lumii.
Impactul schimbărilor demografice
![]() |
Populația în vârstă de muncă din Europa este în scădere și trebuie să găsim modalități de sprijinire a creșterii economice, prin atragerea cetățenilor pe piața muncii și prin sporirea productivității. |
![]() |
Pentru a face față fenomenului de îmbătrânire a societății europene, sistemele noastre de sănătate și de îngrijire vor trebui să se adapteze în continuare, iar noi va trebuie să găsim modalități de finanțare a cheltuielilor publice, acestea fiind mai ridicate pe fondul îmbătrânirii populației. |
![]() |
Deseori, problemele demografice variază în mod semnificativ la nivel național. Având în vedere că anumite regiuni s-ar putea confrunta cu schimbări demografice rapide, acest lucru va genera noi oportunități și provocări, de la investiții la infrastructură și acces la servicii. Găsirea de noi soluții pentru a-i ajuta pe cetățeni să traverseze acest proces de schimbare va fi un aspect esențial. |
![]() |
Schimbările demografice pot avea impact și asupra poziției Europei în lume. Procentul pe care aceasta îl va deține în populația și PIB-ul global va fi comparativ mai mic. Prin urmare, este cu atât mai important ca Europa să fie unită, mai puternică și mai strategică. |
![]() |
Schimbările demografice și dubla tranziție ecologică și digitală deseori se influențează, se sprijină sau se accelerează reciproc: previziunea strategică va fi, prin urmare, un instrument esențial pentru anticiparea și elaborarea unor politici adaptate pentru a aborda aceste aspecte. |
Concluziile care reies din raportul Comisiei privind demografia arată că nu există o abordare universală. În procesul de elaborare a politicilor trebuie să se ia în considerare realitatea de pe teren. Uniunea Europeană, statele membre și regiunile au interesul comun de a găsi un răspuns la schimbările demografice, în beneficiul tuturor europenilor. Schimbările demografice vor afecta întreaga lume și trebuie să fie un factor care să contribuie la orientarea redresării Europei în urma crizei și care să ne ofere o perspectivă asupra unei Uniuni mai reziliente, mai sustenabile și mai echitabile.
Faceți clic pe o țară sau o regiune din harta de mai jos pentru a accesa statisticile demografice din zona respectivă.
Clasificarea NUTS (nomenclatorul unităților teritoriale de statistică) este un sistem ierarhizat de împărțire a teritoriului economic al UE.
- NUTS 1 reprezintă principalele regiuni socio-economice
- NUTS 2 reprezintă regiunile de bază pentru aplicarea politicilor regionale
Mai multe statistici demografice pentru fiecare țară din UE
Atlasul demografiei
Atlasul demografiei este un nou instrument interactiv care permite vizualizarea, monitorizarea și anticiparea schimbărilor demografice din Europa. Conține date și cunoștințe demografice recente, fiabile și comparabile care pot contribui la mai multe domenii de politică (sănătatea, munca, educația etc.), iar nivelul ridicat de detaliu geografic va permite o mai bună direcționare a politicilor UE.
Cartea verde privind îmbătrânirea populației
În următoarele decenii, numărul persoanelor în vârstă din UE, cât și ponderea acestora în populația totală vor crește. Astăzi, 20 % din populație depășește vârsta de 65 de ani, iar până în 2070 se estimează că proporția va fi de 30 %. Se preconizează că ponderea persoanelor de peste 80 de ani va crește de peste două ori, ajungând la 13 % până în 2070. Această tendință are un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi a oamenilor și asupra societăților noastre.
Având în vedere amploarea, viteza și impactul acestei tendințe în întreaga societate, este important să se aibă în vedere noi abordări și să se ia măsurile necesare pentru ca politicile să fie adecvate scopului într-o epocă a schimbărilor majore: de la tranziția verde și cea digitală la noi forme de muncă și riscul izbucnirii unor noi pandemii.
Statele membre dețin în mare parte competențele necesare pentru a aborda efectele îmbătrânirii, iar UE este bine plasată pentru a identifica principalele probleme și tendințe și pentru a sprijini acțiunile care se impun la nivel național, regional și local. UE poate ajuta statele membre și regiunile să își dezvolte propriile răspunsuri politice adaptate la fenomenul îmbătrânirii populației.
Comisia Europeană a adoptat Cartea verde privind îmbătrânirea, cu scopul de a lansa o amplă dezbatere de politică pe această temă și pentru a identifica soluțiile care se impun pentru a anticipa și răspunde la provocările și oportunitățile pe care le implică acest fenomen.
Tendințe de îmbătrânire
-
DemografieÎn 2018, circa 5,4 % din femeile și 2,2 % din bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani și-au redus timpul de lucru sau și-au întrerupt activitatea profesională timp de cel puțin o lună pentru a avea grijă de rude bolnave și/sau în vârstă sau cu handicap.
-
DemografieSe preconizează că, în UE, numărul persoanelor care ar putea avea nevoie de îngrijire pe termen lung va crește de la 19,5 milioane în 2016 la 23,6 milioane în 2030 și la 30,5 milioane în 2050.
-
DemografieÎn UE, rata de ocupare a forței de muncă în rândul lucrătorilor în vârstă rămâne mai scăzută decât în rândul lucrătorilor mai tineri. În 2019, circa 59,1 % din persoanele cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani aveau un loc de muncă, față de 80,6 % din totalul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 54 de ani.
-
DemografiePensiile reprezintă principala sursă de venit pentru majoritatea pensionarilor. În 2019, pensiile femeilor din UE erau în medie cu 27,9 % mai mici decât cele ale bărbaților. În general, femeile câștigă mai puțin, au cariere mai scurte și mai puțin liniare, lucrează cu fracțiune de normă și să își asume mai multe responsabilități de îngrijire neremunerate.
Propuneri de domenii de discuție privind îmbătrânirea populației
![]() |
Îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate și învățarea pe tot parcursul vieții Promovarea unui stil de viață sănătos și învățarea pe tot parcursul vieții sunt esențiale pentru o viață mai bogată și împlinită |
![]() |
Îmbunătățirea performanței pieței forței de muncă. Atragerea unui număr mai mare de persoane pe piața forței de muncă, prelungirea vieții profesionale și îmbunătățirea productivității ar contribui la compensarea scăderii populației în vârstă de muncă. |
![]() |
Modernizarea sistemelor de protecție socială și combaterea sărăciei în rândul persoanelor în vârstă. Pentru majoritatea persoanelor, pensionarea înseamnă și o scădere a veniturilor și, uneori, chiar o amenințare a sărăciei la vârste înaintate, de cele mai multe ori din cauza unei nevoi crescute de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung. |
![]() |
Îmbunătățirea rezilienței sistemelor noastre de sănătate și de îngrijire. Îmbătrânirea și longevitatea vor conduce la o creștere a cererii globale de servicii de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung. |
![]() |
Promovarea solidarității și a responsabilității între generații. Răspunsul la îmbătrânirea populației include angajamentul tinerilor și al persoanelor în vârstă, promovând solidaritatea și responsabilitatea între generații prin politici specifice. |
O strategie globală a UE privind drepturile copilului
Copiii sunt experți în chestiunile care îi privesc. Peste 10 000 de copii au fost consultați atunci când am elaborat strategia privind drepturile copilului și cei șase piloni aferenți. Rolul nostru este de a proteja drepturile copiilor și de a le oferi mijloacele necesare pentru a deveni astăzi vectori ai schimbării, ei fiind liderii de mâine.
O strategie globală a UE privind drepturile copilului
O garanție europeană pentru copii
Garanția europeană pentru copii este un instrument axat pe „copiii aflați în dificultate” din UE: cei care sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială.
Această garanție va sprijini statele membre în eforturile lor de a le oferi șanse egale copiilor aflați în dificultate, facilitându-le accesul la o serie de servicii de bază: educație și îngrijire timpurie, învățământ, joacă și activități recreative, asistență medicală, nutriție și locuință.
O viziune pe termen lung pentru zonele rurale din UE
Comisia Europeană a prezentat o viziune pe termen lung pentru zonele rurale din UE, identificând provocările și preocupările lor și evidențiind totodată câteva din cele mai promițătoare oportunități de care dispun aceste regiuni. În același timp, pe baza unor consultări ample cu cetățenii și cu alți actori din zonele rurale, Comisia a prezentat un pact rural și un plan de acțiune rurală, pentru ca zonele noastre rurale din Europa să fie mai conectate și să devină mai puternice, mai reziliente și mai prospere.
Singurătatea în UE
La 26 iulie 2021, Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a prezentat un raport care conține cele mai recente dovezi științifice privind singurătatea și izolarea socială în UE.
Raportul conține cele mai recente dovezi științifice privind singurătatea și izolarea socială în UE și aduce în discuție diverse inițiative privind combaterea singurătății în 10 state membre ale UE.
În UE, 1 din 4 cetățeni declară că s-au simțit singur în primele luni ale pandemiei de COVID-19. Comparativ cu 2016, s-a înregistrat o creștere de patru ori a acestui fenomen în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani. De asemenea, acoperirea mediatică la nivelul UE cu privire la problema singurătății s-a dublat în timpul pandemiei, gradul de conștientizare variind foarte mult de la un stat membru la altul.
Calendar
- 17 June 2020
Report on the impact of demographic change
- 27 January 2021
Green Paper on ageing
Public consultation on demographic change in Europe – Green paper on ageing - 24 March 2021
- 30 June 2021