Direct la conținutul principal

Siguranța alimentelor

Politica UE în materie de siguranță alimentară acoperă tot lanțul alimentar, de la fermă la consumator. Ea își propune să garanteze securitatea și calitatea produselor alimentare și a hranei pentru animale, respectarea unor standarde înalte în materie de sănătate și bunăstare a animalelor și de protecție a plantelor, etichetarea corectă a produselor, precum și difuzarea de informații clare privind originea, conținutul și etichetarea alimentelor.

Politici

În Uniunea Europeană, normele de etichetare le permit cetățenilor să obțină informații complete cu privire la conținutul și compoziția produselor alimentare.

Alimentele noi sunt definite ca fiind alimentele ce nu au fost consumate la un nivel semnificativ de către oameni în UE înainte de 15 mai 1997.

Substanțele chimice joacă un rol important în producția și distribuția alimentelor.

Risipa alimentară este nu doar o problemă economică și de etică, ci epuizează și mediul de resurse naturale limitate.

Un „pesticid” este un element care previne, distruge sau controlează un organism dăunător sau o boală, ori care protejează plantele sau produsele vegetale.

Aproximativ 5 de milioane de fermieri din UE cresc animale pentru producția de alimente. Valoarea acestora este de aproximativ 130 miliarde EUR.

Politica UE în domeniul sănătății animale este rezultatul unei evoluții obținute în zeci de ani de luptă împotriva bolilor transmisibile ale animalelor.

Aditivii alimentari, enzimele alimentare și aromele alimentare se mai numesc și „amelioratori alimentari”.

Au fost armonizate cerințele de sănătate animală privind intrarea în UE și circulația în interiorul acesteia a materialului seminal, a ovulelor și a embrionilor fără agenți patogeni.

Natura complexă a lanțului nostru de aprovizionare agroalimentar globalizat și motivația economică de a oferi produse alimentare mai ieftine conduc la creșterea riscului de fraudă.

Securitatea lanțului alimentar asigurată de RASFF. Începând din 2014, Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje este un instrument esențial pentru garantarea siguranței alimentelor destinate consumatorilor.

Comisia Europeană se angajează să asigure în viitor un buget pentru siguranța alimentară și o politică de nutriție coerentă și responsabilă.

Acordurile comerciale internaționale ale UE au contribuit la elaborarea de standarde internaționale în materie de siguranță alimentară, sănătate animală și legislație.

Inițiativa CE de formare pentru îmbunătățirea cunoașterii normelor UE privind alimentele, hrana pentru animale, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și a reglementărilor privind sănătatea plantelor.

Mulțumită sprijinului și cooperării strânse dintre țările UE, CE promovează bunăstarea animalelor de peste 40 de ani, îmbunătățind astfel viața animalelor de fermă.

Zilnic intră sau sunt comercializate în Uniune animale vii. UE a stabilit cerințe de sănătate animală pentru ca toate aceste animale să poată fi deplasate în condiții de siguranță.

În fiecare zi, intră în UE sau sunt transportate pe teritoriul acesteia produse de origine animală. În acest sens, UE a stabilit o serie de cerințe de sănătate animală.

Adoptarea unor norme armonizate privind călătoriile cu animale de companie a facilitat libera circulație a cetățenilor UE și a animalelor lor de companie pe teritoriul Uniunii.

Abordarea holistică a UE în ceea ce privește controlul bolilor animalelor se bazează pe mai multe aspecte

Obiectivele de bază ale normelor UE privind identificarea animalelor sunt: Localizarea și urmărirea animalelor de uz veterinar, care sunt de o importanță crucială pentru controlul bolilor transmisibile

Legislația zootehnică a Uniunii promovează comerțul liber cu animale de reproducție și cu materialul genetic al acestora.

UE reglementează comercializarea materialului de reproducere a plantelor care provine de la specii agricole, vegetale, forestiere, fructifere și ornamentale, precum și de la vița de vie

Normele UE privind sănătatea plantelor vizează protejarea culturilor, a fructelor, a legumelor, a florilor, a plantelor ornamentale și a pădurilor împotriva dăunătorilor și a bolilor.

UE a elaborat un sistem - „protecția comunitară a soiurilor de plante (CPVR)” - care acordă drepturi de proprietate intelectuală asupra noilor varietăți de plante.